98 de ani de la unirea Bucovinei cu Romania!

Stemă

28 noiembrie 1918 – Unirea Bucovinei (Tarii de Sus a Moldovei) cu Romania:

 

Pe 29 octombrie/11 noiembrie, la solicitarea Consiliului National Roman, Divizia 8 Romana condusa de generalul Iacob Zadik a intrat în Bucovina „pentru a ocroti viata, avutul si libertatea locuitorilor de orice neam si credinta impotriva bandelor de criminali care au inceput opera lor de distrugere”.

In dimineata zilei de 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a adoptat in Sala de Marmura a Palatului Metropolitan din Cernauti „Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare, până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”. Proclamatia a fost citita de Iancu Cavaler de Flondor (1865-1924), preşedintele Congresului Bucovinean, în prezenta celor sase membri ai Consiliului National Polon, ai celor sapte membri ai Consiliului National german si ai celor 13 primari ai comunelor ucrainene.

http://romaniabreakingnews.ro/wp-content/uploads/2013/11/Unirea_Bucovinei_cu_Patria_Mama_Romania.jpg

Declarația de Unire a Bucovinei cu România, la 15/28 noiembrie 1918

„Congresul General al Bucovinei întrunit azi, joi în 15/28 noiembrie 1918 în sala sinodală din Cernăuți, consideră că: de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ținuturi ale Sucevei și Cernăuților, a făcut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; că în cuprinsul hotarelor acestei țări se găsește vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropnițele domnești de la Rădăuți, Putna și Sucevița, precum și multe alte urme și amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fii acestei țări, umăr la umăr cu frații lor din Moldova și sub conducerea acelorași domnitori au apărat de-a lungul veacurilor ființa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară și a cotropirei păgâne; că în 1774 prin vicleșug Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei și cu de-a sila alipită coroanei habsburgilor; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferințele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strâmbătăți și persecuții căuta să-și înstrăineze firea și să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu cari el voiește să trăiască ca frate; că în scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca niște mucenici pe toate câmpurile de bătaie din Europa sub steag străin pentru menținerea, slava și mărirea asupritorilor lor și că ei drept răsplată aveau să îndure micșorarea drepturilor moștenite, isgonirea limbei lor din viata publică, din școală și chiar din biserică; că în același timp poporul băștinaș a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogățiile și izvoarele de câștig ale acestei țări, și despoiat în mare parte de vechea sa moștenire; dară că cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, așteptat cu atâta dor și suferință va sosi, și că moștenirea lor străbună, tăiată prin granițe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ștefan, și că au nutrit vecinic credința că marele vis al neamului se va înfăptui prin unirea tuturor țărilor române dintre Nistru și Tisa într-un stat național unitar; constată că ceasul acesta mare a sunat!

Astăzi, când după sforțări și jertfe uriașe din partea României și a puternicilor și nobililor ei aliați s-a întronat în lume principiile de drept și umanitate pentru toate neamurile și când în urma loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungară s-a zguduit din temeliile ei și s-a prăbușit, și toate neamurile încătușate în cuprinsul ei și-au câștigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâiu gând al Bucovinei desrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea desrobirii noastre.

Drept aceea
Noi,
Congresul general al Bucovinei,
întrupând suprema putere a țării și fiind investit singur cu puterile legiuitoare,
în numele Suveranității naționale,
Hotărâm:
Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu regatul României”.

Decretul — lege prin care regele Ferdinand I a consfințit unirea Bucovinei cu România, apărut în Monitorul oficial nr. 217, din 19 decembrie 1918/1 ianuarie 1919.

 

 

Surse: Agerpress si Wikipedia

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Clădirea Universității din Cernăuți

Legea 250/2015 privind declararea zilei de 28 noiembrie Ziua Bucovinei a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis la data de 28 octombrie 2015 și publicată în Monitorul Oficial la 30 octombrie 2015. Plenul Senatului adoptase, la 2 octombrie 2013, propunerea legislativă prin care ziua de 28 noiembrie urma a fi sărbătorită în fiecare an ca Ziua Bucovinei, iar Camera Deputaților, forul decizional, a adoptat proiectul de lege la 7 octombrie 2015. Cu prilejul acestei sărbători, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și instituțiile publice, pot organiza manifestări cultural-științifice, fondurile necesare putând fi asigurate din bugetele locale sau, după caz, din bugetele autorităților administrației publice centrale ori ale instituțiilor publice.

 

Ministrul Apărării din Republica Moldova, Anatol Şalaru, a transmis un mesaj tuturor românilor cu ocazia împlinirii a 98 de ani de la unirea Bucovinei cu România:

„Astăzi, se împlinesc 98 de ani de la proclamarea unirii Bucovinei cu Patria Mamă, România. În urmă cu aproape un secol, Adunarea Constiuantă a Bucovinei, urmând exemplul Basarabiei, vota alipirea la România. Peste doar cateva zile, la 1 Decembrie 1918, Transilvania avea să încununeze reunirea tuturor românilor într-un singur stat, România Mare, Romania dodoloață, cum o numea Lucian Blaga”
, se arată în mesajul postat de Anatol Şalaru pe pagina sa de Facebook.

„Pe 1 Decembrie, la invitaţia preşedintelui României, Klaus Iohannis, voi participa la parada ce va avea loc în centrul Bucureştiului şi unde, alături de soldaţii din România şi alte ţări NATO, vor defila şi bravii noştri soldaţi din Republica Moldova. Invit toți basarabenii din Bucureşti si din România să participe la aceasta sărbătoare a tuturor românilor”, mai scrie Anatol Şalaru.

La Bucureşti, de 1 decembrie, plutonul moldovenesc, format din 31 de ofiţeri şi subofiţeri ai Companiei Gărzii de Onoare, va defila în Piaţa Arcul de Triumf alături de militari din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Republica Italiană, Republica Federală Germania, Republica Polonă, Republica Slovacă, Spania și Statele Unite ale Americii.

 

21 de comentarii:

  1. Pacat ca media romaneasca nu aminteste de acest eveniment foarte important din istoria natiunii romane. Cetatea de scaun a Moldovei, manastirile si romanii bucovineni s-au reintors la Patria Mama in acel fericit an 1918. Importanta istorica, sociala si religioasa a Bucovinei nu trebuie subestimata.

  2. Strategia de acțiune, pe termen mediu și lung, privind relația României cu Republica Moldova, va fi unul dintre subiectele abordate în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), care va avea loc marți, 29 noiembrie, la Palatul Cotroceni. Anunțul a fost făcut de purtătorului de cuvânt al președintelui României, Mădălina Dobrovolschi.

    http://infoprut.ro/45920-strategia-de-actiune-privind-relatia-dintre-romania-si-republica-moldova-sedinta-csat-de-saptamana-viitoare.html

    • Legea 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Art1.(4):

      ”În cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminare externă.”
      ____________________

      Constituția Republicii Moldova, Art.111(7):

      ”Legea organică care reglementează statutul special al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi în Parlament.”
      ____________________

      Igor Dodon:

      ”..atunci când va veni momentul” va fi organizat un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la UE: „Dacă dorim ca Republica Moldova să se mențină ca stat, nu trebuie să ne grăbim să aderăm nicăieri, pentru că aderarea la UE este posibilă doar fără Transnistria și fără Găgăuzia. Aderarea la UE (sau ”Unirea cu România” 🙂 nu-i așa dodoneață? ) ar putea ucide țara noastră, statalitatea noastră.”
      ____________________

      Concluzie: de 22 de ani România (prin instituțiile sale) nu e în stare – nu vrea? – să găsească 61 de deputați la Chișinău pentru abrogarea alieneatului 4 din Art.1 al Legii 344/1994.
      Ca exemplu…mai deunăzi s-au găsit 84 de deputați din totalul de 101 să voteze noile prevederi pt. numirea Procurorului General la Chișinău

      ”Strategia de acțiune, pe termen mediu și lung, privind relația României cu Republica Moldova…” e doar gargară cu promisiuni economice.

      Trebuie tăiat răul de la rădăcină : Art1.(4) din Legea 344/1994, bașca faptul că Dodon vrea să extindă porcăria și la Transnistria, care nu are statut legal/constituțional de unitate administrativ-teritorială autonomă precum Găgăuzia ci doar o tentativă de preambul – sub nemernicul de Marian Lupu – numită Legea 173/2005 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga Nistrului (Transnistria).

    • Interviul TVR cu Igor Dodon:

      Intrebarile de care a scapat gagiul:

      1- ati afirmat mai devreme (cu automultumire chiar) ca Romania este primul stat care a recunoscut Independenta Republicii Moldova. Ce parere aveti atunci de faptul ca in respectiva Declaratie de Independenta este scris negru pe alb…”Limba Romana” (cat si „Poporul Roman”)?…acesta fiind si argumentul Curtii Constitutionale din RM cand a trebuit sa decida cu privire la ce inseamna „limba moldoveneasca” din Constitutia RM”.

      („Tiparituri Romanesti” – lista cu izvoare istorice din Moldova – si citatele respective – vechi de sute de ani, ale unor mari carturari, care numesc limba vorbita de popor in Moldova drept „romaneasca”).

      2- ne-ati batut la cap ca noi/Romania nu respectam statalitatea RM, dar atunci de ce de ce nu o respecti nici dumneata? De ce vreti sa oficializati si pentru Transnistria ocupata aceeasi prevedere ca in cazul unitatii admin-teritoriale autonome Gagauzia (deci recunoscuta legal/oficial), cu privire la posibilitatea independentei acestei regiuni, asa cum este prevazuta in Art.1(4) din Legea 344/1994 (privind statutul special al Gagauziei). Conform Constitutiei Rep. Moldova, la Art.111(7) aceasta prevedere nu poate fi schimbata/eliminata decat cu votul a cel putin 3/5 din deputati (deci minim 61 de parlamentari din cei 101). De ce considerati ca statalitatea RM trebuie sa fie in continuare santajata legal de Gagauzia si – dupa dorinta dvoastra recent exprimata – si de Transnistria in viitor?

      3- de ce nu sunteti consecvent in a va respecta propriul „principiu” privind statalitatea RM doar pentru ca Moldova medievala a fost sub Stefan cel Mare si Tara Romaneasca sub Vlad Tepes, in timp ce si alte state europene – Rusia, Germania, Italia, Franta, etc.. – au avut diferente istorice regionale identice cu ale noastre in Evul Mediu. Orase-State in Italia, Landuri si Orase-State in Germania (ajungand la vreo 300 numai in secolul XVIII, de exemplu) etc…

      _________________

      Ma rog, cand e vorba de propaganda si fentarea logicii, gagiul are mintea odihnita, scoala kagebista isi spune cuvantul…e setat, il doare-n basca de argumente.

      • te rog nu ne mai strica ziua Bucovinei cu Dodon!
        Sper sa fie un accident nefericit care sa dispara cat mai rapid in uitarea istoriei!

        • De cantat, plans si ras pe la concursuri TV suntem buni, dar sa punem SIE sa casuneze pe jigodiile alea din Parlamentul de la Chisinau – prin ”metode specifice” – ca sa facem rost de 61 de voturi…suntem sub orice critica.

        • Dodoneţ n-are zile multe…sa vedem ce-or sa mai zică votanții lui prin primăvară, după ce gerul iernii nu va fi nicicum domolit de vreo lumina de la răsărit. Eu pariez ca mai mult de 2 ani n-are zile în scaunul de președinte a celui mai failed state european.

      • http://fumn.eu/dan-dungaciu-lasati-rusia-sa-greseasca-la-chisinau-video/
        Dan Dungaciu, Președintele FUMN, a declarat în emisiunea „Orizont european” (25.11.2016), realizată de Miruna Munteanu pentru TVR Moldova, că ceea ce trebuie să facă acum Uniunea Europeană, inclusiv România, după alegerea ca președinte a lui Igor Dodon este „să lase Rusia să greșească la Chișinău”.

        În ceea ce privește chestiunea transnistreană, Dan Dungaciu spune că e complet nerealistă ideea unei soluții favorabile R. Moldova, la fel ca și ideea că s-ar deschide oportunități. R. Moldova, instituțiile și societatea civilă, trebuie să aibă grijă ca dezghețarea conflictului – promovată de unii diplomați sau experți – să nu ducă la… inundarea regiunii, adică la transnistrizarea R. Moldova și, ulterior, la translatarea federalizării („statutului special” pentru Transnistria) din R. Moldova în Ucraina (din punctul acesta de vedere, Transnistria este un pericol pentru Ucraina, prin funcția de precedent pe care o poate avea). Transnistria este acum un dosar care trebuie lăsat deoparte.

        • Desi amandoi sunt adepti ”sorosisti” 🙂 ai criticii sistemului…din pacate in privinta relatiilor cu RM sunt extrem de slabi.
          Cred ca am si acum prin pod vreo 50 de numere cel putin din Ziua-Dosare Ultrasecrete ale Mirunei Munteanu din urma cu vreun deceniu; la fel si cateva zeci de articole ale lui Dungaciu, ratacite undeva prin hard-discuri…”ii cunosc”, dar in privinta RM au fost mereu cam sovaielnici.

      • Din pacate domnul de la tvr a fost foarte slab pregatit,eu il trimiteam pe Adrian Cioroianu sa ii puna intrebarile,pleca dodon val vartej ori punea militia sa il aresteze pe domnul profesor

  3. Cernautiul reprezinta cantecul de jale al natiei romane. 🙁 Eu nu stiu cat o sa mai dureze pana ce Nordul Bucovinei o sa ajunga din nou la trupul tarii, insa acum ca acum, totul pare asa de departe, incat nici nu putem sa ne gandim la o asa binecvantare Dumnezeiasca!

    Dar poate asta este planul lui Dumnezeu cu noi, sa nu stim ce ne asteapta, ci doar sa ne bucure dintr-o data!

  4. analistii analizeaza,trebuie sa-si vanda serviciul indiferent de vreme.
    prospera specie,ca ciupercile dupa ploaie.cu cat se despica firul in enspe cu atat dezideratul unirii este tot mai indepartat.

  5. unirea poate fi facuta de oamenii de rand,de politicieni,de conjuncturi dar niciodata de analisti.

  6. Clădirea Universității din Cernăuți este fostul Palat Mitropolitan.

    Si oa dunare de ucrainienei ceruse ca Bucovina sa fie ucraineasca (inlcusiv Putna)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *