Despre T 72-ul dâmboviţean

Partea a VII-a

T-72 final de drum

Aproape că am epuizat pozele pe care le-am avut cu T 72-ul dâmboviţean. Cred că am devenit şi enervant, şi plictisitor. Cel puţin din două puncte de vedere: primul ar fi acela că este foarte plictisitor să vorbeşti despre ceva sau cineva bătrân, dar care, este tânăr, iar al doilea, ar fi acela că, este ucigător de enervant să-l ştii şi bătrân, şi virtuos, şi frumos, şi mai bun, şi mai capabil decât tine.

Voi încerca să-mi iau rămas bun de la tanchişti într-un mod corect, zic eu şi grăbesc despărţirea numai pentru că am de gând să scriu şi despre altceva.

16

Pentru a nu da loc la interpretări, faptul că se va renunţa la tancurile T-72 mi-a devenit clar în septembrie 2001, la primele trageri de luptă, atunci când, după ce mi-am instruit oamenii pe T-72, am ajuns în poligon cu ei şi am tras de luptă cu TR-77-580. Imediat, în iunie 2002 a venit prima restructurare, când unitatea a fost redusă drastic şi toate funcţiile au fost reduse, în ciuda faptului că începusem să primim TR-85-M1 şi să ne instruim pe acesta. Se pare că la noi în ţară, prostia primează, şi cu cât eşti mai tâmpit, cu atât poţi avea sorţi de îzbândă, dacă dai din coate.

Deşi se stabilise, în doctrina de apărare, că în România, vor rămâne 5 batalioane de tancuri, dintre care, cel din Târgovişte, în afara faptului că era cel mai bun (nu am mai comentat şi arătat rezultatele tragerilor la care am participat cu alte unităţi), în afara faptului că are cea mai potrivită aşezare strategică pentru o unitate de tancuri, că are nişte utilităţi la care alte unităţi nici nu visează (cale ferată şi rampă de îmbarcare-debarcare în interiorul cazărmii, poligon, tancodrom, loc de trecere prin vad, vad adânc şi pe sub apă chiar în cazarmă, depozite de muniţii şi alte facilităţi, etc.), cui trebuia să mă adresez şi cine putea să mă asculte, dacă toţi erau ca şacalii pe mine?!

Aşa se explică faptul că în noiembrie 2004 unitatea a primit ordin de desfiinţare, iar febleţea acesteia, cele 30 buc. T-72 au părăsit-o în ianuarie 2005.

 

Cu nişte precizări:

Toate cel 30 buc. T-72 erau în stare operativă, dispuneau de 6 (şase) unităţi de foc pentru tunul de 125mm, exista o rezervă semnificativă de piese şi subansambluri de rezervă şi nu mai puţin de… 21 de motoare (noi-nouţe!-mă rog, aparţin anilor 80, doar sunt la ţiplă!) existente la Depozitul 129 Materiale Tehnice, unde am fost comandant până la 9 ianuarie 2009.

Dintre cele 30 buc T-72, 5 le-am dat la Piteşti, la rugăminţile mele, cu intervenţia şi sprijinul domnului general Gâţă Îlie, care era inspector pentru Arma Tancuri, iar 25 de buc. au ajuns, pe propriile şenile, la Centrul de Depozitare de la Voluntari.

Apropos, iată ceva ce n-a văzut Parisul:

Acesta este de fapt „tancul secţionat” aşa cum a fost numit în anumite comentarii. În realitate, este simulatorul sau „trenajorul” pentru tancul T-72, cel care a fost predat în ianuarie 2005 la Piteşti, la UM 01261, în stare de funcţionare.

Şi acum, în încheiere, aş vrea să-i numesc pe câţiva foşti colegi de-ai mei, care mi-au plăcut atunci când ne-am instruit pe T-72 sau pe cei care m-au ajutat, printr-un real aport, să desfiinţez unitatea, fără probleme.

Gradele lor menţionate aici sunt cam cele de atunci, deşi, mulţi au făcut facultăţi, au înaintat în grad şi funcţii, lucru de care sunt mândru. Pentru cei mai mulţi, va fi o surpriză, deoarece nu i-am lăudat şi nu am vorbit de atunci despre ei, niciodată.

Probabil că vor fi şi câţiva cărora nu le-am găsit numele şi care lipsesc din listă.

Să nu fie cu supărare.

Toţi cei pe care-i amintesc, sigur au văzut şi au pus mâna pe un T-72!

Mr. Antofie Cătălin

Mr. Niţă Gabriel

Plt.maj. Furieş Daniel

Plt.maj. Cazacu Marian

Plt.maj. Ştefan Ionel

Cpt. Alexa Bogdan

Cpt. Văduva Adrian

Plt.maj. Duca Vasile

Plt.maj. Constantin Florian

Cpt. Zamfirescu Dănuţ

Plt.adj. Budescu Vasile

Mr. Goloiu Gabriel

Cpt. Torcică Valentin

Plt.maj. Oişte Valentin

Cpt. Chiţulescu Justin

Plt.maj. Dima Claudiu

Mr. Savu Nicolae – Dumnezeu să-l ierte!

Plt.maj. Stângă Gabriel

Plt.maj. Mihai Roger

Cpt. Voicilă Dănuţ

Plt. Antonescu Marius

Sg.maj. Nicolae Fănică

Lt. Ungureanu Silviu

Sg.maj. Vişan Petre

Sg.maj. Petrişor Robert

Plt.maj. Stoica Ion

M.m. Negriţoiu Constantin

Plt.maj. Drăghici Eduard

Plt. Paraschiv Marian

Lt. Diaconu Mugurel

Sg.maj. Joiţoiu Gheorghe

Plt.maj. Preda Emil

Sg.maj. Dragomir Robert

Plt. maj. Sichim Daniel

Plt. Greaca George

Plt. Petrea Constantin

Plt. Romaşcu Cătălin – Cel mai bun (subofiţer) comandant de tanc şi de pluton pe carel-am avut

Sg.maj. Ene Nicolae

Sg.maj. Niţoi Ioan

Sg.maj. Sandu F Ionuţ

Plt. Vancea Criatian

Sg. Guşoi Cristian

Sg.maj. Ciobanu Nicolae

Plt.maj. Angelescu Eduard

Cpt. Voicu Gheorghe – un om deosebit, sub toate aspectele

Plt. Nicolae Florin

Sg.maj. Bărboiu Gheorghe

Sg.maj. Costache Viorel

Plt.maj. Florea Liviu

Plt.maj. Iosifescu Florentin

M.m. Ocnaru Marius

Sg.maj. Piroşca Sandu

Lt. Chiţulescu Justin

Sg.maj. Andrei Mihail Marin Alin – Dumnezeu să-l ierte!

Plt. maj. Puşcoiu Mihai

Sg.maj. Pătru Cristian

Sg.maj. Preda Ionel

Sg.maj. Giurea Octavian

Sg. Mitroi Robert

M.m. Sandu Gheorghe

Sg.maj. Zidaru Mădălin

Cpt. Drăgoi Laurenţiu – (în afara unor calităţi evidente de om şi ofiţer) a renunţat la prima de merit, consemnând asta în scris, în favoarea unui subofiţer din subunitate

Plt.maj. Stănescu Constantin

Plt. Ghinescu Marius

Plt. Cososchi Lucian

Plt. Ene Emil

Plt. Stanca Viorel

Plt.maj. Stan Cătălin

Plt. Paraschiva Florin

Lt. Georgescu Iuliu

M.m. Voicu Sorin

M.m. Pătraşcu Cătălin

M.m. Abălaru Daniel

Plt. Ştefan Viorel

Sg.maj. Matei Marcel

Sg.maj. Deliu Florin

M.m. Trandafir Valentin

Plt.maj. Şerban Ion

tRofi

tROfi53.ro

16 comentarii:

  1. Si uite asa in loc sa se modrernizeze cele 30 de tancuri cu Polonia sau Croatia si sa ajunga la o valoare combativa buna sunt tinute cine stie unde sa se degradeze si sa se vanda la bucata….Un fel de MIG 29 reloaded.
    Ce ar fi fost sa fi existat pe langa cele 54 de TR 85 M1 30 de T 72 M1 cu acelasi calcuilator balistic si aceleasi statii radio si sisteme de ochire dar customizate pentru tunul de 125mm.
    Polonia a putut face acest lucru Romania nu, pacat…

    • si daca am fi continuat cu TR-125… si mai interesant ar fi fost…

    • „Polonia a putut face acest lucru Romania nu, pacat…”
      Nu e vorba de putinta, este vorba de decizie.
      Romania NU A VRUT.
      Nu a mai vrut nimic actually.
      Si nu mai vrea nimic in continuare.

      • Corect GSG9,
        Sa trimiti la ruginit in aer liber cel mai capabil batalion din forta ta de tancuri, inca functional, bine intretinut, si cu rezerva de piese si munitie, nu inseamna putinta sau prostie ci DESFIINTARE CU INTERES a capacitatii de lupta!
        Punct!

        • Pai Mariuse, interesul este ALTUL.

          Gasca de smecherasi a inteles ca robinetul bugetului, imprumuturile si resursele naturale le sunt de suficiente pt o viata imbelsugata a lor ai a odraslelor. Si ca nu mai au nevoie de armata dotata, daca dau spagi ai apara altii. Si daca se schimba stapanii le dau spagi si alorlalti.

          Si oricum am impresia ca se joaca permanent la doua capete.

          Dupa aia tot aparatul de stat a inteles ca functia si salariul sunt baza si restul nu conteaza indiferent ce se intampla.

          In conditiile astea interesul sa ai o armata dotata este pur si simplu zero. Sau mai corect spus negativ, ca te incurca la interesele principale enuntate mai sus.

          Pur si simplu o armata dotata nu are rost, nu are scop, nu are sens.

          Ai trimiti pe toti aia care te incurca la pensie desfiintand unitatile.
          Si trimiti fiarele la ruginit.

          Restul e poveste…

  2. Toate acestea au un singur nume: TRADARE! Daca va mai fi o revolutie suntem tradatori si noi daca nu-i cautam special pe toti aceia care distrus capacitatea de aparare a tarii.
    Traim momente istorice, iar noi nu avem armata sa ne aparam, cu atit mai mult sa ne recuperam teritoriile.

  3. Era frumos un tr85m1 dezvoltat pe baza tancului 72 cu incarcare automata,calibru 125mm si teava lisa.
    Asta este,dupa cum am mai spus,tradatorii sunt peste tot,nu trebuie sa fii expert,iti dai seama doar prin actiunile lor,pacat; TRADARE idem cu Drasius

  4. d-le colonel daca-mi permiteti o intrebare
    as vrea sa-mi evidentiati ,dupa parerea dvs, un om cu destula practica in domeniu ,care ar fi punctele unde t 72 este superior tr85 m1(varianta modernizata ,nu cea veche) pe mana aceluiasi echipaj
    multumesc

    • ma refer nu numai generalist ,gen tunul are 125 in loc de 100
      ci putin de genul ,daca e mai „omogen” in conducere pe teren greu ,in procesul de achizitie al tinei ,tragere etc

      • Când vezi acest tanc, şi te apropii de el, nu-ţi mai trebuie referinţe.
        Iar dacă porneşte motorul, simţi viaţa din el, aşa, un fel de adrenalină care ţi se urcă la cap.

  5. este vorba despre o distrugere strategica a capacitatii de aparare a Romaniei, comandata din exteriorul tarii si pusa in aplicare de locotenentii de la noi.

    suntem in plin razboi. am pierdut 30 de tancuri bune… fara un singur foc.

    va mai ramane o farama de armata cu arme penibile, indreptata impotriva propriei populatii.

  6. Apropos de T-72 la bulgari:

    http://en.wikipedia.org/wiki/T-72_operators_and_variants

    – 80 T-72M2 and a large number (some 350) in reserve

    al lor e cu blindaj mai gros si alte echipamente, mai noi:
    T-72M2 – upgraded T-72M1 with new night vision and thermal devices, improved armour (up to 650 mm) and anti-radiation cladding, rubber side skirts, C4I and IR suppression coating

  7. Cel mai trist mi se pare a fi desființarea unității de la Târgoviște… Zici că a fost o decizie de sabotaj! Tancuri poți cumpăra dar…

  8. Am citit cu nostalgie postarea dvs.in septembrie 1985 am început stagiul militar la regimentul 1 tancuri Vlad Țepeș.
    Am atâtea amintiri(plăcute și neplăcute),dar țin minte,când am întrat în clădirea lunga unde erau ținute T 72-urile,am rămas cu gura căscată de uimire,cât de bine arătau, ce mai forța brută, joase și late,cu senile noi .
    Eram o armată de oameni la raportul de dimineață.
    Îl țin minte și acum pe căpitanul Rămbu,dând raportul maiorului Popa.
    Păcat de desființarea unității.
    Să auzim numai de bine !!!

    1

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *