Despre fizica si intrebari fundamentale (VI)

Inventiile care au revolutionat cu adevarat lumea

Daca am face un clasament al celor mai importante 10 inventii din istoria omenirii, cate dintre ele ar putea fi atribuite unui om si cate nu? Cate astfel de inventii, unele chiar foarte modeste, scoase din context, au pus caramida peste caramida pentru civilizatia tehnologica de astazi?

Plug din lemn cu brazdar de lemn

Cand ne uitam seara la stele, gandind poate despre cum sa ajungem acolo, cum sa teraformam Marte, cum sa invingem viteza luminii, avem tendinta sa uitam lucrurile simple fara de care nu am fi avut nici macar imaginatia sa ne gandim la stele din aceasta perspectiva. Pentru ca Pitagora nu se gandea sa teraformeze Marte dintr-un motiv foarte simplu: cunoasterea nu ajunsese inca in punctul in care o astfel de idee sa existe. Nu se acumulasera inca suficiente cunostiite pentru ca o astfel de idee sa se poata naste…

Am fi ajuns la Statia Spatiala fara modestul brazdar de lemn inventat cine stie de cine si despre al carui nume nu-si aminteste astazi nimeni? Probabil vreun amarat subnutrit si care a trait foarte putin, dar fara el, fara inventarea brazdarului, pur si simplu nu am fi astazi aici. A vazut careva vreo statuie inchinata brazdarului de lemn sau inventatorului sau? S-a gandit macar vreunul dintre voi la o asa statuie?

Dar am putea pune intr-o ordine a importantei lor inventiile care au schimbat lumea din temelii?
Probabil ca nu, aici lucrurile nu sunt chiar atat de simple si nu am in vedere inventiile sau inovatiile celebre ci dimpotriva pe acelea care par modeste si neimportante (si despre care putina lumea se gandeste sa faca documentare) cum ar fi inventarea plugului cu brazdar de lemn o inovatie care a crescut foarte mult productivitatea in agricultura, marind surplusul agricol.

Pe baza acestui surplus a aparut economia in faza incipienta, la nivel de mestesugari, au aparut negustorii, orasele, mai apoi intelectualii, universitatiile, au aparut primele state moderne, cu administratie etc…

Un modest brazdar ( mai tarziu din fier) a schimbat lumea mai mult decat motorul cu ardere interna si Fordul T a lui Ford. Cel care l-a inventat ar merita macar 10 premii Nobel.

Asadar, lasand la o parte inventarea rotii care ar fi cele mai importante inventii din istoria Umanitatii, lucruri care odata inventate au schimbat efectiv fata lumii?! Fara o cronologie anume si fara clasamente haideti sa incercam sa le gasim.

Tiparul? Categoric da, importanta lui este covarsitoare pentru schimbarea totala a lumii noastre, accesul liber si ieftin la informatii, schimbul facil al acestora, posibilitatea usoara de a pastra aceste informatii sub forma unor biblioteci ieftine a schimbat fata lumii si a pregatit terenul pentru revolutia industriala. Tiparul a permis acumularea si difuzarea cunostintelor intr-un mod rapid si ieftin, un lucru nemaivazut pana atunci in istoria noastra.

Inventarea limbajului scris? Gigantica si fara precedent inventie (desi greu de definit ca inventie atat timp cat n-a apartinut unui singur om si s-a dezvoltat pe parcursul unui timp lung).

Inventarea cifrei zero?! Fabulos cum cineva s-a gandit sa cuantifice si nimicul. Fara notiunea „zero” lumea asa cum o scunoastem noi astazi nu ar exista si cel mai probabil am fi inca la nivelul epocii de piatra. Astazi pare banala existenta unui semn grafic care semnifica „nimic” dar a fost nevoie de multe mii de ani pentru inventarea ei si au existat destule civilizatii antice care nu o cunosteau.

Reforma lui Calvin? Foarte importanta, pentru prima oara oamenii au castigat dreptul la cunoastere, au avut acces liber la Biblie, au dreptul sa-si puna intrebari, iar mana de fier a bisericii catolice a slabit ireversibil in Europa lasand loc cunoasterii, gandirii libere si unei forma incipiente de democratie intelectuala.

Mai aproape de zilele noastre, in medicina, igiena personala este, cred eu (mai exact normele ei) mai importanta decat descoperirea antibioticelor. Separarea apei potabile de gunoi, de apa uzata si murdara, intelegerea importantei adunarii gunoiului de pe strazi, sapunul si spalarea pe maini, prepararea hranei in conditii igenice etc, au schimbat fata lumii si au crescut dramatic durata de viata in randurile europenilor. Notinunile de igiene aplicate la scara larga au avut un impact mult mai mare decat intreaga tehnologie medicala disponibila astazi. Aici ar mai de discutat si despre inventia vaccinurilor, a analgezicelor si a antibioticelor...

„Inventarea” drumurilor, in sensul lor modern, a fost un alt mare pas inainte catre crearea de state, omogenizarea populatiei, pentru dezvoltarea comertului, a miscarii libere a marfurilor si mai ales a ideilor, pentru aparitia diviziunii muncii. Odata cu drumurile au putut aparea specializarile; un sat se ocupa de metalurgie, altul de pomicultura, unii doar de comert etc, astfel specializarea a dus la excelenta si mai apoi la o noua dezvoltare, lucruri care inainte erau posibile si deschise doar natiunilor riverane (pentru ca doar pe mare se putea face comert) au devenit acum posibile si pentru cei din interior, constructia de drumuri a permis ca agricultura si mestesugurile sa devina eficente si in zone mai departate de mare sau rauri navigabile, crescand bunastarea, crescand populatia si ajutand la o dispersie a bunastarii ceva mai echilibrate, la libera si mai usoara circulatie a ideilor si inventilor…

Notiunile de drept. Lucruri foarte importante si fara de care o societate moderna si cu o populatie mare nu ar putea exista. Odata cu trecerea la sedentarism s-a nascut si notiunea de propietate privata (o notiune cu totul noua si ciudata la inceput) plus drepturi asociate acesteia, totul reglementat incet, incet in mii de ani in codurile de legi ale societatii noastre.
Poate ca notiunea de lege poate parea banala dar numai pe baza unor coduri legale s-au ridicat imperii, s-a dezvoltat economia, a aparut stiinta.

Unitatile de masura. Nu poti avea comert, nu poti calatori, nu poti cuantifica nimic fara unitati de masura. Astazi par banale dar crearea si mai ales standardizarea lor a dus la crearea lumii moderne. Unitatiile de masura sunt daca vreti precum ungerea pentru un agregat mecanic cu piese in miscare, fara ungere tot sistemul se gripeaza.

Acul de cusut din os. Banal intradevar dar cu ajutorul lui am putut sa ne confectionam o imbracaminte mult mai fiabila si utila, mult mai eficienta. Am castigat in competitivitate cu ajutorul unui banal (astazi) ac de cusut.

Inventarea fusului pentru toarcerea lanii, fara de care nu am fi avut nici haine, nici sfoara…

Inventarea (foarte impropriu spus) artei a permis pentru prima oara pe aceasta planeta ca o specie sa gandeasca intr-un mod nenatural, sa-si dezvolte imaginatia, sa viseze, sa comunice intr-un mod cu totul diferit (abstract) intre semenii sai. Un imens si incuatificabil salt pentru modelarea inteligentei si imaginatiei noastre ca specie. Plus ca arta este prima dovada a unei inteligente cu adevarat superioare, o inteligenta care poate privi natura din cu totul alte puncte de vedere decat cele legate strict de supravietuire.

Prima dovada reala ca nu mai suntem doar maimute cu anumite abilitati si Homo Sapiens.
Stiinta, inovatia, ganditul in general ne-au scos in fata altor specii de pe Terra cu atat mai mult cu cat noi nu suntem prea bine dotati de evolutie pentru supravietuire. Nu avem nici pielea groasa, nici blana, nu avem nici colti puternici sau gheare masive, nu avem nici macar prea multa forta fizica, mintea este singura noastra arma, iar istoria inventilor care ne-au adus in stadiul de specie dominanta pe planeta este de fapt istoria mintii noastre.

In tehnologie lucrurile sunt piramidale, o inventie/inovatie duce la alta si mai multe genereaza o tehnologie, care la randul ei se dezvolta prin alte inovatii si inventii si se ramifica generand alte ramuri ale tehnologiei, dar daca am da timpul inapoi totul a plecat de la cateva lucruri simple: Statia Spatiala a putut fi construita datorita unui modest brazdar de lemn inventat cu mii si mii de ani in urma de om modest, a limbajului scris inventat si el foarte de mult, datorita fusului si a acului din os  si toate-s si una-s in toate…

Lumea de astazi pare stralucitoare in toata stralucirea ei tehnologica dar are la baza lucruri atat de modeste inca marea noastra majoritate le-a uitat. Am uitata de unde am plecat si ce datoram celor din vechime.

Care ar fi cele mai importante inventii din istoria umanitatii?! Ne referim aici strict la invetii si inovatii nu la descoperiri, cum ar fi de exemplu focul.

GeorgeGMT

96 de comentarii:

  1. Daca acceptam ca liberul schimb al marfurilor, comertul neingradit sta la baza progresului, as adauga pe lista si conceptul „bani”:
    – mai intai in forma lui primara, mijloc standard de evaluare a diferite bunuri (fie monede din metal pretios, fie alti inlocuitori: scoici, bare de sare, etc)
    – mi tarziu „banii” de hartie, respectiv hartiile de banca, prin intermediul carora comertul a aluat proportii nebanuite pana atunci, negustorii nemaifiind nevoiti sa umble cu sacii de monezi dupa ei.

  2. Hm .. Europa de Vest a a catedralelor este urmarea unei duble inventiii : plugul cu plaz si atelarea prin hamurl cu chinga la piept. Care a permis si destelenirea Eiropei Occidentale (pe la 900 Frnata, Germ,ania, Austria erau cam o sinmgura padure)
    Carma cu trotze .. inventie iberica de dupa 1300. Care combinata cu vele patratice si o latina pe artimon permite aparitaia caravelei. Prima coravie care putea sa navigneze impotriva vantului incrucisand ….
    Prima invenetie a dus la o capcitate mai amre de haranire a populatiei si crestnerea numerica a acestieia si … obtinera unor plusprofituri conistente (ca catedralalele costau!)
    A doua a deschis dominatia marilor

  3. O mare intrebare este si acum care a fost prima profesie din lume (pe bune). Eu as opina ca agricultorul a fost primul profesionist.

    • Agricultura este o realizarea tarzie, eu as spune ca printre primele meserii din lume a fost vantoarea.

      • gogu de la pascani

        Profesia/meseria inseamna o ocupatie cu caracter permanent, recunoscuta si reglementata. Vanatoarea oamenilor timpurii nu poate fi numita meserie, ala era instinct/nevoie, etc, la fel cum si leul sau lupul vaneaza din instinct.
        Printre primele dovezi ale reglementarii profesiilor este Codul lui Hammurabi. Acolo sunt reglementate profesii precum
        – medic, constructor, comerciant, etc.
        Revenind la continutul articolului, conexiunile dintre inventii cred ca sunt suficient de incalcite incat nu prea cred ca se pot face clasamente cu „cea mai importanta” la fel cum nu exista „cel mai bun avion”, „cel mai destept om”, samd.
        Pe urma ar fi neaparat de facut distinctia (pe care multi nu o fac) intre descoperire, apoi si inventiile sunt fel de fel. Cred ca pana prin sec XVI-XVII cu greu vorbim de inventii – in acceptiune contemparata, decat in cazuri foarte rare. Plugul e la fel de inventie cum sunt si itzarii. E mai degraba raspunsul relativ spontat la o necesitate, nu reprezinta efortul documentat al unui individ sau echipe de indivizi pentru a spori nivelul tehnologic, samd. Astfel de inventii precum plugul primitiv nu sunt urmarea unui demers constient ci apar mai degraba dintr-un sir de improvizatii de utilitate imediata.
        Daca am nevoie sa atarn camasa la uscat si improvizez un suport dintr-o creanga asta nu ma face inventator.

        • De acord si nu prea. Plugul este un produs tehnologic care a avut nevoie de o conceptualizare, mai apoi de practica, incercari, modificari, optimizari. Cel mai probabil nu s-a sculat unul dimineata si pana seara si-a facut un plug, dar cred ca poate fi incadrat la capitolul inventii (fiind in esenta un lung sir de inovatii), fiind o chestie de natura tehnologica. Plugul n-a fost descoperit, precum focul, ci pur si simplu a fost creat, el nu exista in natura, fiind un lucru strict omenesc.

          In privinta „meseriei”, ei bine meseria ca ocupatie permanenta este mult mai veche decat reglementarea sa. Am putea spune ca orientarea dupa stele a fost inventata (reglementata) in antichitate, dar in realitatea ea era folosita inca din urma cu zeci de mii de ani, atunci a fost doar reglementata.
          Nu cred ca reglementarea are legatura cu o meserie, care, daca ne referim strict la vanatoare, era permanenta, era reglemantata (avea adica reguli) si era transmisa din tata in fiu.

          Animalele vaneaza impulsionate de foame si folosesc tactici de vanatoare instinctive dar si dobandite prin invatare de la adulti. Omul are mai putina legatura cu instinctul si mai multa cu invatarea. Instinctul nu-ti spune ce specii sa vanezi, cum sa le vanezi, cum sa interpretezi urmele, sau cum sa le transezi, toate astea provin din invatare.

          Ca o utlima, remarca reglementarea apare tarziu cand „meseria”” este deja matura si in general nu face decat sa legifereze niste cutume conscute si respectate deja de toti de foarte mult timp.
          Mai intai meseria si abia mai apoi reglementarea.

      • culegator !
        ca sa devi vantator trebuia sa ai anumite cunostinte cu privire la vanat, niste arcuri, sageti, sulite etc. si toate astea veneau dupa o lipsa in nutritie , pentru a suplini hrana obtinuta prin cules .

        • La inceput se vana cu capcana, sagetile apar abia in epipaleolitic. Cateva sute de mii de ani oamenii au folosit exclusiv topoare de mana sau avand cozi fixate cu fibre vegetale fara gaura de inmanusare.Sulitele apar tarziu. Se foloseau, la vanatoare, cu precadere laturile si gropile cu tepe, vanatul era haituit si uneori treceau zile intregi pana prindeau ceva mai acatarii.

      • Este gresit. Vanatoarea/culesul (nu le putem separa) la inceput nu erau profesii ci un mod de a supravietui.Aparitia „specialistilor” s-a produs odata cu sedentarizarea care este la randul ei o consecinta a „inventarii” agriculturii si abia dupa asta vanatoarea a devenit la randul ei o profesie.

        • La vanatori-culegatori exista deja o divizune primitiva a muncii, in general barbatii vanau, femeile culegeau, pe de alta parte daca in respectivul grup uman nu existau decat aceste doua ocupatii nu pare logic sa le numim profesii? Nu in sensul reglementat de azi, dar si in zilele noastre profesia/meseria este ocupatia care pana una alta iti pune painea pe masa si in care tu ca individ esti specializat. In linii mari si mersul la birou este tot un mod de a supravietui, psihologic nu sunt mari diferente. In epoca industriala barbatii mergeau la fabrica femeile gateau si aveau grija de copii.
          Oamenii aia cu asta se ocupau, pe de alta parte vanatoarea a cam disparut ca profesie odata cu sedentarizarea (la asezarile mai tarzii adevarat vanatoare devenind sezoniera), aparand in schimb cresterea animaelor.
          Vanatoare este o operatiune de tip nomad, animalele dispar sau evita repede un anumit areal daca le vanezi.

          Discutia trebuie purtata nu in contextul social si economic de azi ci de atunci.

          • Iarasi este gresit, este diviziunea sarcinilor in grup nu este specializarea pe profesii. Femeile mai culegeau pt ca nu puteau vana din mai multe motive dar culesul nu le era rezervat exclusiv chiar as spune ca barbatii culegeau mai mult ei fiind responsabilii cu procurarea hranei. Deci impartirea de sarcini in grup nu este totuna cu specializarea pe profesii. Repet asta se intampla abia dupa aparitia agriculturii si este lesne de inteles de ce. Grupurile umane devin sedentare si nu mai depind de surse aleatorii de carne si masa vegetala. O parte a membrilor acestor grupuri raman sa produca in mod metodic hrana pt grup iar ceilalti se specializeaza pe profesii mai mult sau mai putin complementare. Abia atunci vanatoarea devine o specializare aparte asigurand un necesar partial de produse in confitiile in care in anumite zone nu se putea practica agricultura iar vanatoarea devine atat sursa de hrana cat si furnizoarea de produse necesare schimbului cu comunitatile de agricultori.

            • Daca vrei odata cu aparitia agriculturii se produce o specializare atat in in interiorul comunitatilor umane cat si in randul acestora. Deja putem vorbi de comunitati de agricultori, pastori si de vanatori/pescari.

            • Ca sa te citez, gresit! Exista o divizune primitiva a muncii, exista in orice grup uman si se formeaza natural precum ierarhiile. Este ca si cum ai spune ca intr-un grup de oameni primitivi nu exista o ierarhie aceasta fiind inventata mai tarziu odata cu sedentarizarea.

              Culesul nu era o treaba exclusiv feminina dar era majoritar efectuata de femei si copii din motive foarte evidente, astfel incat putem presupune ca femeile erau mult mai bune cunoscatoare a plantelor si fructelor, zonelor bune pt cules, perioada din anotimp specifica fiecarei plante. In fapt insasi notiunea de agricultura (semanarea si culesul) sunt considerate de antropologi ca fiiind ceva dezvoltat de femei.
              Specialzarea a asigurat succesul nostru ca specie pe langa adaptabilitatea deosebita. Cand generatie dupa generatie barbatii se ocupa preponderent cu vanatoarea si femeile cu culesul asta este dupa orice definitie o impartire a sarcinilor in grup, impartire care genereaza specializare si de aici ajungem la diviziunea muncii.
              Poate parea usor sa vanezi sau sa culegi dar in realitatea aceste activitai sunt extrem de complexe.

              Vanatoare la fel este o sarcina foarte, foarte complexa care necesita rabdare, multa experienta, simturi ascutite, lucrul in grup, de multe ori in grupuri care trebuiau sa se coordoneze foarte atent intre ele, etc.
              Repet, atat culesul cat si vanatoare sunt operatiuni foarte complexe si care necesita un foarte serios sistem de invatare, indelungat si care nu prea permite sa fi bun in ambele domenii.

              Cand apar primele asezari umane oamenii se ocupau cu agricultura, in principal si cresterea animaleor in secundar. Aceste acupatii iti pretind cam tot timpul disponibil, dar aceste asezari nu au aparut din neant ci dimpotriva au perpetuat o divizune a muncii deja aparuta cu multe mii si mii de ani in urma.
              Continuau sa vaneze dar acum vanatoarea nu mai era activitatea lor de baza asadar tocmai cand au renuntat la vanatoare – ca mod primordial de supravietuire – aceasta a devenit o meserie?!

              • Vanatoarea a devenit o chestie complexa pentru omul modern . Pentru omul paleoliticului care era mai mult animal era o chestiune de instinct. Dar si una de invatare. Lupii care vaneaza un cerb nu stiu ca vanatoarea este un lucru foarte complex ei stiu ca cerbul este hrana nu au specialisti. Cam asa era si ceata de vanatoare umana. Un pic mai mult decat haita de lupi. Natura umana a facut sa evoluam dincolo de asta dar atunci cei ce vanau pt a supravietui nu erau practicantii unei profesii.

                • Noi nu discutam aici de Homo Erectus ci despre Homo Sapiens care a actionat intotdeauna dincolo de instinct, cu inteligenta, pe baza experientei acumulate de individ si de grup.
                  Chiar si la lupi animalele tinere au nevoie de o perioada lunga – in raport cu durata medie de viata – de invatare si specializare, si la lupii unii haitiiesc altii ucid prada. In orice „haita” exista o anumita specializare.

                  Vantoarea a fost intodeauna o chestie foarte complexa, omul nu are mirosul dezvoltat, nu vede noaptea asadar noi trebuie sa interpretam foarte multe indicii pt a ajunge la prada iar asta cere mult timp de invatare. Este complicat astazi cand avem arme cu raza lunga, daraminte atunci cand nu aveam decat minte, experienta si ceva bucati de piatra.

                  • Discutam de toata linia de la homo habilis incoace. Iar homo sapiens este mai putin decat homo sapiens sapiens. Si da vanau de nevoie , din instinct si o faceau la gramada ca sa supravietuiasca. Experienta acumulata lent a transformat-o mult mai tarziu in „stiinta”.Nu mai compara vanatoarea de atunci cu vanatoarea de azi pentru ca sunt conditii total diferite fie si numai daca judecam dupa abundenta vanatului. Dar divagam , pentru ca putem vorbi de profesii si specialisti abia odata cu diviziunea sociala a muncii si cu aparitia structurilor sociale de tip ginta-trib.Abia atunci vanatoarea devine si ea profesie capatand roluri in plus pe langa cel de a procura hrana.Vorbim de profesii si specialisti pt ca acum exista categorii axate pe domenii inguste de activitate nu mai vorbim de participarea de-a valma la activitatea de vanatoare . Pana atunci nu putem vorbi de profesii .

                    • Eu discut de Sapiens nu de Habilis (unii atropologi folosesc si Sapiens Sapiens dar nu toata lumea). Tu discuti despre vanatoarea de acum 30 de mii de ani prin prisma zilelor noastre ceea ce nu-i chiar tocmai congruent cu realitatea de atunci, pe de alta partea vantoarea de atunci era mult mai dificila decat cea de acum din „n” puncte de vedere: se face pe jos, nu aveam arme de distanta si vanau de aproape (chiar si cu sulitele cu aruncator), animalele erau mult mai mari (mega fauna), o vanatoare ratata putea sa aiba repercusiuni serioase, orice rana capatata putea fi mortala etc.
                      Dpmdv profesia este activitatea de baza a unui om, activitate de pe urma careia isi duce traiul de zi cu zi si fara de care nu ar avea ce manca. In acea perioada doua erau ocupatiile de baza: vanatoarea/pescuitul si culegerea, plus alte cateva adiacente. Ca se incadreaza sau nu in prevederile codului muncii de astazi nu conteaza, conteaza cum se incadrau atunci in acel climat social si economic.
                      In timp si odata cu sedentarizarea au aparut noi profesii/specializari, campul muncii s-a diversificat.

                      Adica nu cred ca vanatorii de atunci erau amatori, ca daca nu erau super-profesionsiti noi astazi nu mai eram.

                      PS Un exemplu mai apropiat de zilele noastre sunt triburile amerindiene, unde exista o destul de clara diviziune a muncii, desi ei erau efectiv in epoca de piatra a culegatorilor si vanatorilor semi-nomazi. Acolo vanatoarea era o specializare greu de obtinut, practicata de o parte din barbatii tribului in timp ce femeile se ocupau cu culegerea, treburile casei (cortului), vindecarea etc.
                      Dar erau foarte bine specializati: vanatoare si bineinteles o activitate ascociata – razboiul.
                      Altceva nu prea faceau…

                    • Eu vorbesc si despre vanatoarea de acum 500000 de ani si despre cea de acum 7000 de ani pentru ca sunt deosebiri intre roluri si scopuri.
                      Le simplifici pentru ca nu intelegi sau nu vrei sa intelegi.Profesia este o activitate cotidiana ce excede simpla nevoie de supravietuire.Pana la sedentarizare vanatoarea era un mijloc de supravieturie dupa aceea a de venit si scop in sine. Oamenii nu mai vanau doar ca sa-si asigure hrana, o faceau ca sa acumuleze, o faceau din placere, o faceau pentru prestigiu sau trofee. Abia cand la nevoia de hrana s-au adaugat celelalte imbolduri poti vorbi de specializare, de profesie. De ce zic ca samanul ar fi primul profesionist pentru ca activitatea lui depasea nevoia de suptavietuire nu se limita doar la asta. Si da in cadrul grupului doar el face asta in timp ce la activitatea de procurare a hranei prin vanatoare participau toti barbatii in putere.Asta este specializare. Ca samanul era la inceput unul din vanatori dar mai ascutit la minte nu contrazice ce spun.
                      Diferenta intre sapiens sapiens si sapiens este semnificativa din multe puncte de vedere iar separarea asta este cea general acceptata cu toate mofturile unor antropologi. Pana la dovezile contrarii nu au altceva mai bun de pus in loc.

                    • Normal ca le simplific si nu intru in radicali la puteri negative. profesia este, a fost si va fi, pe langa o chestie vocationala o indeletnicire cotidiana sau sezoniera care-ti asigura traiul, restul sunt truisme si ne invartim in jurul cozii. Profesia inseamna ucenicie, proces de invatare, legitimare a cunootintelor, practicarea ca incepator, mai apoi in mod independent, inseamna insusirea unei cantitati critice de invataminte, refelexe, notiuni etc.
                      Toate acestea se aplica vanatorilor-culegatorilor din preistorie ca si strungarilor din ziua de astazi. Tu presupui ca aia neavand altceva de ales se faceau vanatori ca tata si bunicu. Ok, de acord ca nu prea aveau de ales, oferta pe piata primitiva a muncii era destul de limitata, dar asta nu-i facea mai putin profesionisti decat strungarul din ziua de astazi. Samanismul pare a fi aparut ca o evolutie normala a cunostintelor crescute in cadrul grupului, a experientei batranilor.
                      Deocamdata Sapiens si 2xSapiens sunt in discutii si eu foloseam tot Sapiens Sapiens, dar aici nu sunt in postura de a purta o discutie constat doar ca exista o discutie cu accente de scandal intre antropologi si atat.

                    • Triburile amazoniene sunt la nivelul neoliticului ce l putin la nivel social.

            • daca aia nu si aia nu pentru ca vezi doamne este o necesitate, atunci arata-mi mie cum poti face din necesitate asa ceva:
              https://www.youtube.com/watch?v=6eWDgNrLYps
              vanatorul are nevoie de mai mult decat de o foame in glanda.
              Cata un pic de talent si pricepere?
              Putem vorbi si de diviziunea … sarcinilor dar parca nu ii spunea diviziunea muncii?

              • Le incurci. Va raspund ambilor.Amandoi pierdeti din vedere ce era ceata. Era un grup de oameni de dimensiuni variabile uniti in conditiile de atunci de nevoia de elementara de a supravietui si de a se inmulti. Si da atunci chestia asta era o problema de foame in glanda. Nu erau roluri prestabilite specializate, participau toti cum puteau si cat ii ajuta bagajul genetic.Specialistii, pot fi tratati ca atare in conditiile unor relatii mai complexe din interiorul grupurilor umane unde practicarea unei ocupatii excede simpla nevoie de supravietuire. Profesionistul ca este magician,ca este vanator sau pastor o mai face si din alte motive , prestigiu, afirmare sociala etc.Nu poti vorbi de profesii si profesionisti in grupuri fara structuri sociale complexe cel mult de roluri care nu se confunda cu specializarile. Evident omenirea a evoluat si odata cu evolutia grupurilor umane roluri au devenit specializari dar asta se intampla abia odata cu revolutia neolitica cand vanatoarea incepe sa se transforme din mijloc in scop si abia atunci vorbim de vanator ca specialist.

                • @Anla tu n-ai fost niciodata la vanatoare?! Este o chestie foarte, foarte complexa si necesita o stratificare a grupului de vanatori.
                  In primul rand dureaza multe zile, ai nevoie sa poti interpreta urmele, sa gasesti directia prazii, sa cunosti obiceiurile acesteia, sa mai cunosti si tiparul de migratie al diferitelor specii, etc Asta nu-i instinct ci invatare si lucrul impreuna.
                  Intr-un grup de vanatori nu fac toti acelasi lucru, unii sunt haitasi, unul cauta si interpreteaza urmele, altul conduce asaltul, etc

                  In vremurile despre care discutam vanatoarea era foarte diferita de ce face Tiriac la Balc. In plus daca pierdeai vremea urmarind o prada zile intregi fara s-o si capturezi riscai sa ramai fara putere pt a continua alta data. Nu era o joaca.
                  Normal ca vanau de foame si nu din hobby dar categoric nu din instict. Vanatoare din instict a aparut probabil cu milioane de ani in urma la primi hominizi care au invatat sa consume carne, mai intai ca necrofagi mai apoi ca vanatori. Acolo am putea discuta despre un instinct educat…
                  De altfel omul sta foarte prost la capitolul instincte si are nevoie sa fie invatat aproape orice.
                  Copilul nu merge in doua picioare din instinct, nu stie ce sa manance din instinct, nu vorbeste din instinct, etc, ba nici macar nu se poate imperechea din instinct, in sensul ca daca prin absurd o fetita si un baietel ar fi crescuti in conditii de izolare totala fata de alti oameni, la maturitate sexuala nu ar sti ce sa faca, cum sa faca sex.
                  Noi invatam aproape totul, inclusiv sa inotam, in timp ce restul mamiferelor sunt avantajate, au mai putin de invatat.

                  • La treaba cu mersul si sexul te contrazice realitatea. Ai copii?Mersul il invata si singuri noi doar ii ajutam s-o faca mai repede dar chiar si fara ajutor ei simt nevoia pozitiei bipede pe masura ce osatura si musculatura se intaresc. La treaba cu sexul este exact pe dos. Nestiinta la o anumita varsta este rezultatul inhibitiilor impuse in sanul comunitatilor umane. Sexul este legat de instinctul de reproducere unul din instinctele primare iar un el si o ea vor ajunge inevitabil unde trebuie fara sa le impartaseasca altii vasta experienta .

                    • Nu cred ca ma contrazice. In cazul copiilor salbaticiti acestia nu au dezvoltat un mersul biped ci o ciudatenie dinamica ceva intre biped si mersul in patru labe. Poti gasi pe net documentare despre asa ceva. Mersul biped este greu si suparator pt organism, nu-l invata singur si de buna voie. Copilul trebuie tinut de manunte pana cand creierul isi dezvolta abilitatea de a controla echilibrul. Mersul in general, cel biped in special, este dpdv dinamic un lung sir de dezechilibre si cadari…
                      In privinta sexului la fel, nu-i vorba de inhibitie ci de nestiinta. Animalele se folosesc de miros in cazul sexului, mai exact a feromonilor. Si noi producem feromoni dar acestia nu au efectul pe care il au asupra altor mamifere. Daca un subiect uman nu invata cum se face sexul nu va sti.
                      Cu cat animalul este mai inteligent cu atat mai mult depinde de grupul din care face parte pt a invata si cu atat mai putin se bazeaza pe instinct, din acest motiv un animal crescut in captivitate este foarte greu de eliberat in salbaticie pt ca nu a avu cine sa-l invete ce sa faca: nu stie sa pandeasca, sa vaneze, sa acreeze ambuscade, nu are habar sa socializeze cu alti indivizi, nu stie sa se apere etc.

                      Noi suntem practic cea mai dependenta specie de invatarea de la membrii grupului din care facem parte de la chestii strict tehnice – cum sa faca sex – pana la lucruri complexe cum ar fi interactiune intre membrii grupului, asa-numitele abilitati sociale.

                      Un bun exemplu aici este inotul. Cvasitotalitatea specilor de mamifere stiu sa inoate fara sa aiba nevoie sa invete. Aproape orice pui adolescent de mamifer inoata fara probleme fara ca mama lui sa-l invete, in cazul oamenilor stim amandoi ca nu este cazul, noi trebuie sa invatam un lucru foarte simplu, un lucru pe care toate rudele noastre il fac instinctiv…

                    • Serios copilul invata sa mearga pentru ca-l tinem noi de manute? Nu, o face pentru ca noi vrem asta si-l tinem de manute.Crezi ca omenirea a ajuns la mersul biped pentru ca primii oameni au fost tinuti de cineva de manute?
                      „Noi suntem practic cea mai dependenta specie de invatarea de la membrii grupului din care facem parte de la chestii strict tehnice – cum sa faca sex – pana la lucruri complexe cum ar fi interactiune intre membrii grupului, asa-numitele abilitati sociale.”
                      Gresesti la concluzie asta se intampla pentru ca noi am facut sa fie asa prin educatie care este un proces controlat de formare a individului conform paradigmei momentului. Toate speciile isi invata progeniturile intr-un fel sau altul. Singurul element pe care omul nu il va invata fara semenii sai este vorbirea. Treaba cu sexul si mersul au fost printre cele mai proaste exemple pe care ai putut sa le dai pentru ca ele fac parte din bagajul nostru genetic. Vorbirea nu.Este singurul element specific omului pe care acesta nu il poate deprinde singur in absenta semenilor sai.
                      „Daca un subiect uman nu invata cum se face sexul nu va sti.”
                      Nu va sti la nivel de kamasutra dar sa se acupleze pentru a procrea o vor face fara sa le deseneze cineva. Scuza-ma dar aici esti tributarul conceptiei adolescentine conform careia daca la 13-14 ani ai facut sex esti semizeu printre ai taipentru ca ai facut-o. la nivel de instincte si in lipsa constrangerilor de tip social lucrurile sunt mult mai simple. In cazul mersului biped experienta acumulata dincolo de nevoia instinctuala a dus la dans, sport etc. simplist vorbind in timp ce invatarea in timp ce aceeasi experienta in ce priveste sexul a dus la kamasutra si 69. Adica placerea pura dincolo de nevoia de perpetuare a speciei.

                    • 🙂 N-are nici o treaba evolutia mersului biped la hominizii timpurii cu mersul biped la un copil. Copilul este un animalut nascu sa merga biped dar mersul, la fel si vorbirea se invata nu sunt instinctive. Tu il tii de manute pana cand automatismul mersului biped (neuronii fac diverse legaturi permanente) devine obisnuinta, altfel copilul este tentat sa nu riste o cadere si ma merge in patru labute, dezvoltand un mers ciudat… Nemaivorbind aici de faptul ca un copil invata mult prin imitare, asda daca are pe cine sa imite, daca traieste intre lupi va urla precum lupii.
                      Eu imi pastrez foarte ferm pozitia vis-a-vis de mers, sex, inot si altele. Ti-am dat deja exemplul copiilor salbaticiti. Daca vrei mergem mai departe, cimpanzeii, cei mai apropiati semeni ai nostri, fac sex intr-o pozitie clasica printre animale (sa-i zicem dog-style), omul, desi face si el sex in pozitia asta, este obisnuit sa fac sex in pozitia unul peste altul. Chestia asta se invata nu este instinctiva.
                      Sexul, sau mai exact impulsul sexual este intradevar instinctiv, dar metoda de a face sex, tehnica necesara sunt lucruri care se deprind prin invatare. Nu exista nici o dovada ca omul stie sa faca sex din instinct. La 14 ani orice adolescent stie exact cum se face sexul din experienta altora, nu mai vorbim de internet, reviste etc, izolat complet de adulti nu va sti ce trebuie efectiv sa faca. 🙂 Daca ai ocazia discuta cu un specialist in psihologie infantila.
                      Sti ce-i instinctiv dpdv al sexului?! Masturbarea la fetite si la baieti, inca din frageda pruncie si pacatul tau sa fie ca am ajuns aici cu discutia 🙂 🙂 . Din acest motiv masturbarea/onania a fost mai tot timpul considerata un pacat pt ca pe vremuri oamenii credeau ca daca un copil se masturbeaza nu va mai putea avea o viata sexulala normala in viata de adult. Se credea chiar ca baietii nu vor mai atrasi de fete, un lucru cu totul fals.

                      De asemenea dezvoltarea empatiei este tot o chestie care se dezvolta prin invatare. O mare parte din comunicare intre oameni are loc prin empatie, sau asa numitul limbaj al corpului, grimase etc. Lucrul asta nu este instinctiv nici la noi nici la alte animale care traiesc in grupuri sociale.

                  • @George GMT: sa avem pardon, cand ne nastem inotam fara probleme chiar daca nu stim sa ne stergem la fund. ca dupa aia uitam e o alta problema, nu am studiat dar pun pariu pe o bere ca uitarea se produce intre 3 si 5 ani cand are loc un pruning masiv la nivel cerebral, in fine, nu intram n detalii. discutia in care v-ati bagat e foarte complicata si are mai multa legatura cu cresterea volumului creierului si deci imposibilitatea mamei de a mai naste datorita dimensiunii prea mare a cutiei craniene a fatului. care dimensiune a cutiei craniene are directa legatura cu faptul ca ominizii incep sa isi gatesca mancarea si cortexul adauga la neuroni in nestire pentru ca acuma ii poate hrani. mamiferele in general isi tin puii prin preajma o perioada, oamenii insa sunt cei mai mamosi, noi avem nevoie de cea mai mare perioada de instructie de la ai batrani, altfel suntem cam pufosi. dar e o discutie lunga si complicata

              • Lucian arcul apare in mezolitic(epipaleolitic) care marcheaza tranzitia de la epoca paleolitica la neolitic. Revolutia neolitica nu s-a produs din neant , a fost rodul acestei tranzitii. Tot atunci au fost domesticite primele animale. Restul poti sa deduci si singur.

            • @Anla’shok : primele vanatori organizate de hominizi includeau si femeile si copii si probabil si varstnicii. tribul se deplasa cu hrana, daca nu te puteai misca erai mort. nu vorbim de arc, prima sulita a aparut probabil la cateva mii de ani dupa prima vanatoare. sa ne imaginam un animal perfid care nu te poate depasi ca viteza, nu te poate ucide cu ghearele dar te alearga, te urmareste si te alearga oriunde te-ai duce, vine dupa tine si cand esti absolut epuizat si nu mai poti/vrei sa te misti vine si iti da in cap cu o piatra ascutita. astia eram noi la inceputuri, nu aveam decat o anduranta iesita din comun (pentru ca puteam transpira) si o mare pofta de mancare. probabil asa au aratat primele vanatori, asa ca hai sa lasam stereotipul asta macho cum ca vanatoarea era o ocupatie nobila practicata de cei mai barbati … asta a aparut recent si ne perie noua egourile. in realitate am fost mult mai aproape de hiene.

    • Mai degrabă cred că vraciul / șamanul a fost primul specialist. E suficient să ne uităm la structura triburilor de vânători culegători care mai supraviețuiesc.

    • Posibil ca prima profesie sa fi fost cioplitorul de piatra. In principiu, toti vanatorii stiau, dar posibil ca la un moment dat sa fi fost unii care investeau timp si efort suplimentar pentru a obtine varfuri sau muchii superioare, pe care le puteau da la schimb vanatorilor pt mancare. De altfel, catre sfarsitul Neoliticului, apar chiar unelte care erau de o calitate extrema, si care ar fi necesitat muuuulta munca si dedicatie de timp. Deci semnele unei ghilde/profesii:
      http://www.present-on-site.net/04_hidden.html
      Alta posibilitate ar fi fost bijutieri, in neolitic existand oameni care cu asta se ocupau (si datorita naturii muncii lor, de la varste fragede, isi stricau ochii).

      • Neolitic inseamna deja agricultura, sedentarizare si divizarea muncii. Cum spunea cineva mai sus mai curand specialistul in magie, vraciul, samanul ar fi primul profesionist al tuturor timpurilor.

        • Si pe samanul ala cine-l hranea?! Samanismul, religia in general au aparut ca ocupatii distincte abia atunci cand grupul uman respectiv a devenit suficient de mare si de puternic pt a asigura hrana si adapostul unui om/oameni care nu produceau de fapt nimic.
          Presupunand ca samanul nu participa si el la obligatiile zilnice.
          Primul profesionist a fost ala care aducea mancare acasa pt ca asa cum am mai scris culesul si vanatoare sunt activitati incredibil de complexe iar cei care le practica au nevoie de multi ani pana cand le pot practica independent.

          • Pai vezi tu in conditiile cetei de vanatoare era unul din vanatori cu norma dubla ca sa zic asa pe langa asta mancarea, armele uneltele si chiar femeile pt o perioada erau proprietate comuna.

          • in ceva trib de inuiti un autist care nu ar fi obtinut o slujba niciunde in societatea noastra era sef peste o turma. fiind autist stia toti renii din turma, era un singuratic, nu voia decat sa stea cu renii si sa fie lasat in pace. probabil ca in trecut autistii erau adevarate harti vii, tineau minte exact locul unde ai ingropat ceva de exemplu. alt sutdiu spune ca picturile din pesteri ar fi facute tot de persoane care se incadrau in spectrul aspberger… schizofrenii traiesc si la triburile de masai din africa si au chiar si ei un oarecare rol in comunitate, sunt tolerati si chiar pe alocuri respectati. samanismul a existat cu mult inaintea agriculturii sau a diviziunii muncii. aici judecati gresit. la fel cum vanatul corespundea unei nevoi, si practicile samanice (inlocuite ulterior de practicile diverelor religii) se adresau unor nevoi fundamentale ale oamenilor. nevoia de sens. si la cata cunoastere era atunci in lume, povestile samanice aveau foarte mult sens, eliade a scris o droaie despre asta.

  4. Editat, ce are una cu alta?!

  5. Dalta și toporul (de piatră). Au fost condiție necesară ca să avem primele locuințe construite nu amenajate în peșteri.

  6. Cipul de siliciu, calculatorul personal, crearea Internetului. 🙂

  7. Completare
    (nu sint inventii dar au schimbat multe acolo unde au fost implementate)
    Romanii au construit terme (bai publice) cu acces asigurat tuturor , au dus apa potabila in asezarile lor (inclusiv in cele cucerite) au realizat sisteme de canalizare care sint vizibile si azi (in „orasul etern” adica Roma).
    De ce au fost importante aceste realizari ?
    1- baia cotidiana asigurata maselor a impiedicat propagarea puricilor care in Evul Mediu vor face ravagii prin epidemii generalizate In Evul Mediu baia era un lux doar pentru cei bogati . (NOTA . Inclusiv in Japonia medievala unde baia era ceva absolut normal , puricii & plosnitele erau ceva necunoscut )
    2- Separarea canalizarii de apa potabila a impiedicat epidemiile transmise de apa infectata . (in acelasi Ev Mediu vor fi predominante fantanile cu apa infectata de dejectile animale si umane aruncate „la cerul liber” deoarece canalizarea era abandonata total ).

    Sintem in 2017 , cite familii in Romania NU AU canalizare , apa potabila ? Deci ce riscuri avem dupa mii de ani de la anumite „inventii” ramase necunoscute pentru milioane de romani ?

    PS . Se cerceteaza 🙂 daca caloriferul e inventie romaneasca (conform declaratilor domnului Andrei Marga ) Si totusi avem milioane de romani care pina sa ajunga la oras nu aveau habar de inventia asta „romaneasca” . 🙂

    • Caloriferul exista inca pe vremea Romei antice, cand romanii aveau incalzire cu apa calda prin podele…

      • NU AVEAU calorifere .
        Pardoseala de marmura (existau camere de zeci si sute de metri patrati) era ceva care acum se defineste „multistrat” si avea canale interne prin care trecea apa calda .
        PS . pardoserile erau in panta lejera .+ o sumedenie de sclavi care bagau lemne pe foc incalzind apa si ulterior cu galetile varsau apa calda in jgheaburile are alimentau canalele din pardoseli .
        PS 2 . Nu erau inventate nici ferestrele si deci necesarul de caldura era imens .Pe masura pierderilor de caldura din incaperi .

        • Aveau incalzire centrala. Sticla era foarte cunoscuta pe vremea romanilor si aveau chiar si ferestre din sticla, adevarat cam mici si cam opace, dar aveau.
          https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/unde-locuiau-romanii

          • Greseli din articol (presupun traducere gresita din original) :
            1- Cimentul a fost inventat in 1824. De Joseph Aspdin. NU E UN ADESIV.
            Ce utilizau romanii se numea „calcestruzzo”. Adica un ADESIV / LIPICI amestecind apa cu var , pietris fin , nisip , ulterior cenusa vulcanica (pulvis puteolana) . Nu exista chimia si chimistii dar romanii au observat ca varul + apa producea caldura si un gaz inflamabil (cunoscut modern sub numele de acetilena) . Asta permitea adesivului cu componentele enumerate sa se intareasca . Era atit de dur adesivul uscat ca il vedeti si azi ca liant, lipici intre caramizile ruinelor romane . De aici si pina la ciment e diferenta de sute de ani .
            2- sticla la romani era cunoscuta /descoperita din lava vulcanilor . ( Etna , Vezuviu ) . Bulgari de sticla (mai mult sau mai putin pura) si pe care o topeau (cu chin si vai ) realizand vase de sticla sau asa numite pahare . Tehnologia era atit de primitiva ca produsul finit (mereu colorat datorita impuritatilor din lava vulcanica, mereu strimb geometric) ) era un lux doar pentru bogati . Rafinarea tehnicii de prelucrare a sticlei + progresul tehnologic au dus la aparitia faimoaselor scoli italiene de prelucrare a sticlei . (Murano ca exemplu) . dar asta dupa sute de ani . Nu era scoala de geamuri .
            Sticla plana , (cit de cit dreapta) a aparut dupa sute de ani in Germania cind au „tras” blocul de sticla prin doi cilindri . Adica laminare .
            Sticla perfect plana si buna la geamuri a aparut dupa inventarea tehnologiei de topire a sticlei pe pat de plumb topit . (se foloseste si azi peste tot) . Sticla e mai usoara ca plumbul si chiar in faza lichida (adica topit ) pluteste deasupra plumbului (care are temperatura de topire mult mai scazuta) . Doar asa a fost posibil sa se obtina stica perfect dreapta si cu superficie decenta (metri patrati) .
            3- Mai greu de crezut ca romanii aruncau dejectile afara din casa , pe strada . Nu de alta dar buda numita Vespasiano a fost inventat tot de ei . Sub imparatul care a inceput si constructia coloseului de la Roma .
            Ruinele unei bude 🙂 romane (vespasiano) la Ostia linga Roma :
            https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Ostia_antica_-_Vespasiano_-_foto_Stefano_Bolognini.jpg/260px-Ostia_antica_-_Vespasiano_-_foto_Stefano_Bolognini.jpg

            • adesivul uscat ca il vedeti si azi ca liant, lipici intre caramizile ruinelor romane . De aici si pina la ciment e diferenta de sute de ani . Si de o dalta . Daca o dalat de otel „rapid” se toceste in ciment apai este adezbiul ala numit ciment roman. Daca sparge cimentu mai iute ca caramida e un rahat de ciment „modern”

              Sticla se produce de ceva timo. Inca de pe vremea lu Tutamkamon.
              Este drept ca anticii nu aveau o scitcla „clara”. Insa romanii stiau sa prodica sticla prinind de la componente de baza. Era da produs de lux. Mai ales vasele „diatretate” . Chiar si azi, utlilizand tehnologia moderna (freze dentare) sa obtii asa ceva
              https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dc/Brit_Mus_13sept10_brooches_etc_046.jpg/900px-Brit_Mus_13sept10_brooches_etc_046.jpg
              te cam costa . Desi cupa -splendida! – este simpla si fara probleme
              Sa rieiei o tema care sa preinate vor 20 de personaje .. in actiune ( de ex momentul cand Maradona baga golul care decide Cupa Mondiala , adica poarta, portar, Maradona plus inca vreo 6 in prim plan si vreo alti 10 in fundal) totul xecutata artistic … dupa un desen al unui mare pictor … oare cat te-ar costa?

            • Cert este ca foloseau deja sticla pe post de ferestre, n-am spus ca aveau o industrie infloritoare, aici vorbim de concepte.

              In privinta cimentului lucrurile sunt un pic diferite, romanii au folosit marne si marnocalcare, au crescut temperatura de ardere obtinad astfel un material care foarte fin macinat si amestecat cu cenusa vulcanica este considerat primul ciment din lume (caementum).

              https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciment

      • Din câte am citit eu, era mult mai folosit hipocaust-ul, încălzire cu aer cald (gaze de ardere) în pardoseală.

        • {ai asta era caloruferul roman…
          Silutia norica era caminul.. Arata funos dar …

          SOba – eficacve care chiar incalzeste!- este inventie chineza .. preluata de rusi … AJuns ala SKt Ptersburg .. un de titu rusii bogati in frunte cu tarul au adoptat-o. Ambasapdrii occidentali au vrut si ei sobe (doau ore intr-un cabinte incalzit erau suficiente ptr convingere) SI cand ambasaodfrii occidentali s-au intors la Belin. Londra, Stiockolm , Paris aveau cel putin desenele si au dorit ca in palatekle si castele lor sa aiba sobe . Iarna, dupa o vizita la domnul fost ambasador in Rusia toti doreau sobe (adica caldura )
          Se pastreaza caminul doar ca element de decor ptr casele chiar bogate (unoeri „sprijinit”) de 1-2 sobe Adica te fai la focu din camin, canti ceva cu poaharu in mana insa de ioncalzit te inclazeste soba . Tu bagi varariau in jaru din camin .. dar caldura vine de la soba „mascata” – adicca in camera apare ca ornamient arhitectural. Soba se umpe si se curtata de pe hol unde se giata slugile care baga in foc len de stejar si carbune… in timpo ce tu pui inca un butic de brad fumos mirositir pe foc (bradu nu da prea multa caldura!)

          E un prim pas catre „realitatea virtuala”.. Nobilu tspana mai pune niste brad pe fco , baga vatraiau in jaratec adica se preface ca da caldura. Da caldura vine der la soba ascunsa )

    • Canalizarea e cunoscuta inca de pe timpul civilizatiei dravidiene de pe Valea Indusului. Era chiar al naibii de avansata:
      https://en.wikipedia.org/wiki/Sanitation_of_the_Indus_Valley_Civilisation
      Culmea ca a devenit mai rara pe urma.

  8. Cred ca spionajul a fost printre primele meserii din lume

  9. Penicilina si antibioticele urmatoare. Una din cele mai importante descoperiri.

    Explozia demografica e datorata antibioticelor … in mare parte si vaccinurilor …. si altele

  10. ȚICLEANU Ștefan

    Prima invenție – MEDICINA – căci este aproape imposibil ca femeia umană să poată naște singură. Cineva trebuia să o ajute și așa a apărut embrionul medicinei. Asta ca să nu mai pomenim de tratarea rănilor mai mici. Că nu s-a numit medicină de la început asta-i altă poveste.

    Cea mai importantă realizare cred că a fost pasul spre gândirea abstractă. Fără asta nimic nu ar fi fost posibil.

    La mulți ani tuturor ce astăzi îl serbează pe Sf.Gheorghe!

  11. Daca stam sa cugetam fiecare Invenție are importanta ei si avansul tehnologic pe care l-a creat e direct proporțional cu perioada in care a apărut , astfel ca nu consider corecta o clasificare a invențiilor după importanta lor. Cu siguranța ca inventiile care au creat cel mai mare avans tehnologic au apărut in ultimii 200 de ani : motorul cu aburi, electricitatea , telefonul, etc. S-ar putea ca inventarea sistemului monetar sau a banilor sa fi creat datorită lăcomiei de îmbogățire premisele multor descoperiri si Invenții …

    • A nu . Banul a fost creatia lui Cressus rgele Lidiei.
      La un momenr data imu a oft silit sw aplateasca dracu stie ce – solda pyr armata sau furnituri Pan ala el se platea in cantitate … adica tioaia din bucata de aur/argint/el;ectrum si puneai pe cantar .. „Traditional” el a avit ideea sa taie o cabtitate fixa de material pretioas (aur ca avea Pactolul) si ca lumea sa stie ca bucata aia este garantata de regele aurului insusi a pus stema si mutra sa pe ea . Stema era mai bine reralizata decat profilul regal.
      Ideea a fots at5a de buna incat a „prins”
      Da prinde si tu ideea :proma moneda nu a fots [particulara a fots regala so pe vremea aia Regele era Statul. Derci Staul bate moneda ptr uzul sau (plata armata, furnituri ptr armata sau ce i se mai scoala lu’ Sefu’ lu’ Statu’) pe care o da contra prestatii particularilor. Care opri o tezaurizeaza pri o dau mai departe ca este „garantata” de Staru Inususi

      • Corect, ma refer la primele monede, dar banii (in notiunea de mijloc de shimb standardizat purtator de valoare si interschimbabil) este foarte, foarte veche, doar ca nu se foloseau monede ci scoici, boabe de cacao si tot felul de alte chestii.
        Conceptul, inca ne- conceptualizat, de banii este foarte veche.

  12. Legat de arte , probabil muzica si impodobirea au fost primele , ce e ciudat ca probabil arta e un mod nou de apreciere a naturii pastrata inca si la omul modern …aceea de a te asocia cu animale , pasari pt. a comunica .

    In pictura probabil cea mai importanta este descoperirea metodelor de a obtine culorile . Chiar am vazut mai demult un documentar foarte fain pe tema asta … Purpura era la inceput obtinuta din niste melci marini care puteau la greu dar culoarea era foarte greu de obtinut , deci numai regii aveau acces si suportau mirosul …

  13. De pe timpul scolii mi-a ramas in minte o inventie …cine-si mai aminteste de sugativa ?

    • A aparut din eroare. Un „bou” a uita sa puna adevizukl in pasta de hartie. A iesit ceva .. de npar mai fi. „Cineva” (nu este exclus sa fi fost chiar „boul”) a descoperit ca rebutu absorbea execesul de cerneala .. mai usor si mai rapid decat nisipul sau scrumul si a facut „marketing”

      Nu este unica greseala … inovativa. Fleming a descoperit ca unele lamele de culturi bactetriene erau stricate – contaminate cu Penicilium .. insa inainte de a le arunca .. s-a uitat cu icorsocpu la ele…. A fots usprins ca mucegaiul (Penicilium) era preznt in exces ,.. bacteriile in mare minus si nu „inlforeau”. Asa ca a comtaminat intentioant alte culturi de bacterii … si a devenit faimos (in copilaria mea) INVENTATORUL PENICILINEI!
      De aici doua glume sau mai putin glume:
      – Fleming (de acu GIGANT!) in viztia in laboratoare americane.tehologie bre! APrerea sa? „daca avema si eu asa un laobrator nu mai desocpream .. penicilina!”
      Norocul favorizeaza minteile pregatite Fleminng zis-a. Ca daca nu avea o minte prgetatita arunca probele contaminate si concedia un laborant …

      Stii ce este trist?
      Ca Feleumg are o singira stauie :
      https://media-cdn.tripadvisor.com/media/photo-s/04/54/e1/c4/plaza-monumental-de-toros.jpg
      Plazza de los Toros , Madrid. Un toreador (stauie) omagiaza bustul lui Alexander Flemimg … Statuie comandata si platita de toreadori (inainte de penicilina mureau pe capete nu din cazua gravitaii ranilor ci din cauza infectiilor)
      Tite asta este un motiv sda imi zic ca imu nu se trage din mainuar ci din PORC!

      Alexander Flemimg si Jonas Edward Salk ar merita sa aibe staruii si bulevrade cu numele lor in intreaga lume … (Jonas Edward Salk este descoperitorul vacinulului antipoliomieRlita. Nu a petnmetata vaccinul .. ca daca il patenta era mai miliopnmar decat Howard Hughes … )

      Oricum este ilustraiv – toreadorii (in gnl nu cu prea multa scoala da cu bun simt) au ridicat statuie lui Flenming …

  14. Prisma , o inventie care a facut saltul spre epoca moderna prin descrierea luminii
    Alte inventii foarte importante harta , calendarul , telescopul , giroscopul ,

  15. praful de pusca , o inventive de mii de ani care de atunci e folosit chiar si la dispozitivele moderne

  16. As spune zborul si Icar (doar pentru ca este cel mai celebru, exista multe alte referinte la zbor in mitologie). Dar veti spune ca nu se pune, deci voi enumera pe: Tiolkovski, Von Braun, Oberth, fratii Wright. Zborul. In spatiu sau atmosferic.

  17. Alte inventii semnificative: cele navale (carma, vele felurite, docuri si porturi).
    Si banda adeziva 😀 .
    Ar fi fascinant si de vazut tehnologii care erau promitatoare la un moment dat (posibila revolutie industriala in Grecia clasica, arbaleta cu repetitie, pusca cu aer comprimat Giradoni, sistemul Quipu al imperiului Inca), dar care s-au pierdut sau nu au fost dezvoltate la momentul potrivit.

  18. capatu' satului

    La mintea mea, primii au fost sumerienii,
    Sag giga – oameni cu fata neagra

    De la ei avem scrisu, inclusiv opere in scris
    Legi, state, reguli,
    Fara astea societatea nu poate exista
    Degeaba alte inventii daca nu ai reguli

    Prima meserie a fost cea de soldat care trebuia sa lupte pt. tribu din care făcea parte

    • Sumerienii n-au aparut din neant, desi asa pare, ei au fost doar cei care au reusit sa cuantifice munca depusa de multi altii inaintea lor. Ei au fost niste „sistematizatori” foarte eficienti, dar se ajunsese probabil la o masa critica gata sa fie fructificata.

      Referitor la meseria de soldat nu cred, in urma cu 20 de mii de ani, doar un exemplu, erau prea putini oameni si prea mare suprafata ca sa fie nevoiti sa lupte intre ei. Poate sa mai altoiau din cand cand dar respectivii erau la fel de soldati precum tarani romani din marea oastea a tarii, adica se mai bateau unii cu altii din cand in cand nu erau militari profesionisti, nici macar nu stiau ca sunt militari. Un fel de bataie intre doi sau mai multi vecini.
      Trebuie tinut cont de faptul ca triburile au aparut relativ nu cu foarte mult timp in urma daca tinem cont de varsta Homo Sapiens.

  19. Apropos de cifra 0. Noi romanii nu prea cuantificam prostia. Un prost cu mașina gata sa dea peste noi pietonii cu mașina n ar fi recunoscut în ruptul capului ca e prost. Nu avem greșeli medicale în spitale, nimeni nu greșește. În orice domeniu greșelile se acoperă. Suntem șmecheri. Nimeni nu e prost. Ai zice ca ai găsit tara perfectă. Sa îl ferească Dumnezeu pe elevul care descoperă ca profesorul său a greșit. Sa îi pună 10? Doamne ferește. Nerecunoscând ca ești prost când greșești, nu poți depăși momentul și mergi cu tot cu prostie mai departe. Oricât de deștept ai fi, ești mai prost decât toți cei care își cunosc greselile

  20. „Longitude” (titlul romanesc „Povesti paralele” – pentru ca actiunea se desfasoara si in timpul lui Rupert Gould – jucat de nimeni altul decat Jeremy Irons – ofiterul de marina care a restaurat ceasurile lui Harrison in secolul XX)
    Un film artistic, bun, despre lupta lui John Harrison (Michael Gambon at his best) cu mai marii „atotcunoscatori” ai vremurilor sale, pentru a-i convinge de eficienta mecanica a inventiilor/cronometrelor sale cu privire la determinarea longitudinii.
    Lucru ce a dus foarte abrupt la expansiunea intercontinentala-navala-comerciala uriasa a insularilor, care – confruntati cu propriul succes economic ce a dus la cresterile salariale ale fortei de munca – au fost nevoiti sa „incetateneasca” forta aburului si deci…Revolutia Industriala.

    • Si un bonus amuzant, actorul Patrick Malahide jucand in 1998 acelasi rol la lui John Harrison (in episodul 11 din sezonul 25 al seriei „Nova”), intitulat „Lost at Sea: The Search for Longitude”:

      Partea interesanta e ca ani mai tarziu in „Prometheus”-(2012) actorul Guy Pierce l-a jucat pe fictivul Peter Weiland (remember Weiland-Yutani?), folosind aceeasi intonatie actoriceasca a lui P.Malahide, rezultand un discurs fantastic:

  21. Baieti, nu va mai agitati in legatura cu prima meserie. Cand Barbosul Suprem a zis ” Sa fie lumina”, cablurile erau trase deja. Deci electricienii sunt primii meseriasi.

    • Barbosu’ Beef Supreme a trait doar cu 7500 de ani in urma prin zona Defileului Dunarii (de aici s-a incetatenit si agricultura in Europa, venita in prealabil din Anatolia), sunt inventii care l-au precedat pe Nea Fulgerica.

  22. Si apropos de samani/samanism. Astazi samani sunt asociati cu primele forme de religie/vindecatori, dar exista si curente de opinie printre antropologi care sustin o teorie diferita.
    Conform acesteia primii oameni care ar putea fi asociati cu un proto-samanismul erau cei in varsta, barbati sau femei, care nu mai puteau participa la activitatiile cotidiene ale grupului dar erau foarte importanti datorita experientei acumulate si ajutau cu sfaturi pe cei tineri.
    Primii proto-samani ar fi putut fi femeile prin faptul ca ele cunoasteau cel mai bine plantele si astfel au remarcat ca anumite soiuri au anumite propietati benefice si vindecatoare.
    Tot femeile mai in varsta le ajutau pe cele tinere sa nasca, sa creasca copilul, etc si de aici incolo se deschid posibilitati, dar cel mai probabil, proto-samanul era un om mai in varsta care avea si rolul de intelept al grupului familial din care facea parte si in nici un caz nu putem discuta despre samanii timpurii ca despre niste specialisti ci mai degraba ca despre o mini-specializare de nisa dezvoltata mai tarziu in religie.
    Mult mai tarziu.

  23. Cea mai mare inventie este islamul

  24. am putea pune si alfabetul,tip de scriere care a usurat mult transferul de informatie.
    chinezii au ramas in urma japonezilor ,coreenilor si europenilor din cauza scrierii greoaie.japonezii si coreenii in schimb s-au dezvoltat deoarece coreenii au adoptat un alfabet,iar japonezii au integrat alfabetul in scrierea lor(hiragana).
    in plus limba chineza nu permite decat 2000 de cuvinte ,lucru insuficient pentru limbajul tehnic ,daca ne gandim ca un student politehnic are nevoie de un vocabular de 20000 cuvinte.

    am mai putea pune ca inventie si banii,care au inlocuit sistemul greoi de troc.

  25. As adauga scarita de sa (stirrup) pentru avansul adus pe campul de lupta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *