A Tale of Two Cities: Craiova si Moreni

De ce avem un program national de interes strategic pentru transportorul blindat de trupe insa nu si pentru avionul de politie aeriana?

La prima vedere cele doua sint incomparabile mai ales prin prisma complexitatii si a costului de dezvoltare insa nu ar strica sa vedem si asemanarile.

In ceea ce priveste clientul, nevoia Armatei pentru ambele produse este clara: dotarea actuala este depasita atat moral cat si fizic, situatie in care se gasesc foarte multe din echipamentele din dotare. Urgenta este de asemenea evidenta, fiind subliniata in primul caz de experienta din Irak si Afganistan iar in cel de-al doilea de retragerea iminenta a unui numar semnificativ de MiG-uri 21 care nu vor putea fi inlocuite pe termen mediu, de unde necesitatea de a avea un avion capabil de misiuni de politie aeriana in completarea multirolului.

 

In ceea ce priveste producatorii, starea lor este similara, ambii fiind subcapitalizati, avand echipamente foarte vechi fara nici o legatura cu tehnologiile de productie actuale, ambii au o capacitate foarte slaba de a finanta din surse proprii programe de cercetare si ambii fiind in acest moment separati de institutele de proiectare cu care au colaborat inainte de 1989, ramanand cu niste capacitati de proiectare reduse.

Si totusi avem un PN TBT insa nu si un PN IAR-X (denumire fictiva in lipsa de ceva mai original).

Diferenta a fost facuta de strategia celor de la Moreni de a testa in permanenta interesul Armatei, venind cu proiecte din ce in ce mai evolutate si de a le promova insistent pe toate canalele posibile. Practic nu a exista expozitie de profil unde Moreniul sa nu participe prezentandu-si oferta sub forma de prototipuri gata  (mai mult sau mai putin) de intrare in productie. In plus, au inteles mult mai bine ca au nevoie de o promovare mult mai puternica dincolo de cercul inchis al specialistilor militari, deschiderea aratata fata de presa civila si campania de publicitate tip “picatura chinezeasca” fiind mult peste ce se obisnuieste in industria militara din Romania. Desi publicul civil nu are impact direct asupra achizitiilor de tehnica militara, faptul ca a existat o masa critica informata de existenta unei alternative romanesti a influentat cu siguranta decizia de a nu se cumpara o masina din strainatate si de a se da o sansa industriei locale. E cu atat mai remarcabil avand in vedere ca la un moment dat totul parea sa indice ca importul era optiunea preferata nu numai din punct de vedere tehnic.

Se pare insa ca in ultima perioada ceva s-a schimbat si strategia de comunicare castigatoare de pana acum a fost abandonata, din ce in ce mai putine informatii despre mersul proiectului fiind disponibile publicului. E de comparat cu modul in care producatorii straini mentin interesul constant pentru proiectele lor, prezentand in mod regulat noutati.

Desi nu inseamna automat ca proiectul va fi dus pana la capat fara probleme, este totusi sansa celor de la Moreni de a-si pastra locurile de munca, sansa pe care si-au castigat-o singuri. Exemplul lor dovedeste ca ideea impamantenita la noi “nu se poate face nimic pentru ca nu sint bani” este gresita, fiind folosita mai mult ca un paravan fie pentru lipsa de idei fie pentru nestiinta de a le promova eficient.

Contrastul cu ce (nu) se intampla in cazul ipoteticului avion de politie aeriana nu poate fi mai mare, industria aviatica din Romania fiind pe cale sa rateze cea mai buna ocazie de a redeveni relevanta. Tacerea vorbeste mult despre imobilism si resemnare.

Avem deci TBT dar nu si IAR-X.

 

Tehnomil.net

La cele scrise de colegii de pe Tehnomil.net, as adauga si eu, ca in cazul Moreniului am remarcat o incapatanare feroce a celor de acolo, de a-si proteja uzina si o incercare disperata de a scoate produse noi. Asa cum scriam si in articolul referitor la vizita mea la uzina, ambele prototipuri de SAUR au fost construite si omologate pe bani fabrici, iar cand nu le-au ajuns fondurile pentru asta, toti angajati au acceptat sa-si micsoreze salariile cu aproximativ 20%, numai pentru a putea sa faca SAUR 2.

Nu cunosc situatia de la Avioane Craiova si nici nu cred ca salariatii de acolo ar putea sa construiasca singuri, fara ajutor din partea statului, un nou IAR 99. Pur si simplu costurile sunt de zeci de ori mai mari, insa tot ce stiu este ca se poate, daca si numai daca exista multa vointa.

 

Si ca o completare a articolului de mai sus, as vrea sa adaug faptul ca, inca inainte sa fie numit ministru, Gabrile Oprea a declarat celor din industria de aparare ca va porni doua programe nationale: TBT 8×8 si noua arma de asalt, la Moreni, respectiv Cugir.

Oricat de mult l-am injurat si oricat de antipatic mi-a fost, nu pot acum, privind in urma, sa nu remarc doua aspecte foarte, foarte importante, in mandatul sau de ministru.

Primul: s-a tinut de cuvant si a pornit cele doua programe si le-a si finantat cat de cat.

Al doilea: nu a vorbit decat despre avioane multirol NOI! Desi toata lumea politica se axase deja pe second-hand-uri, Oprea a vorbit tot timpul numai despre o achizitie de avioane militare NOI.

Iar acestea sunt doua lucruri pentru care Gabriel Oprea merita respectat. Fac acum cuvenita precizare, mai ales in oglinda cu actualul ministru, care si el a avut anumite luari de pozitie, inainte de a primi portofoliul apararii, fata de industria nationala de aparare, luari de pozitie pe carea le-a uitat mai apoi…

 

GeorgeGMT

 

16 comentarii:

  1. mai zi odata, ce programe a pornit si mai ales finalizat…chiar cat de cat Oprea? facem TAB-uri noi si noi nu stim? care noua arma de asalt? te credeam om serios

    • TBT 8×8 si Pusca de asalt, au fost lansate sub mandatul lui. Si ziceam de „finantat” nu „finalizat”. De finalizat n-a finalizat nimeni pana acum mai nimic.
      Si ca sa ma crezi in continuare om serios, pusca de asalt, in varianta prototip, a fost deja expusa, iar acum se afla in Afganistan pentru evaluari, iar Programul TBT asteapta doar un amarat de sasiu de la Iveco pt a incepe constructia prototipului.
      Acum nu este vina lui ca italienii nu trimit sasiul, sau ca guvernul nu mai finanteaza TBT 8X8.

      • asta n-am intzeles niciodata cu „evaluarea” in afganistan

        o dai la testat, la tine acasa – daca se blocheaza sau se strica in poligon la cincu sau in alta parte nu iti impusca nimeni trupetele caruia i s-a stricat arma

        la fel cu tbt – faci cateva carcase, si chemi niste trupetzi instructori care au vazut ce exista prin afganistan irak etc si le zici sa faca ceva similar, dar testezi marfa intr-un poligon al armatei, cat mai realist, si de catre militari. Daca se strica ca e nefiabil nu trage nimeni dupa tine cat incerci sa il repari sau sa il scoti din noroi sa il duci la atelier

        da in nici un caz nu o trimiti „pentru evaluare” in afganistan – dupa aia vii acasa si socotesti ca daca faceai o sudura altfel mai aduceai inca 4 trupetzi in viatza ? trimitzi pe front structuristul sa vada cum s-a indoit cutia blindata cand a calcat peste mina ?

        adica testezi acasa, si perfectzionezi, pana iese la specificatzii
        si dupa ce e ok si e fiabil – il dai la armata si gata
        nu e corect sa dai prototipuri „spre evaluare” in afganistan
        il dai sa il evalueze undeva acasa

        • Oricat de mult te-ai stradui sa testezi, tot nu reusesti sa egalezi ceea ce se intampla in viata reala, in conditii reale de exploatare.
          Evident, nu s-au trimis pe teatrele de operatiuni prototipuri.
          Testele si omologarile se fac mai intai in poligon apoi se trece la testarea de teren, ma rog… intr-un conflict cat mai aproape de realitate, evident in serii limitate. Asa se face peste tot in lume, este un proces normal.
          Asa fac de exemplu si producatorii de automobile. Pun pe roti cateva prototipuri, le dau drumul prin poligoanele lor interne cateva saptamani, remediaza/corecteaza/inlocuieste/etc. etc. ce e pe acolo, apoi produsul este din nou testat in poligon pentru ca in versiunea aproape de final sa o lase afara din mediul controlat (pe drumurile publice) la teste, abia apoi se ajunge la versiunea finala 100%.

        • Da-mi te rog voie sa-mi expun si eu parerea .
          Aceste arme au fost testate si in poligon clar, dar totusi trebuie testate si la intensitate maxima . Plus ca nu cred ca unui pluton de 30 de soldati le au schimbat armele , eventual la 2-3 din pluton sau 2-3 aditionali acelui pluton …..

      • Intrebare de baraj…
        Nea George , de unde stii ca noua pusca de asalt e in testari in A-stan ??? Eu doar ce m-am intors din excursie de la nisipurile de aur, si mi-am intrebat cunoscuti din toate zonele pe unde bantuie bajetii nostri, incluzind aici si baietii vulturesti, si nimeni nu stia nimic de jucaria asta…Ai tu o informatie extrem de strict clasificata cum ca minunatia isi face de cap p-acolo???

  2. Arma de asalt e „în linie dreaptă”, se va face. TBT sper să împingem problema și în 2013 să fie surpriza.

  3. intrebare de 10 puncte? din ce otel fac TBT-ul? de unde il cumpara? ca oteluri speciale Targoviste a decedat….

  4. Am impresia ca 2013 si 2014 nu vor fi mari „activitati” e varful returnarilor de imprumuturi la FMI ….. am impresia ca asta are legatura si cu avioanele …..sper ca anul 2015 sa fie anul inceperi a unor proiecte seriose

  5. Tabla de otel special se turna si lamina la Galati .
    Barele de otel ( motor,transmisie, directie ,suspensie , armament, etc ) se realizau la Campia Turzii .Turnare , laminare , tratamente termice, calibrare , slefuire etc .
    Galatiul vad ca mai supravietuieste .In schimb , Campia Turzii a murit .

  6. A trecut vremea blindajelor din otel omogen.Este timpul placilor de blindaj din materiale compozite,corpuri ceramice.

    • Adevarat…Partea proasta e ca si compozitele, si ceramicele, tot intre 2 placi de otel special se introduc, pina la urma…Asta daca vrei sa ai un blindaj adevarat.

  7. la ce ne trebuie TBT nou? patrulam prin A-stan cu ele. asa, si in rest? avem destule TBT-uri, diferentele dintre Saur 3 si cele existente sunt minore, nu fac diferenta in lupta. rezista la gloante 7,62 si, cele cu STANAG nivel 3, la calibrul .50. vai, ce mare lucru, de parca sutem in 1916 si exista doar mitraliere pe lumea asta.

    un nou TBT e fita pentru o armata care n-are nimic modern. n-avem nimic cu care sa dam jos niste avioane moderne, nimic sa oprim niste tancuri moderne, nimic sa lovim in adancime niste MLRS care fac ravagii in randul trupelor. dar avem enshpe modele de TBT-uri. dupa ce ca suntem saraci mai suntem si prosti, asta e realitatea.

    aia de la Moreni normal ca tot fac proiecte, ce altceva pot sa faca? sa construiasca Spike NLOS nu pot, asa ca proiecteaza si ei conserve, ca doar in asta is specializati. dar, veste proasta boys, un Saur 3 cu Stanag 4569 nivel 3 il gauresti si cu maliutka si cu tun de 20 mm. da, dar rezista MAI BINE la IED! deci hai sa bagam vreo 300.000.000 de euro intr-un nou TBT, de parca rusii, ucrainienii ne vor ataca cu IED-uri.

    as rade daca nu mi-ar veni sa plang

    • Pai cei de la Moreni sunt specializati in asa ceva, e normal sa faca si sa proiecteze transportoare. Alte firme ar trebui sa proiecteze rachete anti tanc. mai putem lovi cu Spike-urile tancurile rusesti si ucrainiene si din cate am inteles nu sunt chiar asa de rele.. Intradevar nu mai avem echipamente grele si nici nu o sa avem echipamente grele produse in Romania.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *