De ce a fost cedată Basarabia la 28 iunie 1940

Pentru simplul motiv că nu a existat nici o altă soluţie. România era înconjurată de vecini care îi contestau graniţele: Uniunea Sovietică revendica Basarabia, Bulgaria cerea Dobrogea, Ungaria vroia Transilvania. Doar Serbia nu cerea nimic (cel puţin pe faţă). Pentru toţi oamenii întregi la cap era limpede că România nu putea lupta pe trei fronturi în acelaşi timp.

În perioada interbelică soluţia găsită a fost diplomaţia: participarea intensă la lucrările Ligii Naţiunilor (precursoarea ONU, însă mult mai slabă), o serie de tratate şi alianţe regionale cu statele prietene (Iugoslavia, Cehoslovacia, Polonia). Toate astea se petreceau sub patronajul Franţei (o ţară care mai avea doar renumele de mare putere, în realitate era extrem de slabă) şi Marea Britanie (intrată într-o fază de retragere din problemele Europei). Statele Unite priveau cu mirare la nebunia europenilor.

Pe 29 septembrie 1938 a fost semnat Acordul de la Munchen de către premierul britanic Neville Chamberlain, premierul francez Edouard Daladier, Fuhrerul Germaniei Adolf Hitler şi Ducele Italiei Benito Mussolini – un document prin care Cehoslovacia era silită să cedeze în favoarea Germaniei regiunile locuite de germani. Din acel moment a devenit clar că nu mai există în realitate nici un fel de garanţii pentru graniţele României. Franţa şi Marea Britanie cedaseră în faţa Germaniei lui Hitler. Mai ales după 15 martie 1939, când la nici şase luni de când spunea că nu mai are nici un fel de pretenţii Hitler invada restul Cehoslovaciei şi o transforma în protectorat german.

hgggg

Înaintea semnării acordului de la Munchen, de la stânga la dreapta: premierul britanic Neville Chamberlain, premierul francez Edouard Daladier, Fuhrerul Germaniei Adolf Hitler şi Ducele Italiei Benito Mussolini

În câteva luni de zile România a rămas fără nici un fel de garanţii internaţionale. Oricine putea cere orice, depindea doar de armata care era în spatele cererii. Ungurii, bulgarii şi sovieticii au început să se agite, iar diplomaţia română s-a orientat în timp record spre Germania – dar degeaba. La Statul Major al armatei române existau planuri pentru diverse ipoteze de război. Un lucru era clar: nu se putea rezista mai mult de câteva săptămâni în faţa unui atac concomitent dinspre Ungaria, Bulgaria şi Uniunea Sovietică. Singura ipoteză favorabilă era rezistenţa în faţa unei invazii sovietice cu două condiţii: neutralitatea Bulgariei şi Ungariei plus garanţii de sprijin material din partea Marii Britanii şi Franţei cu perspectiva intervenţiei lor militare într-o perioadă cât mai scurtă. La toate acestea adăugaţi lipsa de armament – era asigurat mai puţin de jumătate din necesarul armatei. În plus mai exista tratatul de neagresiune dintre Hitler şi Stalin (Pactul Ribbentrop-Molotov, deci era exclus orice sprijin german pentru România) ca şi experienţa polonezilor care s-au bătut cu nemţii în septembrie 1939 sperând că vor rezista până la o intervenţie franco-britanică (ce nu s-a produs, pe lângă asta au fost atacaţi din spate de sovietici).

În aceste condiţii singura decizie raţională era cedarea Basarabiei cu speranţa recuperării ei în viitor (destul de nebuloasă!). De multe ori apare exemplul Finlandei care nu a cedat în faţa sovieticilor şi s-au bătut cu ei din 30 noiembrie 1939 până pe 13 martie 1940. Doar că sunt câteva diferenţe între cele două cazuri: Finlanda nu era vecină cu Ungaria şi Bulgaria care abia aşteptau să atace, terenul pe care s-au bătut finlandezii şi lungimea liniei frontului au fost extrem de diferite faţă de condiţiile din România. De altfel s-a văzut în 1944 că românii (chiar cu sprijin german!) nu au putut rezista în faţa unui atac sovietic. Şi în cazul Finlandei se mai uită ceva: chiar dacă s-au bătut cu sovieticii, la sfârşitul acestui război au cedat 11% din teritoriu, iar sovieticii au obţinut mai mult decât ceruseră iniţial.

Rămâne ipoteza războiului pentru onoare sau a războiului total. Doar că în afara figurilor retorice nu există aşa ceva. Nu există conducători care să ceară popoarelor să moară fără speranţă şi să fie urmaţi – nici Hitler nu a reuşit asta, nici împăratul Japoniei. Sinuciderea colectivă nu a fost niciodată o soluţie.

 

George Damian

 

10 comentarii:

  1. Si care este diferenta acum fata de atunci?
    Inzestrarea cu armament este inferioara majoritatii agresorilor potentiali (daca se unesc macar doi impotriva noastra nu rezistam o saptamina). Ca sa nu mai vorbim ca tinerii care ar trebui sa-si apere tara sunt la munca in Occident.
    Aliatul nostru principal (USA) este departe. Iar ca sa ajunga la noi nu este cale directa si usoara. Cat despre NATO…politic nu mai este ce a fost, iar rusii aplica divide et impera cu tenacitatea picaturii chinezesti.
    Ungurii se inteleg pe la spate cu rusii (ei s-au inteles cu oricine ura Romania dupa 1918) si pregatesc trupe paramilitare care sa actioneze in caz de conflict in tara noastra. Bulgarii sunt tot mai mult in sfera de influenta economica si politica ruseasca. Sarbii abia asteapta sa ne-o plateasca pentru bombardamentele NATO care au primit liber sa vina si de la noi. In plus si ei sunt tot pe cartea rusa. Cat despre Ucraina, aia sunt vipere nationaliste de calibrul ungurilor si vor face orice le este posibil ca sa nu piarda teritoriile pe care le au de la romani (fara sa fi luptat pentru ele).
    De data asta va fi ceruta Transilvania, iar Romania nu are arme si armata (competitiva) cu care sa o apere.
    Vae victis!

  2. Solutia este teleportarea Rusiei ,Ucrainei ,Ungariei ,Bulgariei ,Greciei pe orbita planetei Saturn ,ii lasam acolo fara aer sa se prapadeasca toti,apoi dupa 7 ani ,aducem teritoriile inapoi ,ardem lesurile spurcatilor dusmani(ce poluare frate!),si traim in pace si prosperitate cu mici,bere ,tuica si altele.
    Ce facem insa cu fratii nostri din acele teritorii?Astept solutii.

  3. @Ovidiu

    Aia o sa faca pipi pe noi cat de curand, cand te gandesti la curvele cu putere de decizie ca stiu situatia armatei si nu vor sa faca nimic…..

  4. Am cedat și nu am luptat pentru (Transilvania,Cadrilater,Basarabia)
    1 – Transilvania,Cadrilater
    Pentru ca nu ne-am impact cu Germania după primul război mondial, și am mizat totul pe o singura carte Franța.Franța care nu avea și nu are puterea sa înlocuiască Germania în Europa centrala (nici economic și nici militar). Pentru ca nu am înțeles ca problemelor lor, nu ne privesc pe noi,noi aveam o problema cu Sovietici.Unguri și alți ca ei,și chiar dacă nici Franța și nici Germania nu s-ar fii luat de gat cu sovietici pentru noi atât timp cat,ei ar fii avut discuțiile lor.Dar Ungaria și alții de teapa lor nu ar fii mișcat în front atât timp cat, unu din ei rămâne în picioare.
    2 – Basarabia pentru ea trebuia sa ne pregătim și sa luptam noi, dar avans spatele asigurat de Franța și Germania, ne-am fii putut lupta cu ei

  5. Aaaah, bozgorii nu se vad de pernele alea…

  6. Si in prezentul an si in viitor Romania va avea granitile contestate de vecini in afara de R Moldova, iar cu privire la bugetul ind de aparare nici vb de marire este o simpla declaratie politica si trebuie tratata ca atare, spionajul american a facut o evaluare stralucita a dat cadrele militare in 2003 afara a intrat Romania in NATO a semnat tratatu cu americani ca soldati nu pot fi condamnati in Romania(tratat ce in UE nu mai putea fi semnat) iar tehnica milit din SUA vinduta in Europa de est si un presedinte adus de CIA STUDIAT LA Anvers

  7. azi situatia e mult mai roz pt noi pt ca un eventual atac asupra romaniei arunca sua in razboi direct cu inamicii nostri pt ca nu e vb de romania, este vb de suprematia sua, care nu isi poate permite sa arate slabiciuni rusiei.va intra negresit in razboi. nu o sa fie posibil niciodata teritori unde este prezenta marina americana cucerite .deocamdata usa este nr 1 si in tactica si in tehnica si nu uita-ti cine a intors razboiul al 2 lea mondial
    sua este cu 100 de ani inaintea rusiei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *