Apararea antiracheta de croaziera

Prima racheta de croaziera  devenita operationala in 1944, a fost V-1, celebra Vergeltungswaffe-1,  „arma de razbunare” nr. 1  a lui Hitler.

Daca englezii reuseau sa contracareze  V -1 cu artilerie AA, baloane de baraj, avioane Spitfire, Hawker Tempest, Mosquito , Mustang, folosind chiar un Vickers Wellington dotat cu radar pentru ghidarea „Diver patrols„, sau agenti dubli pentru a dezinforma nemtii asupra zonelor de impact,  acum situatia s-a complicat datorita avansului tehnologic.

In prezent racheta de croaziera este una din armele redutabile in conflictele moderne.

O astfel de racheta este o arma care zboara autonom, in principal pe o traiectorie orizontala, de la lansare pana la impact. Este folosita pentru a lovi cu precizie  tinte terestre sau navale, statice sau in miscare, atat cu focoase conventionale cat si nucleare. Raza de actiune este intre cateva zeci de km si 3000 km pentru  KH 55SM (incarcatura termonucleara de 200 kt TNT). Viteza rachetelor poate fi subsonica, supersonica sau hipersonica si pot fi lansate de la sol, din aer, de pe nave sau chiar submarine  aflate in imersie.

In general, rachetele de croaziera subsonice sunt propulsate de motoare turboreactoare, iar cele supersonice si hipersonice,  cu motoare racheta combinate cu statoreactor

Dintre rachetele cu tinte terestre, cele mai cunoscute sunt cele din familia Tomahawk, lansate de pe nave sau submarine ale USNavy. Incepand cu 1991, peste 2000 rachete au fost lansate in diverse atacuri aeriene.

Sistemele de ghidare ale rachetelor de croaziera sunt foarte precise, asigurand o acuratete  de doar cativa metri.  De obiciei sunt formate din: sistem de navigatie inertiala (INS), GPS, TERCOM (Terrain Contour Matching), in care sunt comparate datele altimetrului de bord cu cele dintr-o harta a terenului pre-incarcata in calculatorul de bord, sau folosind DSMAC (Digitized Scene Mapping Arrea Correlator). Pentru a realiza si utiliza astfel de harti, este nevoie de o tehnologie avansata, pe care nu o au decat cateva state.

Rachetele de croaziera sunt de mici dimensiuni in comparatie cu avioanele, aripa are o suprafata mica, la fel  si ampenajele. In general sunt folosite la inceputul unui conflict armat, fiind lansate pentru atacarea infrastructurii si a obiectivelor militare importante.

Apararea contra rachetelor de croaziera, in special a celor destinate tintelor terestre are mai multe componente:

In primul rand s-a incercat neproliferarea acestei arme, fiind semnate mai multe tratate si conventii.

Astfel, un numar de 35 state au aderat la Missile Technology Control Regime (MTCR) incepand cu 1987, instituind un control al exporturilor de rachete cu sarcina utila de peste 500 kg si raza mai mare de 300 km. Romania s-a angajat voluntar sa respecte tratatul, fara a fi membra. Prin Wassenwar Arrangement (1996), in care este si Romania semnatara, sunt controlate o lista tehnologii care pot fi folosite in fabricarea de rachete. Cu toate aceastea, tari ca Iranul, Coreea de Nord, Israel sau Pakistan au dezvoltat constructia de rachete.

Rachetele anti-nava propulsate de motoare aeroreactoare si care zboara la inaltime mica  sunt tot rachete  de croaziera si au o raza de actiune de la cativa zeci de km, pana la 5-700 km.

Cateva din rachetele de croaziera cu raza mare pentru atac la sol:

SUA – Tomahawk Block IV (1700 km), AGM 86 (1100 km), AGM 129   (3700 km)

Rusia –  KH 55SM (3000 km), 3M14 Kalibr (2500 km), RK 55 (3000 km)

China – DH 10 (1500 km)

Coreea de sud – Hyunmo 3 ( 1500 km)

Iran – Meshkat (2000 km), Soumar ( 2500 km)

Taiwan – Yun Feng  (1000 km)

Turcia SOM  ( 300 km)
Pakistan – Babur (750 km)

Cu exceptia Iranului si Chinei  care au cumparat si probabil copiat KH 55 si a  UK, care a cumparat Toamahawk, alte exporturi nu au fost derulate la aceasta clasa. Dupa destramarea URSS, Belarus si Ukraina au renuntat la ele.

Atacurile preventive sunt una din optiunile de contracarare a folosirii rachetelor de croaziera. Se executa impotriva lansatoarelor, depozitelor, bazelor militare, avioanelor sau navelor care le pot opera, inclusiv submarine. Astfel de atacuri nu pot garanta distrugerea totala, depinzand mult si de informatiile culese despre aceste obiective.
Exprimat in alti termeni, trebuie sa dobori arcasul nu sageata.
Una din marile temeri este posibilitatea ca rachete de croaziera sa fie lansate de pe nave comerciale, unde pot fi ascunse de teroristi in containere.

O alta metoda de aparare este cea pasiva, constand in construirea de adaposturi, bunkere, dispersare si pastrarea posibilelor tinte cat mai departe de coaste sau linia frontului.

Apararea activa este varianta ramasa in caz de atac cu rachete de croaziera. Actiunile specifice sunt detectia, urmarirea si distrugerea rachetelor.

Rachetele de croaziera sunt foarte greu de detectat datorita dimensiunilor mici, care le asigura o amprenta radar RCS redusa, evaluata la sub 0.5 m2 pentru Tomahawk. Cu o anvergura in jur de 3 m si ampenaje mici, zburand la altitudini sub 30 m, reprezinta o tinta greu detectabila pe radare.
In plus, cele pentru tintele terestre zboara urmarind relieful , semnalul pe radar fiind ascuns intre diverse semnale ecou din apropierea solului. Curbura pamantului ascunde practic rachetele ce zboara jos, fiind detectate la distante sub 40 km, valoare dependenta de inaltimea de zbor, inaltimea antenei si sensibilitatea radarului.
Se pare ca nici radarele tip SAR  montate pe satelitii militari nu au performantele necesare detectarii eficiente a rachetelor de croaziera. Cei geostationari sunt la o altitudine prea mare, iar cei de pe orbite joase sunt in permanenta miscare fata de zona supravegheata. Satelitii pot avea doar un rol secundar in detectie.
Metoda cea mai sigura este detectia aeriana, senzorii „vazand” tinta din alte unghiuri decat cei terestri, care o „vad” doar din fata. In plus, senzorii aerieni supravegheaza o suprafata mult mai mare.
O problema comuna pentru toate tipurile de senzori este filtrarea distorsiunilor cauzate de sol, in final solutia optima fiind radare care „privesc” in jos, combinate cu senzori in infrarosu.
Astfel de sisteme sunt montate pe avioane tip AWACS (Airborne Early Warning and control), cum ar fi Boeing E 3 Sentry, Northrop Grumman E 2 Hawkey , Beriev A 50, EL/W 2090 (India produs de Israel), KJ 2000 (China)…. Folosirea radarului doppler montat pe astfel de platforme, permite detectia rachetelor de croaziera ce zboara la joasa inaltime.
Problema utilizarii acestor avioane o constituie costurile ridicate de operare.
O alta varianta sunt platforme de mare altitudine gen dirijabile sau aerostate ancorate la sol cum este JLENS, folosit in zona Washington.
Nici radarele EWR cu raza dincolo de orizont nu sunt suficient de precise pentru a detecta rachetele de croaziera.
Noua racheta de croaziera americana, AGM 158 JSSM, este si mai greu observabila, avand caracteristici stealth.

Distrugerea rachetei dupa ce a fost detectata se poate face in mai multe moduri.

  Daca a fost observata de la mare altitudine, se folosesc avioane de vanatoare care o pot distruge folosind rachete aer-aer AAM, prin tactica numita look down/shoot down.

Majoritatea avioanelor de lupta generatia a 4a au la bord radare care le permit indeplinirea acestui tip de misiune.

Aceasta solutie este realizabila in cazul existentei permanent in zona a unui AWACS si a unor avioane de vanatoare in patrulare, un sistem de comunicare informatii eficient, bineinteles cu niste costuri pe masura, situatia fiind si mai critica in cazul unei salve de rachete sau a rachetelor supersonice.

Aceaasta tactica este folosita de gruparile navale cu portavioane.

  Un caz celebru de razboi asimetric cauzat de rachete de croaziera in anii ’80, a fost rapunsul exagerat al  sovieticilor la aparitia rachetei AGM 86B, lansata de pe avioanele B 52. Dintr-o supraevaluare a amenintarii, rusii au amplasat un mare numar de sisteme S 300 si au construit circa 500 de avioane MIG 31 pentru apararea teritoriului. Gurile rele spun ca acest efort financiar a contribuit si el  la colapsul URSS. MIG -ul 31, acopera cu radarul propriu arii extinse de supraveghere, poate accelera la viteze de aproape  M 3 si in acelasi timp este un bun interceptor, inclusiv contra rachetelor de croaziera. Dar costa!

Datorita problemelor de detectie prezentate mai sus, apararea unor zone extinse este cvasi-imposibila, iar varianta ramasa este cea de aparare individuala a unor obiective militare de maxima importanta.

In domeniul marinei militare, apararea multi strat impotriva rachetelor de croaziera anti-nava, este specifica fregatelor, distrugatoarelor si crucisatoarelor moderne.

Cel mai cunoscut sistem, este cel defensiv al navelor  echipate cu sistemul american tip AEGIS.

Daca o racheta de croaziera este detectata din aer poate fi atacata din timp de pe nave cu rachete SAM cu raza medie/lunga: SM 2 sau SM 6, la o distanta de 100 – 400 km.

 O nava care nu beneficiaza de un AWACS in zona, pentru detectia rachetelor de croaziera la distanta, trebuie sa se descurce cu ce are la bord. In primul rand este vorba de radare, de preferinta de tip AESA/PESA. Acestea au posibilitatea de a detecta o racheta anti nava ce zboara la inaltime mica deasupra apei (circa 5 m), la distante de circa 20 – 30 km, inaltimea antenei avand un factor determinant.

 Un sistem integrat de aparare este format din radare, rachete SAM si tun cu tragere rapida.  Sistemul trebuie sa aiba in afara de detectie si functiile de urmarire, iluminare pentru tinte multiple, in scopul directionarii rachetelor defensive si a controlului tragerii tunurilor rapide.

Sistemul de pe Arleigh Burke

Dupa detectie, se  lanseaza rachetele SAM cu raza scurta (20 km), gen Sea Sparrow (ESSM), sau cu raza foarte scurta (9 km) RIM 116 (RAM) si in final, la distanta mica, se foloseste CIWS (Close in Weapon System) – desi US Navy renunta la sistemele sale CIWS bazate pe tunuri in favoarea RIM 116 -tunul rotativ cu tevi multiple si tragere rapida Phalanx. Se estimeaza ca un sistem CIWS, care are raza in jur de 4 km, poate distruge o racheta de croaziera la circa 500 m de nava, ceea ce ar putea fi cam tarziu.

Pe langa de sitemul american, pe navele altor state exista diverse combinatii de radare, rachete cu raza medie, scurta, foarte scurta si CIWS (Kashtan , Goalkeeper, Meroka, Oerlikon Millenium, Sea Zenith, Type 730).

Daca detectia se face la circa 30 km, timpul de zbor ramas al rachetei pentru a atinge tinta este de aproximativ 120 secunde pentru rachetele  subsonice si 40 secunde pentru o racheta cu viteza de M 2.5. Sistemul defensiv are si el nevoie de cateva secunde pana sa lanseze primele rachete SAM.

Pentru fiecare tinta se lanseaza cel putin 2 rachete de interceptare, care trebuie sa loveasca direct tinta pentru a o distruge la impact.

Daca nu au fost distruse de primele rachete SAM cu raza scurta, se folosesc cele cu raza foarte scurta, cu raza 9 km, care au la dispozitie 35 secunde pentru rachetele subsonice, respectiv 12 secunde pentru cele supersonice (SeaRam). In final, ultimul nivel de aparare este CIWS, al carui tun are o raza de circa 4 000 m, deci timp disponibil  16 secunde, respectiv 4 secunde.

Daca atacul este in salva, exista un grad de saturatie la care sistemul nu mai poate face fata.

In concluzie, prevenirea este mult mai eficace decat apararea.

Rachetele de croaziera cu tinte pe uscat sunt si mai greu de detectat datorita influentei reliefului . Traiectoria de zbor poate evita zonele cu radare sau rachete SAM.

La fel ca si in cazul navelor, apararea se face numai pentru obiective individuale, nefiind posibila acoperirea unei suprafete mari. Pentru aparare americanii folosesc Patriot, sistem folosit si  impotriva rachetelor balistice.

Rusii, pe langa sistemele stratificate S 300, S 400, folosesc acum Pantsir, sistem cu rachete si tun cu tragere rapida tip CIWS.

Pantsir

   Indiferent de performantele radarelor, rachetele de croaziera ce zboara jos deasupra solului, nu pot fi detectate la distante mai mari 25-30 km.

Calculele sunt la fel ca cele facute pentru apararea unei nave, cu deosebirea ca distanta de detectie e mai mica. Intrucat Patriot si gama S 300 -400  folosesc rachete cu raza scurta, sansele de distrugerea a unei salve de rachete sunt destul de mici.

Rusii au adaugat si Pantsir, specializat pentru  raza scurta si foarte scurta, care are si misiunea de a apara toate sistemele  S 300-400.

Americanii nu au dezvoltat sisteme terestre similare, folosind in prezent pentru apararea Washingtonului, un sistem integrat norvegian NASAMS, care foloseste rachete tip aer aer AIM 120 AMRAAM, modificate pentru a fi lansate de la sol si un sistem de radare raspandite tip Sentinel.

                     Folosirea de catre rusi si americani a rachetelor  in Siria, a aratat performantele  in materie de rachete de croaziera ale ambelor parti.

Dupa ultimul atac cu Toamahawk al bazei aeriene de la Shayrat, au aparut multe discutii referitoare la eficienta sistemelor de aparare rusesti, mult laudatele  S 300 si S 400.

Rusii au deplasat un S 300 la baza navala din Tartus si un S 400 la Hmeimim, langa Latakia.

                    

Din amplasarea bazelor rusesti, se poate deduce ca rachetele Tomahawk nu puteau fi detectate de rusi, distanta Shayrat Tartus (100 km) fiind mult peste raza de detectie  de 25-30 km a sistemului S 300, iar S 400 este la o distanta si mai mare.

Apararea anti-rachete de croaziera este o misiune dificila, care poate fi realizata printr-o retea de senzori si un sistem integrat de control al focului, dezvoltat in prezent de americani.

Informatiile de la sistemele de senzori de pe toate tipurile de platforme  grupate in Global Information Grid, asigura datele necesare pentru o aparare eficienta, denumita aparare in retea.
Se ajunge astfel la un nou tip de lupta, in care informatia devine esentiala, cu F 35 in rol principal.
Este posibil ca aceste noi sisteme sa poata face mai eficace apararea anti-rachete de croaziera.

Grigore Leoveanu

57 de comentarii:

  1. Frumos material. Mi-ar place sa fie difuzat in asa fel incat tot romanul sa afle ca avem nevoie de Patriot si nu numai pentru apararea tarii.
    Felicitari!

    • Exact in cur il doare pe roman de rachete Patriot .Romanului trebuie sa-i vina ajutoru social sa aibe bani de tuica la birt . Deja au inceput criticile , de la Sefu de Partid la televiziuni .. Cum dracu sa dai 4 miliarde pe 7 rachete ????? ziceau unii pe la un televizor din asta .

    • Ca avem nevoie de Patriot este clar, dar o asemenea achizitie trebuie sa aiba acordul Parlamentului. Nu? Iar daca se da unda verde, achizitia aceasta ar trebui sa vina la pachet si cu un pic de offset.

  2. capatu satului

    este de subliniat ca patriot este un sistem despre care se vorbeste ca este depasit,
    pe la wiki apare informatia ca nemtii, italienii si US doresc MEADS
    https://en.wikipedia.org/wiki/Medium_Extended_Air_Defense_System

    iar rusii au in stiudiu S 500

  3. F tare in schimb uite ce spun unii :Am fost la exercitiul NATO unde americanii si romanii au mimat cum vor lupta cu Rusia. Bunicii tai sunt razbunati: americanii au sosit in Romania, de data asta pe bune si calare pe ditamai tancurile Abrams – noul simbol al Lumii Libere care impune democratia cu pumnul. Tancurile americane, asistate de vehicule de sprijin Bradley, au facut jonctiunea langa Galati, in poligonul de la Smardan, cu mai rahiticele care de lupta autohtone (pe care mintile luminate de prin Ministerul Apararii le-au botezat – nimeni nu stie de ce – „Bizonul” si „Jderul”). Scopul l-a reprezentat un exercitiu desfasurat in premiera pe meleagurile mioritice: prima cooperare intre tanchistii romani si cei yankei in respingerea unui atac cu blindate al unui stat agresor nenominalizat in exercitiu. Bine, asta a fost un soi de secret al lui Polichinelle cu tancuri, pentru ca toata lumea de acolo stia ca respectivul agresor e Maica Rusie, scrie Vice .

  4. Sa se duca sa stea in Maica Rusie…
    Personal imi place sa traiesc intr.un stat unde securitatea nationala este una dintre prioritati… nu bataie de joc cum este la noi. Orice s.ar spune, diplomatia unei tari este sustinuta de puterea militara. La fel… intr.un fel poarta o negociere SUA, Rusia, China si intr.un alt fel Mexic, Slovenia, Romania sau Mongolia.
    Esti respectat daca ai o armata decenta. Daca nu, nu da nimeni doi bani pe tine. Bineinteles mai sunt si altele… dezvoltarea economica si sociala si nu numai…. dar si forta militara…
    Ori noi suntem la pamant cam peste tot.
    Ce s.ar fi intamplat daca Romania avea sa zicem 30% populatia araba cand la noi Politia si Jandarmeria sunt dotate cu Carpati de 7.65mm? Iar Armata e in pioneze? Ce s.ar fi intamplat daca am fi patit ca Ucraina sau daca cele 3 judete ar fi fost vecine cu Rusia si locuite de de rusi in loc de unguri?
    Nu vreau sa.mi mai pun astfel de intrebari. Multi doresc ca Romania sa ramana un stat slab, un stat corupt, un stat neinarmat…

  5. @nevers…….alta intrebare..:))…ce se inampla daca romania era..in cazul ungariei..ca tot ia m criticat pt merodele lor primitive si ne am batut joc de ei..ma refer la asaltul granitelor anul trecut..si posibil anul asta cu nebunia turciei…facea fata brava romanie in fata asaltului asa zisilor refugiati??

  6. Pai Romania nu face fata asaltului ptr ca ii primeste ,intra cate 100 pe zi de la sarbi ,Nevers ai dreptate ,ai armata esti bagat in seama ,vin investitorii ,stabilitate etc .Oricum suntem singuri ,sa nu mai aud pe nimeni ca polonezii nu sunt rusi ca il injur ,vad zilnic sute de camioane ,descarca incarca aici si sunt angajati doar rusi ,ucrainieni ,bielorusi ,moldoveni ,suntem singuri si trebuie sa intelegem odata ca trebuie sa ne inarmam decent .

    • Da, in momentul de fata cam asa sta situatia. Nu c4ed ca am ajuns la 100 0e zi. Dar cifra variaza intre 20 si 60… Sun5 dusi la oficiul pt i.igrari, acolo triati dupa Dumnezeu stie ce criterii si apoi majoritatea sunt trimisi inapoi in Serbia, le dau azil in Romania sau posibil spre vestul Europei spre alte centre de triere si relocare. Oricum in viitorul apropiat se asteapta o crestere si daca Erd9gan da drumul la robinet…

  7. Sedeti balnzi si mai recititi artocolul..
    Patyriotu este tinta a rachetelor de cruciera nu aparare contra lor… Ca de fpat nu ar fi asa de greu sa dobori racheta de cruciera ci sa o detectezi . Zboara la max 100 m altitudine, ba chiar sub 50 practic sub radar
    Pe mare mai ai o sansa .. insa pe uscat cand zboara intre 2 siruri de plopi ….

    Inica aparare mai de Domane ajuta ar fi MIG 31 …. care are 2 nmici defecte – este rusesc si COSTA!!!!

  8. Oerlikon-urile alea de le plimbam prin Polonia ar putea avea un oarecare success in lupta contra rachetelor de croaziera, daca sunt upgradate la AHEAD. La fel si Geparzi. Nu stiu sigur cum stam la detectie si controlul focului.

      • Asa ceva ar trebui sa folosim si noi pentru rachetele tactice si cele antinava de pe coasta. Disimulate in containere si dublate-triplate de sisteme false.

    • Cam orice piesa AA estre buna cu conditia S”a vezi” unde dracu vine „aia”. Un tun AA binat sau trinat amplasat „pe directie” si cu o instalie de fie „adecvata” darama fara probleme un racheta de cruciera. Prolema este insa sa fie gata si pe directie!
      Asta este marele avantaj al uneiastfel de rachete .. nu stii de unde dracu vine. Hai sa dau un exemplu stict teoretic .. matale esti tinta aflata in gara Ploiesti Sud . Ala de te tinteste este la Giurgiu. O racheta normala olansazi din Giurgiu spre Ploiesti.
      Una din astea insa poa sa zboare direct cam pana la Ciolpani deund eo ia spre N-V , „intra” in Ploisti prin N-V si in timo ce tu te hobezi spre sud aia te izbeste dupa ceafa!! Ca daca bulevardele sunt destul de largi … poa si sa „coteasca” si tu te zagi da cand ai vazut ceva .. nu mai este!!
      Cam sigura cestie ericaca este ceva gen Avacs care cvondude un numar de avioane sau niste MIG 31 care au electronica special adaptata depistazii unei tinte ce se misca in razmont (Rusii eraucamsingurii interesatisa aiba asa ceva. Si care aveau si capacitatea. Mercianii, englezii , francezii nu erauinteresata -pai cine sa dea cu Tomahaku inamriciani in 1984?)

  9. Grigore, ca de fiecare data, foarte bun. 🙂

  10. Pai nu luom si noi niste sisteme din astea? Putem sa anuntam aceasta achizitie imediat ce o anulam pe aia pentru patriot, nu-i bai!!! 🙂

  11. Stati linistiti ca s-a dus asta cu patrioatele . Am cumparat ieri sistemu cam intre orele pranzului si pana mai pe seara pe la 22.00 cand I-a sarit mustaru lui Dragnea .
    Oricum pentru ca sunt in concediu si am avut timp sa butonez telecomnda stateam sa ma gandesc totusi ce l-a infuriate asa de tare pe Master Chef Dragnea. Omul abia venise din vacanta , dupa cate zicea a fost la pescuit si unde mai pui asta in ocean ( nu a spus care ocean ) dar din ce spuneau astia pe la televizor ar fi fost prin Maldive deci oceanul ar fi fost cel Indian.
    Si ce sa vezi , vine acasa si se trezeste in batatura cu ditamai sistemu AA americanesc Patriot , si el nu stia nimic sau macar trebuia sa anunte el achizitia doar este Big chef..
    Acuma ma gandesc la urmatoarea varianta si asta este pe bune : americanu si-a dat sema ca trebuie aparat flancu sud esti , cel nord estic , toate cele si s-a intrebat el pe cine se poate baza . Pai ar fi Polonia si Romania , tari mari , populatie maricica astia au un dinte imoptriva rusilor deci cam astia ar fi oamenii.
    Polonezii baieti constiinciosi si mai putin iuti de mana si-au facut treaba , in schimb ce te faci cu romanii care o cam dau de gard de vreo 20 de ani si au ramas tot cu vechiturile sovietice
    S ce a zis Unchiu Sam ; fratilor e groasa , lasa ca va punem noi la treaba si va facem noi Defense Plan a la American . Ia incepti voi cu apararea AA ca sunteti la pamant si luati voi niste Patrioate de la noi ca avem . Bineinteles ca pe bani ca doar acum aveti ceva pus deoparte prin maretul plan de guvernare PSD . Daca nu vreti va lasam de capul vostru sa va descurcati cu Taica Rusie cum puteti .
    Ar fi o varianta , ca nu degeaba era cate o delegatie americana la saptamana pe aici plus nu stiu cati generali americani pe la MAPN si pe deasupra ambasadorul Hans care cred ca dormea pe o canapea in biroul lui Les .
    Si asta il infurie la culme pe primul barbat in Stat care avea de gand sa faca altceva cu banutii astia stransi si dati pe la Armata , nu sa cumpere Patrioate .
    Sa-l fi scos din sarite asta , voi ce ziceti ????

  12. Mda.
    Dacă nu ai un sistem CIWS 30-35mm Super performant, cu carenta mare de tragere, si rachete SAM te-a mâncat „balena albastra”!

    Noi avem pe Fregata Mărăsesti 4 tunuri AK 630 si 2 tunuri AK 726.

    Teoretic tunurile 30mm pot acoperi o raza de 3000-4000m iar tunurile de 76mm pot acoperi o raza de 6000-7000m.
    Lipsa rachetelor SAM de pe Mărasesti, face ca nava sa aibă capacitatea de a angaja maxim 6 rachete anti-nava. Aici in conditii teoretice ca nu stiu dacă radarul lui AK-630 are capacitatea sa angajeze 4 tinte simultan iar radarul lui AK-726 sa poată angaja 2 tinte simultan.

    Dacă Marasestiul e atacat cu 7 rachete e lovit. Cel putin de 1 racheta. Cu conditia ca nava sa nu fie escortata de nici o corveta Tetal 2 sau o corveta Tarantul

    Tetal 2 are o capacitate de lupta asemănătoare cc Marasesti singura diferenta fiind tunul de 76mm, Tetal-2 are un 1 tun.

    Si chiar dacă ar fi escortata, sistemele AA de pe cele 2 nave nu sunt interconectate asta înseamnă ca tunurile de pe Tetal nu stiu când o racheta este încadrată de tunul de pe Mărăsesti si poate deschide focul in aceeasi racheta.

    • Rachetele alea 7 nu cad și prin apa? Nu de alta dar nici tehnica rusească nu excelează în precizie. O rachetă s a încăpățânat sa nu funcționeze de fata cu Putin așa ca mă gândesc ca trebuie sa tragă vreo 50 de rachete ca 7 sa angajeze ținta.

      • 50 rachete împotriva 1 Nave???
        Crucisatorul Moskva din marea neagră are pe punte doar 16 rachete, încărcate in lansatoare.

        De unde sa tragă 50 rachete??? Nici nu stiu dacă Moskva are la bord 50 rachete…. In total…

        • Asupra lui Bismark s au tras 70 de proiectile de 356 și 406mm și 300 de proiectile de 203mm care au lovit cuirasatul plus inca5 torpile și ăsta numai în atacul final. Trase aiurea cred ca au fost câteva mii de lovituri.
          Acum Mărășești nu e cuirasat dar nici nu cred ca se scufunda la prima lovitura. Eu unul cred ca cele 16 nu sunt o garanție ca Moscova castiga sigur. Cu ceva dotare bine gândită poate fi trimisa după sora ei

          • La ce rachete babane au rusii…..eu crek se duce repede daca e lovita.

          • Daca Il loveste in containerele cu Styx SI alea sunt alimentate e prapad.un proiectil de 76 acolo SI avem submarin nou nout.

          • CRUCISATORUL MOSKVA,

            este mult mai bine protejat decat Fregata Marasesti.
            deci este destul de greu sa fie distrus de rachetele de croaziera (de rachetele anti-Nava) la ce arme are pe el…

            Moskva protectie Anti-Aeriana:
            – Rachete S 300 – 64 rachete (nu stiu cate lansatoare incarcate are?)
            – Rachete OSA-MA – 40 rachete in magazie (din nou… cate lansatoare sunt incarcate?)
            – AK 630 – 6 tunuri.

            per total Moskva este in Liga-1 in timp ce Marasestul joaca in Liga a 3-a.
            ca sa fac o mica comparatie cu fotbalul diferenta este aceea dintre ZENIT SK Petesburg si FCSB (Steluta lui Gigi)

            🙂 🙂 🙂

            • Osa are doua PE rampa la s300e nasol:toate sunt in vls-Uri circulate gata de lansare.

              • Nu am înteles niciodată de ce MARASESTIUL nu a beneficiat de sistemul De rachete OSA, in conditiile in care navele sovietice sinonime aveau aceasta protectie…

                • E un pic Mai complicat cu osa navalizat.rachetele sunt lansate de un lansator dublu retractabil cu o magazie sub punte de 24 rachete.ceva Gen mk26.nu era o simpla turela cu 6 rampe.

        • Cu putin noroc poate reuseste sa incadreze si sa distruga 2. 13 cad in apa si una e suficienta pt Marasesti

        • Are 64 s300 fort.

  13. Totusi cele 2 tipuri de nava sunt destul de bine protejate pe raza fff scurta dar au nevoie de un sistem AA de tipul SAM.

    Doresc sa fac o observatie la articol…. De ce un sistem CIWS sa angajeze tinta la doar 500m? Nu cred ca este posibil ca un tun 6x30mm sa angajeze tinta sub 1500m când el o are pe radar încă de la distanta de 30km, decât dacă este vorba de a 2-a racheta pe care trebuie sa o distrugă dar la viteze supersonice a rachetei de croaziera Nu prea mai are timp sa distrugă si a 2-a racheta.
    Probabil ca reuseste intr-adevăr sa o încadreze si sa tragă in ea la distanta < 500m mai departe… Cum o vrea Domnul

  14. Nu te ai gandit daca vine ceva sub apa sau mai multe rachete din diferite directii simultan ori de sus

    • Dacă vin de sus, nu e problema. Dacă rachetele vin din spate, tunurile de 76mm nu pot lupta iar dacă nava e atacată din toate părtile, toate tunurile vor avea cel putin 1 tinta încadrată. Problema se pune dacă nava e atacată dintr-o singura Directie.

  15. Chiar de nu vrea dragnea măcar 3 baterii tot vor fi luate:Constanța, București și Deveselul. Și dacă patriot nu e bun, ce e? Catapulte?

  16. AM sa va zic ceva.
    In nici o tara di lumea asta (au lumea normala) seful MStM nu iese si zice „am decis sa iau „.
    El decide ce fel de bere bea, ce comanda la restuarant ca daca e insurat cu una dura nu mai decide nici culoarea masinii sale si se lasa si de fumat si de bere
    Insa nu poate decide el ce va cumprara armata. Fiindca seful MStM este subordonat Guvernului si are pe cap un Ministru (chair si in tarile unde conduce armata…) si mai ales in guvern e un gagiu zis Ministru de Finante care e ala cu banii .
    Ca sa se faca ub contract trebe o decizie politica (asta face guvernul : POLITICA!) , trebe lucrat ceva pe la buget si in tarile democratice cat de cat mai trebe si ceva vot prin parlament..
    Asa ca sefu de MStM vorbeste in public doar la ordin . In rest poa vorbi cu ministri, cu seful lu statu cand are ocazia, poa sa strecoare ceva unui sef politic , sa faca niste rapoarte cu necesitati si sa isi dea cuparera cand e intrebat „ba e mai bun Coltu sau mai bine Glock ?!” Da decizai nu este a lui…
    Ca intitdeauna peste seful MStM este altcineva care comanda ..

  17. Pe navele românesti mai este un sisteme CIWS.

    Navele fluviale (si navele auxiliare-din flota maritima) folosesc Tunul 2x30mm. Dacă ar fi modernizat la standardul de viforul, arma ar fi bunisoara dar nu o poti compara cu AK630.

    O alta arma total depasita este sistemul rusesc MR-4 cu mitralierele 4×14,5mm care nu poate reactiona in nici un fel la rachetele de croazieră decât dacă este AUTOMATIZAT; dacă primeste proiectile explozive si dacă se rezolva problema cu blocajul mitralierele.
    Acest sistem poate angaja tinta la distanta de 1400m i-a dacă se automatizeaza poate urca raza de lupta la 2000-2500m.

    Flota fluviala de la Brăila nu are nici o alta protectie anti-aeriana.

  18. HAI DO MNULE..VII CU SF URI PE LA NOI PRIN ROMANIK..:))daca ayatolahul dragnea ar vedea filmuletzul asta..ar zice ca e star trek..serios acu…daca am avea jumate din ceea ce vad eu acolo..as fii mai mult decat bucuros..deci..sf uri domnilor..sf uri..

  19. Au inventat evreii ceva ptr. amarasteni ca noi. elta el/m 2083.e un radar green pine cu bataia de 500km agatat de un dirijabil.cu asta amplasat PE la slobozia vezi CE fac rusii in crimeea.cica AR costa pana in 100 meleoane.SI nu Mai Stam cu frica in san ca vin biryuza din MN SI nu le vedem.ptr noi este ideal.

  20. daca rusii ar ataca Iasiul cu o racheta(zic de iasi ca de acolo sunt) cam cu care ar fi? sau nu are importanta? oare ar da cu una nucleara?

    • Cu nucleara rusii ar putea lovi centrala de la Cernavoda, Bucurestiul si zonele de concentrare a armatei romane, ca doar au si rusii sateliti si pot vedea miscarile armatei noastre.

      Nu vor irosi rusii o racheta nucleara pe Iasi.

    • Iasi-crimeea=400km.clar iskander. Plus ca aveti PE acolo comandamentul brigazii mecanizate 15+un batalion de infanterie SI unul logistic situatia e cam naspa.nucleare in Romania nu o Sa vezi.suntem prea aproape de ei.daca stai aproape de Una din alea 3unitati militare EU zic Sa Te muti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *