Cum sa-ti cumperi…portavion!

liaoning-24

La mijlocul anilor ’70,   Marina militara chineza, ca urmare a aspirațiilor sale de dezvoltare si modernizare, și-a exprimat interesul în operarea unui portavion.

Din 1985, China a achizitionat patru  portavioane dezafectate sau nefinalizate,  respectiv HMAS Melbourne din Australia si ex-sovieticele  Minsk, Kiev și Varyag.

hms melbourne

                                                          HMS MELBOURNE

Portavionul de 20 000 t  si o lungime de 215 m , HMAS Melbourne a fost construit in Marea Britanie si dat in folosinta in 1943. A suferit in timp numeroase modernizari, inclusiv montarea de catapulte cu aburi si sisteme de apuntare de provenienta SUA, in 1971, asigurand in final operarea de avioane A 4 Skyhawk.

Portavionul a iesit din uz in 1982 si a fost conservat. In 1984 un grup de firme din Sidney a vrut sa il achizitioneze pentru a-l transforma in cazinou (retineti ideea), dar proiectul nu s-a materializat. A fost vandut in 1984 pentru suma de 1.4 mil $  catre o firma din China ca fier vechi.

Inainte de livrare au fost scoase toate echipamentele militare, a fost sudata carma, dar au ramas pe vas catapultele,  apuntarea cu carlig  si sistemul cu oglinzi de ghidare la aterizare.

A fost remorcat pana in China, unde a fost  ”studiat” de inginerii chinezi, care se pare au fost refuzati elegant de australieni cand au cerut desenele si documentatia catapultei. A fost dezmembrat in 2002.

novorosportavion clasa kiev

                                                                   Portavion clasa KIEV

Portavioanele Kiev si Minsk, din clasa  ”KIEV” au un deplasament de 40 000 t cu o viteza de 32 noduri, cu o lungime de 273 m si avand in operare 12 avioane  Yak 38 si 16 elicoptere Ka 25/27.

Din cele patru portavioane construite si date in functiune in anii  ’70 in aceasta clasa , Kiev si Minsk au fost vandute in China unde sunt exponate  in parcuri de distractie, Novorossiysk a fost dezmembrat de un santier in Coreea de Sud, iar Amiral Gorshkov redenumit astfel dupa dezmembrarea URSS, fost Baku, dat in serviciu in 1987,  a fost vandut in 2004 catre India cu 2.3 mld $ dupa o masiva modernizare si este in prezent INS Vikramaditya. Toate aceste patru nave au fost folosite de marina rusa si au fost construite in santierul naval din Mykolaiv, in prezent aflat in Ucraina la Marea Neagra.

INS Vikramaditya

                                            INS Vikramaditya fost Amiral Gorshkov

În plus față de achiziționarea de portavioane dezafectate,  de la  forțele navale străine, planul a fost de asemenea si  de cumpărare de desene sau modele. Un astfel de exemplu  a fost efortul de a achiziționa documentatie de la Empresa Nacional Bazan din Spania pentru portavioane clasa SAC 200 si SAC 220 de 25.000 tone.

Negocierile începute între 1995 – 1996 nu au dus la  nici o achiziție. Cu toate acestea, firma spaniolă  a fost platita cu câteva milioane de dolari în taxe de consultanță, indicând transferul probabil a unor concepte de design.

O cu totul alta poveste o are portavionul Varyag, un  portavion din clasa Kusnetzov cu o lungime de 304 metri si un deplasament de max. 67 000 tone.  Comandat de marina sovietica cu denumirea Riga, nu a fost finalizat si a ramas in posesia Ucrainei care l-a rebotezat,  dar a abandonat constructia in 1992, vasul fiind finalizat in proportie de 70%.

Datorita problemelor financiare, Ucraina a incercat sa caute un potential client.

Varyag

                                                               Varyag in santier 1991

 In martie 1992 o delegatie a marinei chineze inspecteaza nava si intocmeste un raport favorabil, recomandand achizitia. In noiembrie se cumpara de la ucrainieni  un vas de 37 000 tone pentru realimentare cu combustibil.

Pana in 1997 proiectul este blocat datorita situatiei politice interne si internationale complicate.

Adjunctul comandantului marinei militare (chineze) il convinge pe foarte bogatul omul de afaceri Xu Zengping, fost capitan al echipei de basket a armatei din Guangzhou, cunoscut datorita palatului sau gen ”Versailles” din Honk Kong unde emigrase in 1988, sa cumpere portavionul ucrainean..

Povestea lui Xu incepe de aici sa fie un scenariu de film. Xu incepe aventura cumpararii portavionului in nume personal.

1997 aprilie  – In primul rand deschide doua companii in Beijing,  respectiv Kiev si plateste circa 1 mil $ pentru a obtine licenta de functionare a unui cazinou in Macao, cazinou organizat desigur pe o nava portavion (vechea idee australiana).

1998 februarie  – Xu pleaca in Ucraina cu 2 mil $ cash, o rezerva mare de votca si incepe negocierile cu ucrainienii. Restul de amanunte sunt lesne de inchipuit. Cam asa se vindeau chiar si flote intregi tot prin Marea Neagra.

Xu se imprumuta de la ”prieteni”, isi ipotecheaza proprietatile si negociaza cu ucrainienii.

1998  martie – In ultimul moment acestia il anunta ca va avea loc o licitatie pe care – bineinteles – Xu o castiga oferind 20 mil $. Observand ca un elicopter fara insemne a apuntat intr-o noapte pe portavion, Xu decide ca trebuie sa ia masuri urgente si trimite in China 40 t cu documentatie.

xu ucraina

Dupa adjudecare, urmeaza faza a II A, transportul catre ”Macao”. Plata totala a fost facuta aproape dupa 1 an.

1999 – iulie – Incepe voiajul catre China

Sa nu uitam ca vasul nu are motoare. Ulterior s-a dezvaluit ca motoarele erau  instalate, stocate si au fost mai tarziu puse  in functiune de tehnicieni ucrainieni in santierele din China.

Apare urmatoarea problema: Turcia nu aproba traversarea prin Bosfor si Dardanele a unei nave de asemenea dimensiuni, fara motor si carma.

Vasul navigheaza timp de 16 luni in cerc pe Marea Neagra, remorcat de nave olandeze, cu un cost de 8000 $/zi. Intre timp se negociaza cu Turcia.  Intr-un final, cu un acord de „turism” in valoare de 360 mil $ intre China si Turcia, se deschid portile stramtorilor si reuseste sa ajunga in Marea Egee.

02-2001-Istanbul Strait-Tow

   Traversare Istanbul

Acolo, in urma unei furtuni puternice, portavionul este gata sa esueze pe o insula greceasca.  E pus din nou in mars, trece prin Gibraltar si ocoleste Capul Bunei Sperante.

2002 – martie – ajunge in portul Dalian

03-2003-Dalian

                                             Liaoling dupa apropae trei ani de periplu

Domnul XU si-a realizat obiectivul. A cumparat un portavion si l-a adus acasa.

De aici se pare ca l-a urmarit ghinionul. Dupa spusele sale, statul chinez nu i-a platit niciodata cheltuielile sale de peste 120 mil $. Nici acum nu este clar cum a predat vasul autoritatilor chineze.

Oricum nu a primit nici un fel de recunoastere oficiala sau onorifica.

Mare ghinionist !
xu batranxu cu macheta                                                                                 Domnul XU

Portavionul urmeaza un program de armare si dotare cu electronica si armament

portavion chinezesc                                                                                2004

 

Dalian portavion chinezesc

                                                                          2006

In 2011 incepe primele teste.

Spre surprinderea multor analisti a devenit foarte repede operational intrucat pilotii chinezi fusesera antrenati intensiv pe portavionul brazilian Sao Paulo – din clasa Clemenceau – si devine operational dupa cateva luni.

China-CV-16-Liaoning-aircraft-carrier-pla-navy-J-15-flying-shark-takeoff-2-933x432

                                                                               LIAONING

Un plan ambitios, multa rabdare si tenacitate, personaje de roman, specularea momentelor favorabile si in final un obiectiv realizat, care probabil va constitui baza unor viitoare dezvoltari.

IAR99SOIM.ro/Grigore Leoveanu

Surse :

Wikipedia

http://www.scmp.com/news/china/article/1681755/how-xu-zengping-became-middleman-chinas-deal-buy-liaoning

https://web.archive.org/web/20141217104940/http://www.kyivpost.com/content/ukraine/varyag-emerges-from-storm.html

http://www.scmp.com/news/china/article/1681710/sea-trials-how-one-man-bought-china-its-aircraft-carrier?page=all

https://www.highbeam.com/doc/1P1-47883439.html

http://www.scmp.com/news/china/article/1682731/mission-impossible-ii-battle-get-chinas-aircraft-carrier-home

http://www.jeffhead.com/redseadragon/varyagtransform.htm

http://www.varyagworld.com/

 

 

38 de comentarii:

  1. Asadar si prin urmare daca nu falimenta URSS China nu avea azi portavioane, sau era mult mai in spate.
    Ucrainieinii si-au bagat nasul si prin Libia cu ceva AA cand dadeau aia dupa gaddafi.

    • Daca nu falim tea URSS aveau acum catvea portavioane si op noua clasa in constrictie!

      • Daca nu falimenta URSS in loc de PC aveam o poza mare si faina cu Iliescu, si cred ca ar fi trebuit sa stau in fata ei la fel de mult cat stau pe internet…:))

        • Aveai si norma de matanii la pachet cu poza lu’ Ilici…
          Cred ca eram un fel de Coreea de Nord…

        • Nu uita totuşi că aveam fabrica de calculatoare de la Pipera (şi care a fost în top la aceea vreme – am făcut practică acolo când eram în şcoala militară).
          Aţi uitat reclama cu „v-am prins vrăjitoarelor” făcută la Felix PC-uri 🙂

          • stefan nu a fost niciodata „de top” din pacate
            FCE a pornit din start pe directia gresita cu licenta aceea de IRIS 50 care nu semana cu nimic

            • Ba da, era un calculator valabil pentru vremea aceea (Felix 256), nu de gama unui IBM 360 sau Burroughs B 5000, dar mi se pàre cà licenta acestora nu se dàdea tàrilor comuniste. URSS a fàcut copii ilegale ale IBM-ului.

              Spui cà nu semàna cu nimic fiindcà avea un sistem de exploatare diferit de americani (cum ai spune MacOS vs. Windows). Dar îti puteai face treaba cu el în limbajele de programare ale epocii (COBOL si FORTRAN). Francezii l-au folosit si în aplicatii militare, pentru rachetele nucleare Pluton.

        • HAI sa nu exageram.. nici dracu nu stea sa se zgaie la poza cu Ceasca…
          Si toti zic de Coreea de Nord.. o sa va zic si eui ceva ..
          Prin 1985 (cand deja era rau,. rau in RSR) unu care a stat vreo juma de an in RPDC („specialist” exportat sa puna in functiune nu stiu ce uzina) a venit cam galben la fata „ba la noi e democratie si libertate!!”
          Coreea de Nord e / era chiar si in i”lagarul” socialist o aberatie … la fel ca si Campucia lu Pol Pot (o aberate si mia mare!)

          • Trebuia sa fie o gluma, si totusi imi aduc aminte, dimineata cantam imnu si ne uitam la poza lui nea nicu asa vre-o 2 – 3 minute, in liniste, sub privirile atente ale invatatoarei.

  2. Domnul Xu va promi aprecierea stramosilor sai cf doctrinei conucianiste Sintai zeii, apoi conducatori, apoi stramosii, apoi familia si in cele din urma tu! . Domnul Xu s=a dovedit a fi un un virtuos – la c ei-ar mai trebui recubasoteri oficiale? Zeii vor avea grija de el, poa el inusi va fi venerat ca un zeu sau macar dupa ce va muri va aparea uin portavion sau o clasa de portavioane XU.

    Asta daca cumva nu a primit (discrei) niste aprobari ptr niste afaceri care sa compenseze pe larg cheltuielile facute. Daca nu cumva prietenii sai nu erau bugetul Armatei Populare .. Daca …
    Caz incare domnul Xu nu a fots chiar asa de virtuos si nu va deveni zeu (dupa moarte)

    Si cica sunt destui oameni de afcaeri chiezi care chiar vor sa faca ceva ….
    Ceca ani in urma o mare colectie de portelanuri samd (disparute din palatul Imperila in cursul interventueu de pe la 1900 ) a fots rascuimprata cu o suma …. nestiuta. ENORMA sigur.
    Colectia a fots achiztionata de o companie chineza . Comapnie capitalista chibeza nou nouta si extem de inforitoare. Colectia a fots expusa in holul (se pare enorm0 de la intraea in noul sediu ultyramodern (zgarie nori) . Duminica , cand comania nu lucreaza (comunistii confuciasnisti chinezi respecta duminiaca mai digai pfrecum crestinii democrati din Romania! In Bucuresti duminica numa Dragonul Rosu nu este deschis!) , duminica zic accesul in hol ptr vizitarea coolectie este gratis.
    Unica declaratie a companiei a fots in trecere „ne-am facut datoria de chinezi!”. Si obiectele de arta chinezesti de mare valoare sunt tit mnai rare in Occident (cum se aude doar de intetia vabzarii lro sosesc oferte chinezesti, La preturi fara concurenta. Adica un colectioanr apusean nu da atatia bani ….. ) Unele din aceste obiecte ajung in muzeele chinezesti .. dar in gbl toate sunt expuse intr-un fel sau altul publicului… ca deh este datiria lor! (se pare ca si in istorie ubii care s-au imbogatit enorm la fibal au slijut gartis Statului …. asta fiibnd incunjunarea vietii lor)
    Cum ziceam dintai zeii ……….
    (zeii, condcatori, stramosii = TARA!)

  3. E interesant. Dar oare de ce le trebuie chinezilor portavioane? Au ginduri peste mari si tari?

    P.S Grigore, ce-ti veni, te-ai recalificat in portavioane!?

    • Daca n-am avut noroc cu 99 si 93 am zis sa ma documentez pentru cand vom avea si noi un portavion , prin Herestrau.

      A avut IAR 93 si o intentie de carlig de apuntare ?

      • Grigore, da, IAR 93 a avut cirlig, dar numai prototipul, la preserie, sau la serie, nu mai tin bine minte, deja a fost scos. S-a bagat la insistentele sirbilor care aveau o pista de aterizare subterana, da nu ride, o parte era subterana. Tot la prototip erau si rachete de decolare. Partea Ro, „Ro strana” a fost la prototip raspunzatoare de posterior, mai tirziu a fost preluat de sirbi, de fapt de romanii de la Pancevo.

        P.S de fapt asta a fost una din primele mele fapte de vitejie, ca ing. incepator, proiectarea lacatului de retinere a cirligului.

    • @neamtu tiganu
      China revendica „doar” vreo 3 milioane de km2 din Marea Chinei de Sud. 🙂

    • „Aciperireea” comertului ….
      Desi au incercat cat se paote sa evite caile maritime (si au facut cau terestre prin Pakistanm Kahastan) si au execuat un remarcabil „taras pe burta” in AFrica (remarcabil ptr ca s-au feit ca Dracu de tamaie sa interfereze cu interesele „albilor” si au „atacat” dopar regiuneile „parasite” in anii 90) totusi in oceanul indian sunt bulmerabili. Idem in Pacific.
      Asa ca au nevoie de portavioane

      Si insi de genul lu Dunald Duck Trump plus altiii nu fac decat sa i convinga pe sineriz ca le terebnyuiesc portravioane!
      (deocamdata nu se inghesuie sa aiba … le trebuuia unu ca sa isi instruiasca oamenii .. ca „model” si se „pare” -adica nu sunt date dar este banuilala ca nu o sa se dezica de metioda lor!- studiaza, cerceteaza cum sa isi faca proproole lor portavioane si avioane imbarcate. SI atunci sa te tii!!!! )

    • ..singura lor „iesire” geopolitica e pe mare. Sunt inconjurati terestru doar de inamici unu’ si unu’…

  4. Remarcabila tenacitatea cu care si-au urmarit scopul timp de 40 de ani.La noi planurile se schimba la fiecare 2 ani din ,,n” motive.Sper ca macar acum in ceasul al 12 recentele RFI-uri pentru tancuri,rachete,rachete aa si tunuri autopropulsate sa contureze un plan de dotare pentru urmatorii 10-20 ani

  5. unu mic si ruginit de prin ww2 am gasi si noi.sa vezi atunci ce de amirali si maresali …hihihi.am avea cea mai tare flota de tinut la cheu.
    le punem roti si navigam de 1 Dec. pe sub Arc.

  6. In final trebuie sa recunoastem ca o armata puternica te ajuta in orice situatie. Sa ai o armata solida (in mod real,nu propagandistic) spune cate ceva despre intentiile tale ca tara.

  7. Mie mi-a placut logica domnului Xu… a emigrat in 88 in Hong Kong cand se stia ca in 90 colonia va fi retrocedata hehe… Dl. Xu este un, probabil colonel de informatii . Cum e si normal de altfel!

    • Nu este sigur…

      Multi au dorit sa emigreze in Hong Kong ptr „opotunitati” Muisu Xu poate a fost unu care a avut succes

      Oricum Hong Kong era „tolerat” de China comunista .. care a accepata sa contrusiasca un apeduct ptr Hong Kong. Sa se faca unzine pe teritoriul Hong Kong , uzine care apartineau de Hong Kong. V si seria Tai-Pan a lui Clavel cand in Nobila Casa noul tai=pan cere ajutor unui inalt oficial chinez si il ia cu „pweriuta” : „voi sustineti ca Hong Kong este chinezesc! Eu sunu nascut in Hong Kong, prima limba pe care am invata-o este chineza (de la doica!) , deci iti cer ajutorul fiindca sunt din Hong Kong!” SI il pirmeste!!! Ma ropg este un roman .. insa adevarul este ca Hong Kong ul era intr-o masura util Chinei chiar si comuniste!
      Oar „dimacratia” .. ma lasi … De abia cu 3-4 ani inate de predarea Hong Kong ului s-ua trezity britii sa intriduca „dimacratia” in Hong Kong!!!

      Si scuze.. chinezii sunt greu=- daca nu de ne- intels ptr noi. Cu totul alaty cultura … Ce sa ii faci despotsiom hidraulic vechi de pestre 2500 de ani! SI „legalisti” cam tot de atta vreme.. Si se pare ca si azi f superstitiosi (poa nu e legat de supestitie .. insa in Chiona comunista nu puteai purta haine de ciloare galbena. Galbem era culoarea familiei imperiale!!! INTERZIS! Si totusi la inmormantarea unui mare stab militar steagurile albe [;a ei alb = doliu!] erau vasrtate cu galben… Fiindac stabu desi comunist , vechi tovras cu Mao era nitels si din casa imperiala!!! Deci lui gal;benu i se cuvenea!! Intelegpi daca poti ca eu nu pot!)

    • dupa aventura asta, sigur e general.
      pe pariu ca untr-un final primeste nava inapoi si o face caziniu??

  8. Al naibii cazinou plutitor,acu” se dau mari cu el :))))
    https://www.youtube.com/watch?v=daY26qQMyg8

  9. Ce ti-e si cu chinezii astia! au cumparat Varyag-ul ca sa faca un cazinou din el, si tot portavion le-a iesit!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *