Descoperire arheologică de excepție

Miercuri, 13 august, a fost descoperit un nou pandantiv din piatră cu o vechime de 20.000 de ani.

Comunicatul de presă al specialiștilor:

“Pe data de 13.08.2014, în situl Poiana Cireșului-Piatra Neamț a fost descoperit un nou pandantiv din piatră, în partea superioară a nivelului Gravetian I, datat între circa 19.000 și 20.000 B.P. Pandantivul este realizat dintr-o rocă silicioasă, care din cauza condițiilor din deposit a devenit ușor friabilă. Acest lucru a afectat destul de mult detaliile inițiale ale pandantivului, partea superioară a orificiului de suspendare fiind chiar distrusă. Toate aceste aspecte fac ca acest pandantiv să nu se ridice la valoarea artistică a celui descoperit anul trecut în același nivel al sitului. El este totuși foarte important, pentru că este al patrulea pandantiv din piatră de circa 20.000 de ani vechime descoperit în România.

Cercetările de la Poiana Cireșului se desfășoară sub egida Complexului Național Muzeal Curtea Domnească Târgoviște, prin responsabil de șantier dr. Elena-Cristina Nițu și directorul instituției dr. Ovidiu Cîrstina, cu participarea studenților universității Valahia din Târgoviște sub coordonarea prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, a Complexului Județean Muzeal Neamț reprezentat prin dr. Gheorghe Dumitroaia și dr. Constantin Preoteasa, cu sprijinul financiar al Asociației Geto-Dacii, în mod special a Domnului Daniel Roxin, fără de care cercetările din acest an nu s-ar fi putut desfășura.”

Dr. Elena Nițu și Prof.univ. dr. Marin Cârciumaru

PANDANTIV Față

Pandantiv-revers-1

Sursa: Adevarul despre daci

 

81 de comentarii:

  1. Sper ca nu se trezeste vreun geniu sa spuna ca e dacic…

  2. dacic-nedacic ,e de presupus ca acu 20000 de ani un cascat (sau cascata) si-a pierdut pandantivu’ pe meleagurile noastre.Si daca ne aducem aminte, nu asa cum am invatat la scoala,ca de fapt si piramidele au vreo 12000 de ani, se mai leaga niste chestii.Prima data dacii au facut pandantive si apoi cu experienta acumulata s-au dus in egipt si au construit piramide.
    Si va mai zic una, noi, romanii, sau dacii cum vreti voi, suntem buricul targului, de aici au plecat toate! Se stie, numa’ ca informatia e tinuta bine sub lacat!

  3. Probabil a fost purtat de Magyarosaurus dacus…..care in Transilvania exista inaintea romanilor
    PS Magyarosaurus dacus. este fosila unui dinozaur descoperit recent in Ardeal….si are numele de ….Magyarosaurus dacus.

    • am vazut……pana unde merge ticalosia gunoaielor migratoare….

    • Magyarosaurus dacus, nu a fost descoperit recent, ci acum o sutà de ani, de baronul ungur Nopcsa (spus totusi de originà românà), unul din precursorii paleotologiei.
      El a fost denumit de el Titanosaurus dacus (cu toate cà era un saurian pitic).
      El a fost re-denumit Magyarosaurus dacus de càtre un paleontologist neamt, prin anii ’30.
      Deci màgària a fost germanà, maghiarul a fost „baron” pomenindu-i pe daci, nu pe huni.

  4. Eu va spun ca nu e nici-un pandantiv.
    Este doar o piatra .
    Dar asta nu inseamna ca stramosii romanilor de azi nu au trait aici de acum 35 mii ani.

    • si cu teoria migrationista de acum vreo 8000 de ani din Asia catre Europa ce te faci?
      Nu sunt decat „cateva” popoare care se pot lauda cu gena asiatica (Mongolia, Mongolia Interioara, Coreea si Japonia) in ele:
      romanii, polonezii, slovacii, cehii si cativa ucraineni care mai mult ca sigur tot polonezi erau.
      Nu zicem ca o parte din stramosi nu existau dar la fel de bine cum 5% din populatia Europei are si gene de Neanderthal in ea la fel de bine puteau fi romanii si neamuri cu hotentotii din Africa.
      Faze cu puritatea rasei si primordialitatea vreunei natii ma lasa complet rece pentru ca este doar gargara.
      Strict mentalitatea, educatia, mediul si vecinii il fac pe om sa fie ceea ce este indiferent de unde este.

      • Pentru „origini”si influente migratorii, haplogrupurile sunt mult mai interesante decât „genele” propriu-zise. De vàzut harta aceasta unde românii (tracii), albanezii (ilirienii), scandinavii, sunt clar desemnati drept „proto-europeni”, în timp ce alte populatii europene sunt indo-europene sau euro-asiatici.
        http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4d/Haplogroups_europe.png

      • „Nu sunt decat “cateva” popoare care se pot lauda cu gena asiatica (Mongolia, Mongolia Interioara, Coreea si Japonia) in ele:
        romanii, polonezii, slovacii, cehii si cativa ucraineni care mai mult ca sigur tot polonezi erau.”

        – dovezi ca romanii, polonezii, slovacii si cehii au gena asiatica ai ?

    • De acord ca nu inseamna ca stramosii romanilor de azi nu au trait aici de acum 35 mii ani.. ci doar ca stramosii europeneilor . Mai rau dupa latii astia ar fi stramosii rasei albe …

      De aici deriva ceva interesant : acest teritoriu a fost populat din timpuri f vechi . Este de presupus ca popularea a fots continua.
      Asa ca bancu ca aici era teritoriu nepopulat ca cand au venit stramosii altora este ridicola!!

  5. am vazut un reportaj pe discovery
    se zicea acolo ca primele zone locuite au fost cele care aveau sare

    • Probabil te referi la orasul din Bulgaria, Provadia-Solnitsata, specializat în explotarea sàrii, estimat înfiintat în mileniul V î.d.C si având o populatie ne-excedând 400 de locuitori.
      Este vorba de un asezàmânt care are caracteristicile unui oras, cel mai vechi de acest tip din Europa, cunoscut în ziua de astàzi.

      Dar asta nu înseamnà cà cele mai vechi zone locuite au fost orase (exploatarea sàrii pe site-ul bulgàresc începuse cu sute de ani înaintea înfiintàrii orasului respectiv) sau cà au fost în preajma surselor de sare (pesterile cu picturile rupestre din Franta, locuite acum zeci de mii de ani).

      Mà scuzati cà tot comentez pe fir, dar pre-istoria si paleontologia si antropologia îmi sunt o pasiune si am citit mult în privinta asta.

      • Pe tritoriul romanesc sint identificate o gramada de civilizatii multi-milenare. 5 000 de ani sint atit pentru Cucuteni, Vadrasta, Bucuresti-Popesti Leordeni, Hamangia…
        Cel mai vechi obiect descoperit pe care il stiam este o copita de bovidee inscritionata descoperita la Cuina Turcului, pe malul Dunarii datata cu carbon la circa 12 000 de ani.

      • @MirceaS
        Acest pasaj este luat din descrierea unei cetati daca retin bine Cetatea Alba

        „În anii de la Întruparea Domnului 6984 (1476) s-au sfârsit marea poarta, în zilele binecredinciosului Io Stefan voievod si în zilele panului Luca si panului Herman.”

        Dar problema mea este alta , poate ma lamuriti .

        De ce diferenta de cifre intre calendarul vechi si cel nou ?

        • Diferenta de cifre vine de la faptul ca cei vechi numarau de la facerea lumii, iar cei noi de la nasterea Mantuitorului Hristos incoace. Bun! Unii o sa zica ca lumea are miliarde de ani. Cam greu cu demonstratia avand in vedere ca orice analizezi cu Carbon 14 nu a fost pastrat in conditii de sterilitate si ca orice poate fi contaminat de orice . Ca sa nu mai vorbim de tipul care a descoperit tesut de dinozaur intr-un os, ceea ce demonstreaza ca vechimea acelor fosile este considerata artificial ca fiind mare. Apropo! Pentru fanii evolutionismului am gasit ceva care le cam da teoria peste cap: http://www.scribd.com/doc/101574151/Ortodoxia-Si-Eroarea-Evolutionista

          • Hai sa zicem si sase mii ani de cand omenirea a tinut minte anumite evenimente.
            Potopul lui Noe vpoate fi chiar dupa topirea ghetarilor si iesirea din era glaciara cand a crescut nivelul marilor si s-a revarsat peste unele vai ale uscatului.
            Dar ma intreb eu ce cautatau evreii tocmai la muntele Ararat care este in Armenia, asta arata ca evreii cam de acolo au venit.
            http://ro.wikipedia.org/wiki/Ararat

            • He he se pare ca au fots 3 potopuri majore :
              – ala universal de la finalu glaciatiunii (nu a fots cahri catastrofic .. te puteaiu retage din fata lui . in pas de plimbare .. Dar in cativa de ani tarmul a inaintat si cu kilometrii )
              – ala al Mari Negre – nici asta nu a fost ctatastrofal dar la fel a impus mutarea unor populatii…
              – ala a lu Noe .. candva prin Mesopotamia cannd a fots o inundatie catastrofala (apele au crcut rapid si au prins oameni)

              In fine dupa cateva voeti de om s=a tinut minte ca a fots un potop. Unu singur. Si pe baza notorietaii bibliei ala a lu Noe ..

              Ararat ? Ce cautau cine? Evreii ? Pai era inainte de evrei !! Ca cf mitologiei biblice stamosul eponim al evreilor , miticul Avram (care ar fi si stramosul spiritual al tuturor monoteistilor) s-ar fi nascut la Ur (Sumer) cca 4000 de ani in urma. Deci sumerian. Insa este o mica intrebare : de unde apar sumerienii ?! Unii ii „aduc” de prin muntii Caucazului ..
              A da. O fi Avram ala cu care incepe istoria mitica evreilor insa nu era evreu … Primul evreu ar fi Iacob zis si Israel (cel care l-a invins pe EL)….

          • @drasius
            am intes perfect
            dar nelamurirea mea s-a adancit si mai mult
            sunteti amabil sa-mi dati un raspuns ?
            1 din cate stiam eu au fost doua cicluri de 2000 ani pana la venirea lui issus.
            ma insel ?

            2 cum au notat adam si eva zilele ?

        • drasius ti-a ràspuns deja.
          Asi completa cà în ortodoxia bizantinà s-a folosit mult timp calculul „de la facerea lumii” fiindcà anul nasterii lui Hristos nu era bine stabilit teologic, spre deosebire de credinta apuseanà.
          O complicatie este datà de începutul calendarului, care este 1 septembrie 5509 î.Hr., nu 1 ianuarie. Deci data din hrisovul citat poate fi 6984 sau 6985, în functie de lunà.
          „Calculul” a fost dat de Vechiul Testament (Tanakh ebraic). Cu toate cà au aceeasi bazà de calcul, evreii considerà facerea lumii (Geneza) la 3761 î.Hr.

  6. Ciclurile de 2000 de ani sunt erele astrologice, coincizând cu deplasarea „punctului vernal” (nu stiu dacà intersectia între ecuator si eclipticà se spune asa în românà) datorità precesiei echinoctiilor .
    Cele douà ere precedând nasterea Domnului au fost cea a Taurului (cultul vitelului de aur) si apoi cea a Berbecului (sacrificiul lui Abraham, mielul, monoteismul).
    Iisus s-a nàscut în era Pestilor, iar acum am fi trecut în era Vàrsàtorului.

    E mult de spus, mai ales despre studiile lui Rudolf Steiner si repartitia civilizatiilor în functie de calculele lui.

  7. Felicitari echipei. Foarte interesant. Asteptam si analiza chimica a materialului. Poate ne spune ceva despre originea si transformalile prin care a trecut. Poate apar si alte urme. 20000 de ani enorma perioada si noi tot ca maimutoii ne comportam. Dar ce ma mira, au trecut defapt 4 milioane de ani si nu am ajuns decat pe luna. Acum suntem prinsi in propia capcana a inmultirii si nu mai putem sa ne canalizam eforturile spre dezvoltare. Majoritatea energiilor sunt consumte in conflictele interne. Ca o ramura de copac prea grea care se rupe sub propia greutate. Inghitim prea mult.

  8. Exista si alta arheologie si anume arheologia lingvistica.
    Aceasta ajuta la reconstituirea limbilor vechi ,pierdute si la stabilirea originii popoarelor. Acum un timp se lucra la reconstituirea limbii proto-indo-europeana, hitita, egipteana veche, paleo-greaca, pelasga, traco-geta, proto-celta, proto-germana, etc.
    Si pe net avem chiar incercare de reconstituire a limbii traco-daco-gete.
    Adica grecii i-au numit Traci si pe daci si pe geti.
    Eu personal sunt pasionat de asa ceva si am ajuns la concluzia ca ;
    ” getii” sunt „ar -getii” din cetatea „Ar-gedaua” (Sar-getia) adica in limba romana de azi ARGESENI.

    • O micà rectificare. Grecii îi numeau pe „daci” geti sau traci (primele izvoare grecesti vorbesc numai despre traci). Dacii erau numiti asa de càtre romani.
      În istoriografia românà, se considerà în general getii si dacii ca fiind un popor unic (geto-dacii). Prin alte pàrti, se face o separatie (getii pe ambele maluri ale Dunàrii, dacii de cele douà pàrti ale Carpatilor).

      • @MirceaS
        si varianta rusa ?
        cea in care ei localizeaza dacii in Moldova ?
        si tot ei afirma ca ar fi urmasii lor ?
        este propaganda ?
        adevar ?

        • Dacii vorbeau romaneste .
          Dovada denumiri antice , care se gasesc in limba romana de azi.
          1.CAP si cetatea CAPI-DAUA
          2.AR GETIA adica GETI adica cetatea ARGETIA de la ARGET= ARGINT ,care inseamna in romaneste ARGINTIA
          Numele Getilor, probabil S- ARGETII, vine de la cetatea SAR-GETIA (in latina) si SARGEDAUA, in limba geta adica de pe malul raului ARGES. GETI inseamna AR-GETI, ARGESENI.
          3.MARISU adica MARE, raul cel mate
          5.TISIA adica IN-TINSA
          6.PURETU adica PARAU parautz ,sau PARAUTZA (PORAUTA, PORATA)
          7. GENUCLA adica de la GENUC, genuchi a ingenuchea in fatza zeului mosh ZALU MOSH adica ZAL MOCHE pe greceste.
          8. Buridavenii din cetatea BURIDAVA, BURIDAUA si BURDEA de azi , localitate si raul Burdea din sudul judetului Arges
          Si altele care arata ca daco-getii erau ROMANII DE AZI si nu aveau nimic cu rusii. –

          • „Dacii vorbeau romaneste „.

            ??

            • Pai nu se vede ca inainte de cucerirea romana aveau cuvantul GENUNCHI romanesc si latin si GENUC si cetatea GENUCLA in limba daca atestat de anticii greci.
              Ce rusii zic GENUC? sau CAP sau APA sau MARE (la cuvantul „big” in engleza).
              Nu zic , dar romani zic la fel ca dacii si chiar unele ca latinii.

              • Deci, daca dacii vorbeau limba romana, atunci de ce albanezii nu o fac?

                P.S. Zi-mi si de o inscriptie in limba daca, ceva acolo sa demonstreze ce-ai incropit tu acolo cu genunchiu’ si cu capu’.

                • Ce treaba au albanezii cu dacii sau cu lb romana, n-am inteles analogia.

                  • @sorin2
                    Cine sunt albanesiĭ?
                    1 2

                    Sunt dzece anĭ de când eŭ începusem a studià şi nu încetez de a tot urmări marea problemă a genealogiei popórelor balcanice.

                    În studiul meŭ «Strat şi substrat», eŭ am obţinut douĕ soluţiunĭ capitale: 1°. În secolul VII maĭ existaŭ încă la Sud de Dunăre douĕ elemente latine compacte: Meso-românĭ în Bulgaria actuală, şi Illiro-românĭ în Serbia, maĭ ales în Dalmaţia, pe carĭ însă ĭ-aŭ slavisat apoĭ cu încetul Bulgarii de o parte şi Serbii de cea-laltă; 2°. Aşà numiţii Macedo-românĭ şi Istriano-româniĭ de astădzĭ sunt Daco-românĭ, goniţi în secolul IX din Pannonia de cătră Maghiarĭ, de unde tot atunci alţĭ Daco-românĭ s’aŭ adăpostit în Moravia şi s’aŭ slavisat acolo. Aceste douĕ soluţiunĭ, peremptorie după mine, vor maĭ fi completate şi demonstrate definitiv în conferinţe ulterióre succesive de ‘naintea Academiei Române; dintâiŭ: «Cine sunt Bulgarii şi Serbii?», al doilea: «Cine sunt Daco-româniĭ şi Pannono-româniĭ?»

                    Acuma însă mĕ preocupă o altă soluţiune, pe care n’am desbă-tut-o de loc până acì în trecut, şi care e tocmaĭ cea maĭ importantă, căcĭ este punctul de plecare pentru tóte cele-lalte.

                    Cine sunt Albanesiĭ? Uniĭ istorici şi filologi, între carĭ şi Tomaschek îĭ crede posteritatea vechilor Illirĭ, rĕmaşĭ nestrămutaţi din epoce immemoriale. Alţiĭ, între carĭ Benlöw, îĭ urcă până la ante-istoriciĭ Pelasgĭ; şi Reinhold nu se sfiesce de a întitula «Noctes pelasgicæ» o cărticică despre limba albanesă. Blau se încércă a descifra prin Albanesĭ inscripţiunile lykice din Asia-mică, pe când Moratti recurge tot la dînşiĭ pentru inscripţiunile cele mesapice din Italia. Girolamo de Rada, Albanes el-însuşĭ, nu se lasă câtuşĭ do puţin maĭ jos, asigurându-ne că: «Gli Albanesi, popolo semitico disperso pel 1900 a. C. all’epoca degli Hyckshos, che ando in Grecia, in Italia, ed in altri luoghi del Medi-terraneo.» Despre părerĭ de felul acesta, ilustrul meŭ amic Ascoli vorbesce serios, dar nu le iea la serios, şi bine face.

                    Să ne întrebăm dară încă odată: Cine sunt Albanesiĭ? Care să fie adevărata lor proveninţă şi raporturile lor maĭ cu sémă cătră Români? Când şi de unde venit-aŭ eĭ să se aşeze în Epir? Iată singura cestiune, care îmĭ maĭ lipsià mie pentru a puté demonstra până la ultima certitudine persistenţa elementului românesc în Dacia luĭ Traian. Dacă Albanesiĭ ar fi în adevĕr autoctonĭ acolo, unde locuesc eĭ astădzĭ, atunci vrênd-nevrênd am fi siliţĭ a recunósce că naţionalitatea română s’a format anume în Illiria, iar nicĭ de cum la Nord de Dunăre. Numaĭ printr’o comunitate de origine, şi printr’o intimă veche conlocuire totodată, se póte explicà natura cea organică primordială a legăturilor între limbile română şi albanesă. Şi dzicênd acésta, eŭ am în vedere nu vre-o asemĕnare formală orĭ-cât de surprindzĕtóre, ci fondul şi numai fondul graiului românesc. Încep printr’o listă de cuvinte curat albanese la noĭ, ca:

                    brad,

                    buză,

                    codru,

                    ghimpe,

                    mal,

                    bucur,

                    ghĭuj în Moldova, vîj în Ardél;

                    grumaz,

                    năpârcă

                    bunget,

                    barză,

                    stăpân,

                    viezure,

                    gata,

                    sat,

                    vatră,

                    moş,

                    mire,

                    pârîŭ,

                    văpae, etc. etc

                    Numărul unor asemene vorbe, esenţial albanese în graiul nostru cel maĭ de baştină, adecă din gura ţĕranilor, este forte mare, cele maĭ multe fiind pînă ací necunoscute, o semă păstrându-se abià ca nisce resturi preistorice în câte un colţişor, în câte un district, în câte o localitate. Voiŭ da un specimen din cele multe. În graiul obicinuit sinonimii melc şi culbec însemnéză «limacon». Pentru culbec forma cea veche este cubelc la mitropolitul Dosofteiŭ. În jocurile copilăresc!, alăturea cu melc şi cubele maĭ figuréză o formă lungă : la Munteni co-domelc, în Transilvania codobelc, cu varianturĭ pe aiurea, constatate de d. profesor Creţu. Melc e un cuvînt separat, care este cu acelaşi sens şi la Celţĭ: în dialecte celtice melcii «limagon». Codobelc este o acomodaţiune consonantică din codomele. Cubelc e o contracţiune din codobelc. În fine, codomele este o composiţiune din douĕ vorbe, după cum e francesul colimaçon din «cochlias -|- limax». La Români dară trăesce codomele alăturea cu melc şi cubele, deşi la Albanesĭ a supravieţuit numai composiţiunea: cadmilĭ «limacon», unde există o mulţime de varianturĭ, tóte corupte, pe când forma primitivă românéscă e intactă, conservată abià la copiĭ în jocurile lor cele tradiţionale, un admirabil «Ueberlebsel in Kinderspiel». (Dr. Ploss, Das Kind, t. II, pag. 308.)

                    Fórte puţine vorbe albanese la Românĭ ar puté fi controversate ca termenĭ străbătuţi la noĭ printr’un canal ne-albanes, bună-óră stăpân prin Bulgari saŭ Serbi, saŭ mal prin Celţĭ direct saŭ indirect; cele-lalte sunt exclusiv albanese. Cu tóte astea, identitatea lexică albaneso-română e secundară, după mine, în comparaţiune cu identitatea cea gramaticală.

                    Caracteristice maĭ ales sunt întâlnirile între Români si Albanesĭ nu prin vocabular, ci prin particularităţi fonetice, morfologice şi sintactice, carĭ nicĭ într’o ipotesă nu se pot împrumuta de la străini, nu se pot altoí în cursul timpului, ci datéză de la însăşi obîrşia limbeĭ.

                    Bună óră, pe terenul fonetic transiţiunea consóneĭ n în r între vocale, de ex. feréstră din fenestra, nu există nicĭ la Celţĭ, nicĭ la Neolatini, nicĭ la Germani, nicĭ la Slavĭ, nicĭ la Grecĭ, ci unicamente la Românĭ şi la Albanesĭ, ba încă în aceleaşi condiţiunĭ secundare. La Albanesĭ în dialectul toskic fenomenul e general, în dialectul gheghic e maĭ parţial; tot aşà la Românĭ în dialectul istriano-român e general, e maĭ parţial în cele-lalte dialecte, dar se află în tóte. La Români, ca şi la Albanesĭ, n trecut în r se póte reîntórce la primitivul n. In Moldova r din n e maĭ des în graiul vechiŭ, în Cazania mitropolitului Varlam, în glossele românescĭ din documentele slavice de la Ştefan-cel-Mare, peste tot în textul Psaltirii Scheiane. In Transilvania r din n, obicinuit chiar astădzĭ la Moţi, ne apare desvoltat la culme în texturile Măhăcene de lângă Turda de pe la 1600: lură = lună, cire = cine, ómerĭ = ómenĭ, mâra = mâna, etc. Prin acest fonetism, cuvintele cele maĭ latine sună la noĭ néoş albanesce.

                    În acelaşi mod, o vorbă curat latină la Români devine un învederat albanism printr’o schimbare de sens, printr’un proces logic, prin-tr’o altă idee în locul celei latine. Un exemplu: o mică bucăţică de carne, care spîndzură la capĕtul cerului gureĭ în gât, se chemă franţusesce luette, în vechea francesă l’uvetíe, deminutiv din latinul uva, adecă struguraş, iar românesce se dice omuşor, deminutiv din om «homo». La Francesĭ, asociaţiunea de ideĭ este latină, după cum latină e şi materia cuvîntuluĭ, căci aceeaşi părticică a corpului la vechiĭ Romani, în Pliniŭ anume, se chémă uva «strugure». Ce fel de asociaţiune de ideĭ să fie óre omuşor la Români ? Prin materie, cuvîntul e latin; dar din punct în punct este o idee albanesă. Om albanesce níeri; deminutivul din nĭeri—nĭerith «omuşor»; acest nĭerith «omuşor» însemnéză la Albanesĭ un om mic şi tot-odată acea părticică a corpului. Acéstă întâlnire semasiologică între Români şi Albanesĭ este cu atât maĭ semnificativă, cu cât ea nu se găsesce nicăirĭ pe aiurea. La alte popóre noue vedem: la Italieni, ca şi la Francesĭ, ugola, uvola «struguşor»; la Spanioli campanilla «clopoţel»; la Nemţĭ Zäpflein, Zächen «dopuşor»; la Ruşi şi la Poloni íazyčok, jezyczek «limbuţă», etc. etc; absolut nicăirĭ ideia de omuşor decât numaĭ şi numai la Românĭ şi la Albanesĭ.

                    În fine, identitatea structurii morfologice şi sintactice la Românĭ şi la Albanesĭ, cu totul în oposiţiune cu cea latină şi cu cele-lalte lirnbĭ romanice, pune vîrf. Unele fenomene aŭ fost de de-mult observate în trécĕt de Kopitar, de Miklosich, de Ascoli. Fórte pe larg eŭ am urmărit o mică parte din acéstă vastă sferă în studiul meŭ sub titlul: «O pagină din sintaxa româno-albanesă» în Cuvente den bătrăni. Mĕ mărginesc dară de a atrage atenţiunea asupră-ĭ. Acolo veţĭ vedé cele douĕ articole definite: unul post-positiv substantival şi cel-lalt prepositiv adjectival; reduplicarea, triplicarea şi chiar quadruplicarea ambelor articole; aceeaşi normă în construcţiunea substantivului cu adjectivul; aceeaşi formă adjectivo-adverbială şi genitivo-dativală; aceeaşi întrebuinţare genitivală a articolului definit prepositiv, etc. Sub raportul sintaxei se póte dice că Românul la formarea cea ab-ovo a graiului naţional s’a mărginit a aşeză materia latină peste fondul albanes. Prin fond dară, prin fondul cel nealterabil şi neînlăturabil, Românul e Albanes, după cum Francesul e Celt. Ceea-ce e celtic la Francesĭ, nu se vede pentru ochĭ superficiali, şi totuşi pretutindenea prin analisă se descopere celtismul. Elemente germanice la Francesĭ sunt fórte multe şi palpabile, întocmai ca elementele cele slavice la Români. Eĭ bine, slavismele la Români, ca şi germanismele la Francesĭ, fiind accidentale, aprópe tóte s’ar puté goní, fără ca prin acésta să se sgudue edificiul limbii naţionale, pe când celtismul la Francesĭ şi albanismul la Români nu se póte atinge fără o catastrofă totală.

                    După premisele de maĭ sus, mintea se sperie de consecinţe, consecinţe «à la Dr. Réthy Làszló» din Buda-Pesta, care îşi conchide argumentaţiunea cu sentinţa : «L’Académie de Bucurest ne pourra jamais décerner à qui que ce soit le prix de 20.000 francs fondé par le prince Couza» ; mintea se sperie de ameninţarea maghiară, şi cere o pausă pentru a se dumeri ce să facă maĭ departe.

                    Eŭ unul nu voiŭ căută a-mĭ înlesni transiţiunea prin vorbe multe şi prin căĭ lăturalnice, ci d’a-dreptul voiŭ tăià nodul lui Gordia.

                    Întreb dară fără ocol:

                    Este óre cu putinţă ca Albanesiĭ actuali să fie posteritatea unor Dacĭ, transportaţi peste Dunăre în epoca împăratului Aurelian, adecă vr’o 150 de ani după cucerirea Daciei? Este óre cu putinţă?

                    Răspund:

                    E nu numai cu putinţă, dar încă datele cele istorice confirmă pe deplin datele cele linguistice.

                    După căderea luĭ Decebal, o parte dintre Dacĭ s’aŭ supus luĭ Tra-ian şi aŭ început a se amalgamà încet-încet cu colonii romani, dând prima nascere naţionalităţii daco-romane. Alţĭ Dacĭ însă, retrăgêndu-se maĭ sus în creeriĭ Carpaţilor saŭ maĭ la răsărit de Provincia Traiană, şĭ-aŭ mănţinut individualitatea lor proprie sub diverse nume etnice, maĭ ales treĭ popóre dacice cu totul nesubordonate Romeĭ, anume Costobociĭ, Carpiĭ şi Bessiĭ.

                    Aprópe un secol şi jumătate după Traian, când Daciĭ ceĭ domesticiţĭ puteaŭ să fie şi aŭ şi fost deja romanisaţĭ, Dacii ceĭ rebelĭ aŭ profitat de marea mişcare a Germanilor, cunoscută în istorie sub termenul de «bellum Marcomannicum», şi aŭ devenit periculoşi pentru provincialiĭ romanĭ. Atunci, sub împĕratul Antonin Filosoful, póte şi ce-và maĭ înainte, vedem fórte pronunţată tactica imperială de a mutà peste Dunăre şi de a aşezà acolo, pe un teritoriŭ de de-mult asigurat, triburi şi popóre întregi dacice, întru cât ele eraŭ biruite. Daciĭ ceĭ liberi, adecă ceĭ neromanisaţĭ, cu voe saŭ fără voe trebuiaŭ să se mute în Mesia şi maĭ departe.

                    Ceĭ d’întâĭ, pare-se, aŭ fost Costobociĭ. Eĭ se bucurau de un regim fórte independinte, avênd chiar regĭ aĭ lor, dintre carĭ doĭ ne sunt cunoscuţi din epigrafia romană. Unul, pe care vi 1-a menţionat aci dzilele trecute amicul meŭ Tocilescu: «Pieporus rex Coisstobocensis», care fusese prins de Romanĭ şi dus la Roma cu întréga sa familie. Cel-lalt, scăpat din vederea istoricilor noştri, ne apare într’o inscripţiune şi maĭ interesantă tot de la Roma: «Sabituus rex Ostabocesis Dacus».

                  • Nu este nicio analogie. Una dintre teoriile lingvistice afirma ca albaneza provine din limba ilirilor (teoria este inc a disputata intens), deci din aceeasi familie cu limba geto-daca. Prin urmare, daca geto-dacii vorbeau romana (ceea ce este o completa aberatie), se presupune ca si ilirii ar fi vorbit ceva foarte asemanator, prin urmare, conform teoriei de mai sus, albanezii de astazi ar trebui sa vorbeasca un dialect al limbii romane, ceea ce nu este cazul.
                    Albaneza este o limba puternic latinizata nu atat ca numar de cuvinte din latina, ci ca formare a lexicului. Ea s-a format in mod destul de asemanator cu limba romana, oricat ar parea de ciudat.

                • Pai nu trebuie inscriptie in limba daca ca avem inscriptie in limba greaca veche.
                  Si acolo vorbeste de numele cetatilor dacice :
                  1. cetatea GENUCLA (Steagurile capturate de la romani au ajuns în cetatea daco-getică Genucla (Cassius Dio, LI, 26).
                  2. cetatea CAPIDAUA (Capidava a fost un centru fortificat geto-dac, apoi castru roman, pe malul drept al Dunării dobrogene, pe locul unde se află astăzi satul cu același nume Capidava, județul Constanța.)
                  Asa ca mai puneti mana pe cartile de istorie antica sau pe net.
                  http://ro.wikipedia.org/wiki/Capidava

                  • @Dacul dd
                    Terminatia -dava sau – daua are provenienta iraniana si inseamna „zid” (in persana moderna este dewar, in dialectul kurzilor zazaki este dewa), deci o locatie intarita precum o cetate sau un oras cu ziduri de aparare.
                    Daca ce afirmi tu ar fi adevarat (ca geto-dacii vorbeau latina sau deja romana), cum iti explici ca toponimia actuala nu pastreaza aceasta terminatie. De ce, de exemplu, Pitestiul nu se numeste Pitesdava, sau Craiova nu se cheama Craiodava.

                    „Pai nu trebuie inscriptie in limba daca ca avem inscriptie in limba greaca veche.”
                    Si grecii, si romanii transcriau fonetic denumirile cetatilor dacice, asa cum li se pareau lor ca suna. Deci, un pic de circumspectie nu strica.
                    In plus, grecii nu se ocupau de limbile barbarilor vecini, prin urmare nu puteau ajunge la noi o gramatica sau un dictionar al limbii geto-dace.

                    • Nu am afirmat ca limba dacilor este limba romana sau latina, ci am afirmat ca limba romana are ca stramosi limba daca si limba latina.
                      Dava o fi „zid” dar mai este si templu al unei zeitati „DEVA” citit si „DZEVA”.
                      Dar terminatia din limba daca DAVA nu este CETATE, ci terminatia cuvantului.
                      Si dau un exemplu plecand de ca cuvantul ARGET care in proto-persana =ARGINT.
                      Pe malu Argesului exista o localitate uitata cu un nume vechi care si-a pastrat forma antica “ARGET-OAIA” . Este posibil ca cetatea dacica “ARGEDAVA” sa fi fost prin confundarea literei “D” cu “T” ca in TU si DU in limbile germanice. Si atunci avem “ARGE-DAVA” se transforma in “ARGET-AVA” sau”ARGET-AUA” si numele de azi”ARGETO-AIA”.Si numele cetatii “S-ARGET-IA” are aceasi origine si inseamna “arginta, argintata”
                      Numele raului Arges insemna “argintiu” , cunoscut an l’antiqitate ca Argessos, Ardzeiscus ou Ordzessus.si probabil ca Argesul se numea “Argetu” sau “Argeshu” ca si azi.Cam asa este cu formarea cuvintelor . Asa ca finalul cuvintelor care sunt nume de cetati dacice D-AVA, D-AUA, D-ABA, este verbul a avea de aua. sa aiba, popular sa aiva .
                      Citez “Argessis. The capital of Dacian leader Burebista was named Argedava”
                      Acelasi lucru pentru cetatea dacica RUSSI-D-AVA care se transforma in RUSSIT-AVA sau
                      RUSSIT-AUA sau RUSSITA sau IN-ROSITA provenind de la culoarea rosie a peretilor sau a malurilor rosii de argila.
                      cetatea dacica SUCID-AVA se transforma in SUCIT-AVA, SUCIT-AUA, si forma finala din limba romana” SUCITA” .Verbul a sucii se afla si in lithuaniana .
                      Dacian fortress PETRODAVA se transforma in PETROT-AUA adica PETROAIA, in romaneste PIETROAIA , din piatra . Se pare ca dacii astia vorbeau romanesteDAVA vine de la participiul verbului.De exemplu: a creste,crescuta, a rupe, rupta..etc dar si din ex; alb, albita, negru, negrita.
                      Terminatia „TA” din latina era „DA” , sau DAUA, din geto-daca, care a evoluat in „TAUA”, „TOAIA” si mai tarziu ca in latina „TA”
                      Cuvinte care se termina in DAVA ca si PADOVA din Italia si nu sunt cetati.
                      Vedeti clar terminatia participiului DAVA, DAVES.
                      Asa ca limba daca romana de azi avea aceleasi reguli de formare a participiului ca si latina iar DAVA era un sufix, o terminatie nu o cetate.

                    • @Dacul dd

                      „Dacii vorbeau romaneste .”
                      „Nu am afirmat ca limba dacilor este limba romana sau latina, ci am afirmat ca limba romana are ca stramosi limba daca si limba latina.”

                      Deci, cum ramane?

                      Daca „dava” este o simpla terminatie fara o semnificatie anume, de ce apare numai la toponime?

                      „Se pare ca dacii astia vorbeau romanesteDAVA vine de la participiul verbului”
                      Care verb, bre? Ia conjuga-l in limba daca pe verbul asta!

                    • Pai tocmai am comentat mai sus.
                      1.Cuvantul „Rosu ” se transforma in „ROSITA” si localitatea ROSIT-AUA (ROSIDAUA, RUSIDAVA)
                      2.Cuvantul (verbul)”Sucii” se transforma in „SUCITA” si localitatea „SUCIT-AUA (SUCIDAUA, SUCIDAVA)
                      3.Cuvantul „ARGET „(argint), se transforma in „ARGETIA” (argintie) si localitatea ARGET-AUA (ARGEDAUA, ARGEDAVA, dar si ARGETIA)
                      4.Cuvantul „BURIC „, se transforma in „BURICOAIA” si localitatea BURICOT-AUA (BURICODAUA, BURICODAVA ) adica localitatea a ajuns Buricu pamantului, al tzarii, cu sensul de centru .
                      5. Cuvantul „SAT ” se transforma in localitatea SETIT-AUA (asezat, sat ) si (SETIDAUA, SETIDAVA)
                      6.Cuvantul „CAP ” se transforma in localitatea CAPIT-AUA (CAPIDAUA, CAPIDAVA) ,putea insemna si CAPITALA in limba moderna romaneasca, deoarece pe conducatorii dacilor se numeau CAPILA -TI ,adica CAPILA ,Capetenii, si avem in limba sanscrita CAPALA cu acelasi inteles capetenii.
                      7.Cuvantul „SUS ” se transforma in localitatea SUSUT-AUA (SUSUDAUA, SUSUDAVA) ,putea insemna si satul de sus.
                      8.Cuvantul „UDA” se transforma in localitatea UDAT-AUA (UDADAUA, UDADAVA, atestat ca UTIDAUA ) ,putea insemna UDATA.
                      De altfel avem si raul, UDA atestat si poate localitatea de la acest rau isi trage numele. Avem si raul APA de la cuvantul romanesc APA.
                      Si altele, adica toate cu corespondenta in limba romana.

              • Dacule,
                Deocamdata nu se cunoaste exact cum era limba daca, iar cele cateva zeci de cuvinte care se presupun a proveni din limba daca (pt. ca nu au alta radacina posibila intre limbile cunoscute de lingvisti) nu sunt suficiente ca sa-ti poti face o parere despre lb. daca.

                Genucla, denumirea pe care o iei ca exemplu, este cea luata din cronici – niciuna scrisa in lb. daca, si nu e obligatoriu ca acesta sa fie numele exact in lb. daca (ia exemplu orase din Romania, ale caror nume difera putin in functie de limba folosita: Cluj- Castrum Clus – Kolozsvar – Klausenburg, si Napoca in latina; Timisoara – Temeswar – Tibisis/Tibiscus).

                Iar sa compari GENUNCHI cu GENUCLA… in cel mai bun caz pot avea radacina comuna… dar pot fi si „false friends” cum zic britanicii.

                Mai usor cu fortatul asemanarilor, ca ajungem la tot felul de teorii cum ca pana si nordicii/vikingii vorbeau o forma de daca si alte bazaconii, cand stim ca intre germani si daci nu era nici o legatura.
                Ca exista poate un fond minimal de cuvinte cu radacina comuna in mai multe grupuri de limbi din Europa, asta poate proveni dintr-un substrat mai vechi (nici dacic/getic, elenic, germanic, slav sau latin) sau din influente reciproce bi-directionale intre populatii – asta e altceva.

                • Dio Cassius scrie în “Istoria romană”:
                  “(Crassus) a pornit apoi împotriva Genuclei , cea mai puternică întăritură a statului lui Zyraxes, căci auzise că se aflau acolo steagurile luate de bastarni de la Caius Antoniu lânga cetatea istrienilor. Asediind Genucla – în acelaşi timp de pe uscat şi de pe Istru, deoarece era durată lângă apă – în scurtă vreme o cuceri, dar cu multă osteneală, deşi Zyraxes nu era de faţă. Căci el, îndată ce aflase de atacul lui Crassus, s-a îmbarcat şi a pornit la sciţi cu mulţi bani, pentru a le cere ajutor, dar nu a mai apucat să se întoarca. Iată cele savârşite de Crassus la geţi.”

                  „Etimologic, cred că numele “Genucla” ar putea fi coradical cu “geană”.

                  În “Dicţionarul etimologic român” al lui Al. Ciorănescu:

                  “geánă (géne), s.f. – 1. (Înv.) Pleoapă. – 2. Firişoare de păr de pe marginea pleoapei. – 3. Zare, orizont. – 4. (Interj., ) Atenţie, păzea, şase! – Mr. geană, megl. zęnă, istr. jǫne. Lat. gĕna, prin intermediul unei forme *gēnna, insuficient explicată (influenţa lui cennus, după Candrea-Dens., 726; a lui pinna, după Puşcariu, ZRPh., XXVIII, 682 şi DAR; cf. Puşcariu 702; REW 3727), cf. calabr. yena „mal, margine”, prov. gena „obraz”. Cuvînt general folosit (cf. ALR, I, 20). Pentru semantism, cf. Iordan, BF, VI, 276. Sensul 4 este rezultatul unei confuzii umoristice cu gini „a observa” (după Graur 155, din ţig. ğene, pl. de la ğeno „persoană”, care pare mai puţin probabil). – Der. genat, adj. (cu gene lungi)”

                  Sensul din calabreză – “mal, margine”- mi se pare interesant, corespunzând cu situarea cetăţii Genucla pe malul Dunării.

                  Originea lat. “gena” în PIE *g’enǝw- “falcă” poate sugera o eventuală situare a cetăţii la o gură a fluviului.

                  Terminaţia -cla poate fi un sufix ori poate trimite spre
                  PIE *klā- ” a aşeza, a clădi” – din care provin “claie”, “clădire”.”

                  https://hroderic.wordpress.com/2009/10/15/genucla/

                  • Cred ca Genucla este locul unde ingenucheau la statuia unui zeu.
                    Nu neg ca Geana , genunchi ar avea acelasi sens de deal alungit , cuvant care se pastreaza si la aromani azi.
                    Dar originea este :
                    “GENUCLA” dacians city before the arrival of the Romans ,Dacians said “GENUC” = knee , like language, Hittite =gienu, old English= cnēo / knee, Ancient Greek =gonu, Sanskrit= janu, Illyrians=Genusus, German =kniu / Knie, Persian =zanu, Old Norse= kne, Avestan= znum, Tocharian, Gothic =kniu, and Celts=”Genu”. In romanian word “GENUC-LA, GENUC-LU “ meaning “GENUCHIUL” = knee . Observe and articulating words is made at the end of words “ .
                    Adica in mai multe limbi exista aceasta radacina si sanscrita este cea mai veche atestare JANU (geanu)

                  • Dacii aveau cuvantul MAL pentru malul apei si APA pentru APA ca si in romaneste de altfel. Exista atestat un rau cu numele APO. „poate Caraş, este citat în scrieri Apos, Appion. „

                • „Deocamdata nu se cunoaste exact cum era limba daca”…

                  N-ai inteles ca vorbeau romana 🙂 ?

            • Dacii vorbeau olteneste 🙂

          • avem un procent de cuvinte rusesti in limba romana care nu este chiar nesemnificativ
            si multe nume de familie si orase cu radacina ruseasca
            jale , truda , roboteala , zdravan , le gasim la slavi spre exemplu

  9. corect
    am ametit un pic termenii

  10. Nu le avem din slavona , le avem din fondul cuvant de cuvinte indo-european .
    Germanii au mai multe cuvinte comune cu slavii.
    Un exemplu LIEBE in germana, LOVE, LOBE , in engleza, LIUBLIU in slava.
    Si BRATER ,in limbile germanice si BRAT in slavona.
    Asa ca anglo germanicii sunt mai apropiati de slavi ca romanii.

    • @Dacul -dd
      dacii au avut un regat mare
      normal sa lasi urme in istorie
      dar de aici pana la marea civilizatie tre sa fortam mult imaginatia pt a incropi ceva viabil
      „foloseau lemnul si pamantul pt a construi”
      este explicatia pt cei care cauta vestigiile unei mari civilizatii
      personal nu am vazut muntean care sa nu cunoasca avantajele folosirii pietrei in constructii
      (avem ceva dar marunt comparativ cu vestigiile din asia)
      „nu avem scriere deoarece invataturile se transmiteau pe cale orala conform nu stiu carui cod”
      daca nu ai scriere nu ai matematica , filozofie , astrologie
      stiintele vremii
      ca tracii erau cei mai numerosi dupa inzi este adevarat , avem scris
      dar cred ca centrul nu se afla la noi ci pe undeva prin asia
      zona noastra era marginala ca si acum cand centrul de greutate este in vest

      • Total gresit Vitali ,ce spui tu nu spun anticii greci.
        Citeste strabon. Pamantul locuit de traco-geti este de la Tisa pana la Nistru dar si in actuala Transnistrie nu stiu cat de departe ca nimeni nu spune dar spune ca pe ambele maluri ale Nistrului traiau Tura-getii.
        In sud de la actuala Macedonie si in nord cam actuala granitza pana la cehi ,nu este prea delimitata granitza find vorba de vecinii Sarmati prieteni ai geto-dacilor probabil stramosii ucrainienilor polonezilor si balticilor.

        • „Sarmati prieteni ai geto-dacilor probabil stramosii ucrainienilor polonezilor si balticilor.”

          Bre, le amesteci de le ia dreaq…sarmatii au fost popor de origine iraniana, urmasii lor au fost alanii in Evul Mediu, iar urmasii lor din zilele noastre sunt cei din Ossetia…balticii n-au nicio treaba…

          • Sarmatii si alanii erau scyti.
            Dar sa lamurim si ce limba vorbeau scytii ne ducem tot la Strabon.
            Si ca sa lamurim dau citatul din Herodotos un istoric grec care vorbea de limba scytilor .Gasiti pe wilkipedia ”
            Herodotus also gives a list of Scythian theonyms (Hist. 4.59):
            • Tabiti = Hestia. Perhaps related to Sanskrit Tapatī, a heroine in the Mahābhārata, literally „the burning (one)”.[20] IN LIMBA ROMANA =A TOPI
            • Papaios = Zeus. Either „father” (Herodotus) or „protector”, Avestan, Sanskrit pā- „protect”, PIE *peh₃-.[21] IN LIMBA LATINA SI FRANCEZA PAPA=TATA
            Cum a ajuns la francezi? posibil sarmatii si alanii care s-au stabilit in Franta.
            • Api = Gaia. Either „mother”[22] or „water”, Avestan, Sanskrit āp-, PIE Hep-[23]
            Adica pe romaneste APA de baut , mai exista cuvantu APA si in sanscrita si lituaniana, persana, si celti =ABA.
            • Goitosyros or Oito-syros = Apollo. Perhaps Avestan gaēθa- „animal” + sūra- „rich”. Traducere gresita SUROS este SURIA in sanscrita si SOARELE in romaneste.
            • Argimpa-sa or Artimpasa = Aphrodite Urania. To Ossetic” art „and Pashto or, „fire”, Avestan āθra-. latia „arde” ca si in romaneste ARD, ARDERE.
            Concluzia ar fi ca acesti SCYTI au o limba inrudita cu sanscrita adica indo-europeni.
            Ungurii nu au o limba indo-europeana adica nu pot fi SCYTI.

  11. ‘Un exemplu LIEBE in germana, LOVE, LOBE , in engleza, LIUBLIU in slava’

    Romanii au IUBIRE si DRAGOSTE, care tot din slava provin.

    Imprumuturile lexicale sunt in general bidirectionale. Turcii, de ex., au luat din latina prin limba romana cuvantul MASA, pe care l-au dus pana in Asia Centrala.
    Ungurii au luat KARACSONY (CRACIUN) de la romani. Slavii au luat OTET si MUST.

      • Nu tot ce scrie in acele filme este adevarat. Adevarul este in cartile anticilor greci.
        Un exemplu de neadevar din acele filme este ca dacii ar fi scyti.
        Nu dacii nu erau sciti dar se invecinau cu scitii. Darius imparatul persilor a trecut prin Dobrogea si Basarabia de sud numita „Pustiul Getilor” , a trecut Nistru unde lociau Tura-getii si apoi a ajuns la scyti. ,cititi mai jos si mai discutam.
        Strabon, Geografia
        Capitol 3
        „Les Daces parlent absolument la même langue que les Gètes”
        „Dacii vorbeau absolut aceeasi limba ca si getii”
        2. Or, nous voyons que les anciens Grecs faisaient des Gètes un peuple Thrace, que ce peuple habitait dans le principe les deux rives de l’Ister ”
        Ori noi vedem ca vechii greci faceau getii un popor trac, care locuia pe ambele maluri ale Istrului.
        …” Sous Burebistas, ce roi des Gètes contre qui le divin César se disposait à marcher, c’était un certain Decaeneus qui était investi de cette haute dignité.” (Βυρεβίστας „)…(Βοιρεβίστας )” doua atestari diferite la acelasi autor. Sub Burebista ,acest rege get, contra caruia divinul Cezar a dispus sa se mearga, era un oarecare DECAENEUS (Δεκαίνεον) care a fost investit cu mare demnitate.
        „8. …..le territoire des Triballes, il voulut, sachant que les possessions de ce peuple s’étendaient jusqu’à l’Ister et comprenaient même l’île Peucé, située dans le fleuve à portés de la rive occupée par les Gètes, ”
        Tribalii se intindeau pana spre gurile Dunarii ocupate de Geti.
        „12. Il existe au reste dans le pays, et cela de toute antiquité, une autre division, la division en Daces et en Gètes, le nom de Gètes désignant les populations de l’est, celles qui avoisinent le Pont, et le nom de Daces les populations de l’ouest, celles qui habitent du côté de la Germanie et des sources de l’Ister. Et, comme anciennement, on disait, je crois, Daes ou Daves au lieu de Daces, de là seront venus sans doute ces noms de Geta et de Dave si usités chez les Athéniens pour désigner leurs esclaves ; car il y a bien moins d’apparence qu’ils aient emprunté ce dernier nom aux Scythes Daae, „…..
        Din antichitate a existat o impartire in daci si geti, numele de geti desemnau populatia de est,aproape de Pont(Marea Neagra) , si numele de daci spre izvoarele Dunarii spre Germania.Cred ca anticii spuneau DAOUS in loc de DAOI, sau DAAS. (Δάους καλεῖσθαι τὸ παλαιόν· ἀφ’ οὗ καὶ παρὰ τοῖς Ἀττικοῖς ἐπεπόλασε τὰ τῶν οἰκετῶν ὀνόματα Γέται καὶ Δᾶοι. Τοῦτο γὰρ πιθανώτερον ἢ ἀπὸ τῶν Σκυθῶν, οὓς καλοῦσι Δάας·
        13. La rivière Marisus, qui traverse tout leur pays……….
        Les Daces parlent absolument la même langue que les Gètes. Que si, maintenant, nous autres Grecs nous connaissons mieux les Gètes, la cause en est que ceux-ci ont perpétuellement changé de demeure et passé d’une rive à l’autre, se mêlant ainsi aux peuples de la Thrace proprement dite, et notamment aux Moesiens. Il est arrivé de même aux Triballes, autre peuple de la Thrace, de recevoir souvent au milieu d’eux des bandes [de Gètes] émigrants, chassés de leurs demeures par des voisins plus puissants, soit par les Scythes, les Bastarnes et les Sauromates ”
        Dacii vorbeau absolut aceeasi limba ca si Getii.
        Concluzia este daca vorbeau aceeasi limba si erau toti traci cum naiba rezulta ca sunt celti?
        Mai ales ca citez Strabon:
        Aelius Catus prendre 50 000 hommes sur la rive ultérieure de l’Ister et chez les Gètes, peuple qui parle la même langue que les Thraces, et les transporter dans la Thrace proprement dite, où on les connaît actuellement sous le nom de Moesiens, soit que ce fût là effectivement le nom de leurs ancêtres,
        …de la geti, popor care vorbea aceeasi limba ca si tracii…. Adica dacii, getii, tracii vorbeau aceeasi limba .
        Atestari despre Basarabia
        14. et la partie de la côte du Pont qui va de l’Ister au Tyras on voit s’étendre ce qu’on appelle le Désert des Gètes, immense plaine sans eau où, lors de son expédition contre les Scythes, Darius, fils d’Hystaspe, eut l’imprudence de s’engager après avoir franchi l’Ister et où il serait mort de soif avec toute son armée, s’il n’eût fini par reconnaître sa faute et par rétrograder. Plus tard, en voulant attaquer les Gètes et leur roi Dromichaetès, Lysimaque y courut les mêmes dangers et eut le malheur, qui plus est, de tomber vivant au pouvoir de l’ennemi ;
        Si partea de la malul marii de la varsarea Istrului pana la Turas se numeste Desertul Getilor ,imens plai fara apa ……..in timpul expeditiei contra scytilor, Darius fiul lui Hustaspe, a facut inprudenta sa treaca pe acolo dupa ce a trecut Dunarea si era gata sa moara de sete…Si mai tarziu aflam pe Geti cu regele lor Dromichete care l-au atacat si facut prizionier pe Lusimac, regele macedonenilor, care a cazut in mana getilor…
        Adica Basarabia pamantul Getilor care vorbeau aceeasi limba ca si dacii si ca si tracii.
        Asta era poporul trac (daco-get). poporul roman de azi latinizat,
        strabon ,geografia
        http://remacle.org/bloodwolf/erudits/strabon/livre73.htm

        • Traduci bine din francezà. Am crezut cà te prind la cotiturà, dar… nimic. Chapeau !

          Cât despre referintà… si mai bine !

  12. Va veni momentul pasoptistilor in care sa rescriem istoria si sa ne oferim locul pe care il meritam pentru meleagurile noastre ? Sau vom ramane sclavii unor ideologii veci de 100 de ani fara sa miscam un deget ?

  13. Acum am deschis Mircea Eliade „istoria credintelor si ideilor religioase”
    La capitolul 21 sunt luati la pachet celti , germani , traci si geti
    pg 316-340
    Daca ar fi fost mai multe de zis , nu credeti ca Mircea Eliade ar fi dedicat mai multe pagini dacilor ?

    • Am avur onoarea sà-l cunosc pe Mircea Eliade la un cenaclu literar si mi-a fàcut favoarea sà întretinà cu un mucos (la vremea aceea) ca mine o discutie de cel putin douàzeci de minute.
      Are în studiile sale, un loc destul de important pentru cultul lui Zalmoxis (Gebeleizis), în special în cartea „De la Zalmoxis la Gengis-han”.
      Deci ar fi inexact de afirmat cà Mircea Eliade nu a dat atentie cuvenità dacilor si religiei lor.

      • @MirceaS
        mai sus am pus o intrebare referitoare la protoslavi

      • @MirceaS
        eu am facut referire la locul pe care i la atribuit in contextul studiului istoriei religiilor .
        daca cineva ar face un studiu ref la istoria automobilistica dacia va avea dedicat un spatiu redus
        daca studiul se intituleaza ” de la dacia 1100 la sandero trecut si perpective ”
        altfel sta treaba

  14. Si ca sa nu creada cineva ca ia liubliu doar rusia neconditionat 🙂 in bacau localitatea racatau langa barajul siretului se alfa ruinele lasate in paragina a unei cetati dacice a doua ca marime din tara .

  15. Despre slavi nu putem vorbi prea multe in perioada antichitatii, pentru ca ei nu prea existau pe atunci. Cele mai moderne teorii despre ei e ca apar la sfarsitul antichitatii/inceputul evului mediu si sunt formati din proto-slavi, sarmati, traco-geti, daco-romani, avari, finici, germanici etc. Tot amestecul asta i-a dat pe slavi, adica cei ce au preluat limbi slavonice au format populatiile slave.
    Unii spun ca principalii trei zei ai slavilor pagani (informatii despre ei apar destul de tarziu) ar fi inspirati de la popoarele inconjuratoare, Perun de la baltici parca, mai e unul de la sarmati iar zeul Volos sau Veles e inspirat de la daco-romani (sau proto-romani), care erau numiti „volohi”.
    Interesant e ca ca dacii probabil isi trageau numele de la „daos” care insemna „lup” iar rusii ii numeau pe romani „voloch” / „volochitsa” (romanca) iar pentru „lup” rusii au numele de „volk/volch” si „volchitsa” (pentru lupoaica).

    Cat despre descoperiri arheologice de exceptie

    http://www.ziuaveche.ro/cultura-religie/cultura/3-500-de-ani-1-800-ha-fortificatia-de-la-cornesti-cea-mai-mare-din-europa-187075.html/

    O asezare fortificata a tracilor timpurii (unii spun ca la data aia inca nu se despartisera in traci sudici si traci nordici-geto-daci), cea mai intinsa asezare fortificata din lume la data aia, de fapt nu stiu cand a fost depasita ca dimensiuni (poate de Roma antica la apogeul ei, dar nici aia nu stiu, sigur suprafata din interiorul zidurilor Romei era mai mica, poate cu ce era dupa ziduri, cartiere marginase)

    • O teorie gresita.
      VALAH vine din limba gotilor si vizigotilor si insemna STRAIN de neamul celto-germanic, nume dat popoarelor din imperiul roman.
      Pentru ca gotii erau amestec de celti si germani.
      Chiar si italienii in limba poloneza tot valahi sunt.
      Mai tarziu slavii condusi de germanici VICHINGII au aflat si ei denumirea de Vlahi, volohi ,etc de la acestia.
      Slavii sunt dupa limba lor inruditi cu germanicii, probabil ca au si pe o parte din sciti ca stramosi desi le lipsesc unele cuvinte de baza din limba scita .Probabil ca ucrainienii sunt mai aproape de sciti.
      Acum gasim si mongoli si chinezi in poporul slav ca si romani deportati in Siberia si altii ,dar sunt unu la un milion ca pondere.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *