B-21, denumirea noului bombardier stealth al USAF

b-21

Secretarul USAF – Deborah Lee James – a dat publicitatii noua denumire a viitorului LRS-B (Long Range Strike Bomber): B-21

Intr-un discurs sustinut la Air Force Association’s Air Warfare Symposium pe 26 februarie, functionarul american a prezentat un desen conceptual al noii generatii de bombardiere care vor fi construite de Northrop Grumman. Totusi USAF inca nu a decis asupra numelui, secretarul facand chiar apel la aviatori pentru a veni cu sugestii.

„So we have an image, we have a designation, but what we don’t yet have, we don’t yet have a name…and this is where I’m challenging and I’m calling on every airman today … to give us your best suggestions for a name for the B-21, America’s newest bomber.”

 

b-21 2

James a explicat de asemenea ca B-21 poarta amprenta lui B-2 Spirit si ca, desi inca nu exista un prototip al aparatului, conceptul artistic prezentat se bazeaza pe cel initial al programului: “The B-21 has been designed from the beginning based on a set of requirements that allows the use of existing and mature technology.” 

Purtatorul de cuvant al companiei Northrop Gruman – Tym Paynter – a accentuat importanta contractului pentru B-21, bombardierul fiind preconizat sa intre in serviciu la jumatatea anilor 2020.

“Northrop Grumman is proud to serve as the prime contractor for the B-21 Bomber, in partnership with the U.S. Air Force, to deliver a capability that is vital to our national security…any further questions should be directed to the Air Force.”

USAF, sub presiunea legiuitorilor si a unor ofiteri in retragere, a promis sa dea publicitatii mai multe informatii despre B-21 in martie. Programul in sine, trecut deja prin procesul de protest legal al Lockheed Martin dupa atribuirea castigatorului in octombrie 2015, mai are de confruntat inca o opozitie serioasa in Congres. John McCain, Presedintele Comitetului Serviciilor Armate din Senat, tocmai a afirmat ieri, joi 25 februarie, ca va bloca Air Force in a folosi un contract de tip „cost-plus” pentru LRS-B, deoarece considera guvernul responsabil pentru depasirea bugetului alocat.

Contractul initial consta din doua parti. Prima faza EMD (Engineering and Manufacturing Development) este un contract (in valoare de 21,4 miliarde de dolari plus…”incentive fees”) ce incurajeaza industria sa atinga tintele de costuri, calendar si performante preconizate.

A doua faza implica optiuni pentru LRIP (Low Rate Initial Production) de 5 aparate si apoi de 21 din cele 100 (suma totala fiind speculata de unii analisti la 80 miliarde).

Costul pe unitate al fiecarui B-21 trebuie sa fie egal sau mai putin de 550 milioane dolari pe aparat (511 milioane la nivelul anului 2010, adica 564 milioane conform anului 2016), la o achizitie de 100, acest lucru fiind considerat mai ieftin decat B-2 (la bursa zvonurilor „valorand” intre 1 si cel mult 2 miliarde pe unitate, in mare parte fie secretomaniei din jurul tehnologiei stealth, fie faptului ca din cele 132 de unitati initial preconizate s-au construit doar 21 – ramanad 20 dupa pierderea lui Spirit of Kansas in februarie 2008, la Andersen AFB – Guam).

B-21 se doreste a inlocui venerabilele B-52 Stratofortress, B-2 Spirit si B-1B Lancer (care va ramane in dotare pana in 2040).

25 de comentarii:

  1. De departe arata ca si B2, doar pretul difera. Sa vedem si restul ….

    • Chiar sunt curios sa stiu de ce e mult mai ieftin ca b2 ,mult mai ieftin si mai bun

      • Pentru ca actualele tehnologii permit fabricarea componentelor la un cost mult mai mic si o calitate mult mai buna fata de trecut.Imi dau si eu cu pararea.

      • Primul lucru la care ma gindesc este ca la data la care a fost proiectat si produs (acum 30 de ani), multe din tehnologiile folosite erau noi si in consecinta mult mai scumpe. Astazi aceleasi tehnologii sint mult mai ieftine deoarece se gasesc de cumparat ‘off-the-shelf’. Ce imi vine repede in cap: integrarea sistemului de ghidare in munitii, calculatoarele de bord, tehnologia motoarelor, tehnologia materialelor compozite.

        Este posibil sa renunte si la cite ceva de pe ele sau sa fie mai mic. Fara nici o alta informatie e doar speculatie si logica.

      • Va fi mai ieftin (pret unitar) fiindcà va fi fabricat în serie mai mare decât B-2 (comandat initial în 132 exemplare dar fabricate numai 21)

        Cât despre mai „bun”… În general nu pot sà facà altfel. Acelasi constructor, noutàti „noi” de când a fost proiectat B-2. În plus, nu au limitarea impusà lui LM, care nu are voie sà folosescà materiale si tehnologie exclusive pentru F-22 la fabricarea lui F-35 (primul fiind ne-exportabil, al doilea „împàrtit” cu mai multi).

  2. Dat denumire oficialà putin dupà respingerea plângerilor lui LM si Boeing:
    http://www.reuters.com/article/us-boeing-northrop-bomber-protest-idUSKCN0VP29D

    Cât despre acest B-21, nu este vàzut ca un înlocuitor lal B-2. De altfel si B-52 si B-1 ar putea avea cariere prelungite. Un articol al unui pilot militar american e chiar interesant în ceea ce ar putea deveni un B-52 centenar.
    http://thediplomat.com/2015/12/the-case-for-the-centuryfortress-defining-the-b-52j/

    În afarà de pret, Pentagonul nu comunicà mult despre acest program. Nu va fi totusi un succesor al lui B-2 (programul NGB – New Generetion Bomber a fost oprit). Probabil va fi un bombardier mediu (americanii nu mai au asa ceva de la F-111), cu „invizibilitate” si aerodinamicà màrità.
    Un articol al unui site canadian (în francezà) e mai explicit si probabil nu departe de adevàr:
    http://www.45enord.ca/2015/10/le-bombardier-americain-du-futur-sinventera-au-fur-et-a-mesure

    În orice caz nu va fi aventura lui F-35 🙂

  3. Va fi mai stealth decat B-2, dar cu raza de actiune si incarcatura cu circa 20% sub B-2.
    Posibil sa fie dotat cu turela laser escamotabila, pentru a dobori rachetele AA inamice.

    • Depinde de puterea laserului. Tehnologia demonstrata pe acele Boeing 747 si HEL-MD se bazeaza pe o intreaga uzina. Daca in 10 ani tehnologia va duce la scaderea dimensiunilor ar putea fi o posibilitate.
      Dar ma gindesc ca dupa X45 si X47 exista posibilitatea sa functioneze manned/unmanned. O varianta unmanned ar scadea destul de mult costurile.
      Cred ca putem sa deschide o casa de pariuri cu ce va avea si ce nu. 🙂

  4. Cum au spus si altii, pretul mai mic decat al lui B-2 cred ca vine de la faptul ca acum au deja niste tehnologii mature si verificate sau unele mai noi care pot scoate materiale mai usor si de calitate mai buna. In plus probabil ca preia si ceva chestii de la B-2 (senzori, ceva softuri, lansatoarele de rachete/bombe etc)

    Apoi nr mai mare imparte mai bine pretul. B-2 e asa de scump pentru ca au facut doar 21 din peste 100 cate vroiau sa faca initial.

    In rest, nu se stiu multe lucruri concrete, mai mult speculatii.
    Parerea mea e ca va fi cel putin de dimensiunile lui B-2 (dar va fi chiar mai stealth), va duce cam aceeasi incarcatura si va avea cel putin aceeasi raza de actiune (si e tot subsonic) si plafon de zbor, daca nu mai bine (va putea sta mult in aer).

    In plus va fi mai avansat dpdv al senzorilor si electronicii si va putea indeplini si misiuni de culegere de informatii, supraveghere si razboi electronic (de la detectarea de rachete balistice lansate de la mare distanta din adancimea teritoriului inamic la lansarea de drone de tot felul care sa incurce sistemele inamice si pana la folosirea lui ca nod de comunicatii aerian etc etc).

    Unele zvonuri spuneau ca ar putea fi cu comanda duala, cu echipaj uman in misiunile mai delicate sau importante si fara oameni la bord in misiuni mai simple si mai putin periculoase. Nu stiu ce sa cred despre asta

  5. Kuweit România: patru CF-18 se va desfășura la Constanța Ex RESOLVE ELASTICE oare la mana a doua nu putem lua si noi CF-18 🙂

  6. citez de pe wiki: „In order to protect the operational integrity of its sophisticated radar absorbent material and coatings, each B-2 is kept inside a climate-controlled hangar (Extra Large Deployable Aircraft Hangar System) large enough to accommodate its 172-foot (52 m) wingspan.”

    sunt tare curios daca si b-21 o sa aiba aceiasi problema.

  7. Cum se comportă un T90 lovit de o rachetă TOW, asta ca răspuns la marea achiziție pentru armata română a rachetelor SPIKE.
    https://www.funker530.com/t-90-mbt-hammered-by-tow-missile-but-did-it-survive/

    • Spike pot fi ghidate in asa fel incat sa loveasca de sus sau din lateral (sau chiar din spate) astfel incat sa loveasca cele mai slabe puncte ale tancului. Pot fi ghidate sa loveasca chiar prin trapa aia de pe turela

      TOW ala a lovit frontal (unde blindajul e cel mai solid) si tancul era protejat si de blindaj reactiv. Tancul se pare ca a scapat dar echipajul tot s-a evacuat de acolo cat de repede a putut. Nu se stie ce s-a intamplat ceva mai tarziu si cat de functional mai era.
      In acelasi timp sistemul Shtora nu a functionat corespunzator se pare. Ma indoiesc ca echipajul a fost atat de inconstient incat sa-l inchida ei singuri desi era clar ca se aflau in misiune de lupta si stiau ca inamicul are rachete AT.
      Imi pare ca i-au si vazut, si au si tras cu mitraliera de pe tanc.

    • Hai fii serios pentru un filmulet neconcludent acum spoim cu noroi rachetele SPIKE. VAd ca titlul linkului este de fapt o intrebare nu o afirmatie. Pe langa asta vazand alte comentarii la subiect ma intreb la ce dracului comenteaza unii pe un forum cu subiect militar daca habar n-au care este efectul unei lovituri HEAT asupra blindajului unui tanc si ca cele mai multe varainte de TOW au de fapt cap de lupta HEAT.Am vazut ca unii vorbeau de „perforarea”” blindajului.

  8. The program was the subject of public controversy for its cost to American taxpayers. In 1996, the General Accounting Office (GAO) disclosed that the USAF’s B-2 bombers „will be, by far, the most costly bombers to operate on a per aircraft basis”, costing over three times as much as the B-1B (US$9.6 million annually) and over four times as much as the B-52H (US$6.8 million annually). In September 1997, each hour of B-2 flight necessitated 119 hours of maintenance in turn. Comparable maintenance needs for the B-52 and the B-1B are 53 and 60 hours respectively for each hour of flight. A key reason for this cost is the provision of air-conditioned hangars large enough for the bomber’s 172 ft (52.4 m) wingspan, which are needed to maintain the aircraft’s stealthy properties, particularly its „low-observable” stealthy skins.[28] [29] Maintenance costs are about $3.4 million a month for each aircraft.[30]

    http://everything.explained.today/Northrop_Grumman_B-2_Spirit/

  9. Impresionant ca vor sa-l scoata operational in 2020, deci e clar ca nu e un avion nou ci unu reechipat, in patru ani nu e posibila realizarea unui avion nou.

    Apropos echipare, in Germania exista o societate DWT, https://www.dwt-sgw.de pt. tehnica militara. Se pare ca peste 90% din capacitatile de cercetare sunt in domeniul laserilor, senzorilor de toate felurile, comunicatiei, etc. adica tot ce-nseamna „echipare” in sens larg.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *