Episodul II – Eurofighter Typhoon, analiza Defense Issues-Starstreak, Partea 2
Acest articol este traducerea in mai multe parti a celui publicat in mai 2013 in Defense Issues si Starstreak.
Sisteme defensive
Sistemul defensiv – DASS (n.t.- Defensive Aids Sub System) /Praetorian este incorporat in cadrul aparatului. Permite prioritizari de amenintari automatizate complete cat si raspunsuri la amenintari, cu posibilitatea de suprareglare manuala.
Detine masuri de suport electronic, detector radar, detector laser, detector activ de apropiere a rachetelor, bruiaj DRFM (n.t.- Digital Radio Frequency Memory), doua “nade remorcate”, chaff, flares. Containerul de bruiaj si “nada remorcata” sunt incorporate in varfurile aripilor.
Foto : DASS is sehr gut !
Detectoarele de radar si laser permit Typhoonului in mod pasiv sa observe un aparat activ de la o distanta mai lunga decat reciproca inamicului si deci ofera un avantaj larg de constientizare a situatiei.
Detectorul de apropiere a rachetelor detine un camp de constientizare a situatiei de 360/360 grade.
Istoria DASS
Planul originar pentru sistemele defensive ale Eurofighter a fost, spre deosebire de alte sisteme majore, ca sa reprezinte un efort de colaborare intre toate natiunile membre ale proiectului. Totusi, prin 1991 s-a dovedit ca un sistem complet integrat de detectie si protectie devenise extrem de costisitor. Acest lucru a dus la retragerea guvernului german -si asa de sensibil cu privire la costuri- din proiectul comun . Urmarea acestei decizii a fost ca si Spania a refuzat sa mai continue cu acest proiect. Cele doua ramase, UK si Italia, au format un consortiu comun, 60% GEC-Marconi (acum BAE Systems) si 40% Elettronica ; numit EuroDASS (n.t- European Defensive Aids Sub-Systems), acesta a primit un contract de aparare de 200 milioane lire sterline (340 milioane USD) in 1992. Germania pe de alta parte a initiat propriile proiecte de sisteme defensive incluzand TRD (n.t.- Towed Radar Decoy). Totusi a devenit clar in curand ca atingerea unui nivel de eficacitate precum al DASS este prohibitiv.
In 1995 Spania a decis sa revina in EuroDASS si un contract de 29 milioane lire sterline (39 milioane USD) a fost semnat cu Elettronica pentru a permite participarea Indra Sistemas. In timpul lui 1997 tentative de discutii au avut loc intre DASA (n.t.- Deutsche Aerospace Aktiengesellschaft ce se ocupa de dezvoltarea TRD, numita azi DeimlerCrysler Aerospace) si EuroDASS pentru reintrarea primei in proiect. Problemele au aparut insa cand trebuia sa se aleaga sistemele utilizate. De exemplu, DASA dorea ca propriul sau TRD (aflat inca in dezvoltare) sa fie folosit, in timp ce GEC avea déjà un TRD care era in serviciul operational al RAF. In mai 1998 un contract de investii de productie in valoare de 180 milioane lire sterline (276 milioane USD) a fost semnat intre Eurofighter si EuroDASS. In octombrie 2001 guvernul german a anuntat intentia sa de a plasa o cerere pentru DASS cu EADS, acest lucru aducand toti cei 4 parteneri inapoi in consortiul EuroDASS.
Foto : componente DASS.
Natura modulara a DASS a rezulta si in « rafinnamentul » fiecarei natii din consortiu pentru cerintele individuale. La acest moment a devenit clar ca doar Typhoon la RAF va detine tot setul de componente de detectie si contramasuri ce fusese gandit initial. Totusi, se poate considera ca un ebneficiu pentru vanzarile externe, clientii fiind capabili sa-si specifice fiecare cerinta necesara. Un alt beneficiu pentru utilizarea unui astfel de sistem modular este ca se pot simplifica anumite cai de modernizare. La mijlocul anilor 2000 discutiile erau in toi pentru viitoare imbunatatiri in arhitectura DASS pentru fiecare Tranche, lucru ce a condus la capacitatea Eurofighter de o completa sfera de 360 grade de detectie si protectie.
Detectarea amenintarilor
Pentru ca este comun tuturor sistemelor de senzori ai Typhoonului, DASS este integrat complet in AIS (n.t.- Attack and Identification System). Deci sistemul este capabil sa acceseze datele nu doar din senzorii dedicati dar din toti cei la indemana incluzand platforme off-board (n.t.- precum AWACS, ASTOR, JSTARS si chiar alte Typhoonuri) cu datalink MIDS (n.t.- Multi-function Information Distribution System). Toate partile componente ale DASS sunt controlate de un singur DAC (n.t.- Defensive Aids Computer). In timpul dezvoltarii acestei unitati, construita de Teldix GmbH, se folosea un CPU Motorola 68020. Totusi, fiecare unitate DAC a aparatelor in productie foloseste 5 procesoare PowerPC cu caracteristici hardware de intarire si modernizari viitoare, oferite de Radstone Technology datorita unui contract initial de 2,35 milioane lire sterline cu BAE Systems.
Foto : you’ll never « walk » alone.
DAC ofera o capacitate complet autonoma de a analiza si raspunde la orice amenintare intalnita de Typhoon, acest lucru fiind foarte folositor in mod special pentru modelul single-seat. Cu ajutorul DAC si AIS pilotul poate obtine o imagine de 360 grade a amenintarii incluzand identificarea tintelor si chiar zonele lor de letalitate. Datele pot fi afisate pe orice MFD (n.t.- Multi Function Display) impreuna cu toti senzorii via Moving Map. Aditional, sistemul CAMU (n.t.- Communications and Audio Management Unit) poate fi utilizat pentru a oferi avertizari atat verbale si audio simple la amenintari.
Radar Warning Receiver (RWR)
Unul din senzorii fundamentali ai unui aparat de lupta modern este radarul. Totusi, folosirea unui asemenea sistem pune aeronava in pericol deoarece, fiind un sistem activ, emite radiatii electromagnetice. DASS este echipat cu RWR-uri concepute sa detecteze astfel de emisii. Unitatile folosite in particular sunt Super Heterodyne (SuperHet) bazate pe receptoare de banda larga si sunt localizate in containerul lateral de la varful aripii babord (atat in spate cat si fata) si in interiorul fuselajului dand o acoperire azimutala de 360 grade (acoperirea exacta in elevatie este discutabila).
Aceste unitati sunt combinate cu sistemele de procesare de la bordul aparatului facand posibile nu numai determinarea directiei din care vine amenintarea dar si tipul de radar (si deci si platforma de zbor). Acest lucru este atins prin folosirea unei baze de date stocata ale semnaturilor radar formand componenta ESM (n.t.- Electronic Support Measure suite). Prin folosirea foarte rapida a procesarii de semnal , ESM va incerca sa cartografieze detectarea emisiilor conform bazei de date proprii. Una din slabiciunile sistemelor RWR curente (si mai vechi) este dificultatea intalnita in contramasurile emisiilor LPI (n.t.- Low Probability of Intercept). Acestea folosesc diferite tehnici de incercare a ascunde semnalul emis. Desi nu este clar daca RWR-ul lui DASS detine capacitatea de a detecta si clasifica asemenea emisii, este cunsocut ca Marconi (acum BAE Systems) lucreaza intens de ceva timp in acest domeniu.
Foto : « iata, sunt aici » !
Missile Approach Warner (MAW)
Desi scopul fiecarui pilot de vanatoare este sa elimine un inamic inainte ca acesta sa traga, vor fi bineinteles ocazii cand asa ceva nu este necesar. Pentru a fi capabil sa urmareasca asemena lansari de rachete, DASS incorporeaza 3 MAW, cate unul pe fiecare aripa si unul in spatele fuselajului aproape de coada. Unitatile sunt derivate din Plessey PVS2000 MAW ce folosesc un radar activ cu puls doppler pentru detectie. Fiindca unitatile sunt active ele sunt capabile sa detecteze nu numai echipamente ghidate cu radar dar si arme pasive precum rachete ghidate IR cu raza scurta de actiune. Pentru a creste eficacitatea sistemului, MAW este de asemena direct legat de sistemul de lansare flares permitand un raspuns aproape instantaneu la o lansare locala.
Foto : MAW de « sase-sase ».
Doua posibile modernizari ale sistemului MAW au fost discutate ca parte a imbunatatirilor DASS cu privire la includerea lor in Tranche 2 si mai ales 3. Prima dintre acestea este sistemul bazat pe UV. Acestea au fost eliminate pentru instalearea initiala a DASS deoarece GEC Marconi credea ca tehnologia este imatura la acel moment. Un sistem UV detecteaza emisiile caracteristice ale « norului » rachetei. Avantajul este ca poate sa faca discriminari clare impotriva contramasurilor. Totusi, fiindca se bazeaza pe detectarea reziduurilor motorului rachetei, este folosit in mod special doar in timpul fazei de ardere.
Al doilea sistem de modernizare ( anuntat in 2001 de BGT) a fost PIMAWS (n.t.- Passive infrared Missle appoach Warning system). PIMAWS a inceput sa fie dezvoltat in 1997 ca un demonstrator tehnologic si a fost finalizat in 2003-2004.
Laser Warning Receiver (LWR)
Nu este neobisnuit faptul ca anumite aparate de zbor sunt echipate cu echipament de cautare laser pentru a determina diferite distante. Sunt de asemenea si o serie de arme ghidate laser. Pentru a contracara asemena amenintari, Typhoon este echipat cu LWR cu unitati situate sub nas ce sunt capabile sa detecteze radiatiile laser si sa determine locul de provenienta.
Protectia aparatului de catre DAS este asigurata printr-o serie larga de contramasuri. Prin legatura directa cu DAC si AIS, aceste contramasuri pot fi angajate automat daca este necesar sau pilotul le poate utiliza prin folosirea sistemului VTAS (n.t.- Visual Target Acquisition System). Multe din componentele DASS sunt localizate in containerele din varful aripilor, incluzand sistemele ECM/ESM, TRD si RWR. Pentru a permite o mentenata rapida aceste containere sunt concepute ca LRU (n.t.- Line Replaceable Unit).
Chaff si Flares
Desi la fel de vechi precum radarul insasi, chaff (n.t.- pleava) este una din cele mai importante capacitati defensive ale oricarui aparat de lupta. DASS-ul lui Typhoon include chaff carate pe dispersoare interne aflate sub aripa, pe piloni exteriori in spatele rachetelor cu raza scurta de actiune, mai aproape de varful aripii. Sistemul poate fi controlat automat de DAC si AIS sau manual de pilot. Mai mult, generatoarele ECM de la bord pot fi folosite pentru a ilumina norul de chaff cu o unda radio (n.t.- tactica se numeste Jaff). Acest lucru creste performantele de altfel pasive ale chaff dar caracteristica respectiva este erodata de rachetele moderne cu radare active si tehnicile de procesare ale semnalului.
Foto : localizare chaff/flares
Dezvoltarea armamentului ghidat IR a dus de asemenea la dezvoltarea contramasurilor simple in forma unor flares pirotehnice. Ca si in cazul chaff, specificatiile DASS includ lansatoare de flares carate intern pe piloni de sub aripa mai apropae de fuselaj. Sistemul poate fi operat in trei feluri : manual de pilot, automat de DAC si ca raspuns la o amenintare imediata de MAW. Acest model de lansare este automat controlat pentru a minimaliza riscul ca o racheta ce se apropie sa recunoasca flares. Totusi, impotriva rachetelor cu capacitati de imagistica precum Vympel AA-11 ruseasca si vesticele ASRAAM, Python-4, IRIS-T, etc. eficacitatea acestor flares a fost semnificativ scazuta.
Atat dispersoarele de chaff cat si flares apartin SAAB technolgies in forma BOL. Acesta este pur si simplu un cilindru ce contine pachete individuale chaff sau flares, care sunt mutate electro-mecanic de-a lungul containerului inainte de a fi aruncate in spate in unda aerodinamica aparatului de unde se disperseaza. Sistemul este complet automatizat si s-a dovedit extrem de performat incat majoritatea fortelor aeriene europene dar si US Navy il folosesc in continuare. Aditional, sistemul BOL nu este limitat numai la simple pachete chaff/flares dar poate cara o gama variata de sisteme consumabile de diversiune.
Electronic Counter Measures (ECM)
Desi chaff este o metoda de contramasuri anti-radar simpla si in majoritatea cazurilor eficienta, exista de asemenea si o metoda activa. Aceasta vine in forma ECM, ce esential, emite direct catre amenintare o energie a frecventei radio. Scopul unui asemena sistem este fie de a pacali radarul adversarului sa creada ca aparatul de zbor se afla altundeva, fie sa-l copleseasca, deci facandu-l inutilizabil.
Specificatiile bazice ale DASS includ un dispozitiv de bruiaj a frecventelor radio localizat in containerul din varful aripii de la babord, fiind cuplat cu sistemele DAC si ESM, incluzand un generator de tehnica. Cand este combinat cu atat DASS si ceilati senzori, generatorul de tehnica de la bord poate livra un tip de bruiaj pe masura amenintarii curente. Desi specificatiile exacte ale sistemului sunt clasificate, sistemul ar trebui sa fie capabil sa creeze diversiuni si sa bruieze orice tip de radar in existenta : CW (n.t.- Continuous Wave), Puls si Puls-Doppler. Forma generata ECM poate fi modificata de DAC atunci cand este necesar in zbor.
Foto: containerele DASS din varfurile aripilor
Towed Radar Decoy (TRD)
Una din cele mai recente achizitii la arsenalul radar-activ al contramasurilor este TRD. Aceste sisteme lanseaza o unitate externa a aparatului ce este cuplata cu un cablu. La Typhoon aceasta unitate se afla in containerul de la varfului aripii tribord.
TRD-ul DASS al RAF este Ariel al BAE Systems ce déjà a fost folosit la Tornado si Nimrod. Diferenta majora este insa una fizica, in speta, marimea scazuta pentru a avea loc in containerul respectiv. Unitatea este lansata din container pe un cablu lung de 100 m din kevlar ce contine legatura FO (n.t.- Fiber Optic) si linia de distributie a puterii. Prin cablul FO, generatorul de tehnica la DAC poate transmite comenzi emitatorului de frecvente radio aflat pe « nada ». TRD poate produce o gama larga de tehnici de bruiaj pentru a pacali sau a atrage rachetele departe de aparat.
Pana acum DASS TRD a fost lansat cu succes atat la viteze subsonice cat si supersonice. Un alt sistem in discutie este germanul DASA Sky Buzzer.
Foto: TRD Ariel
Razvan Mihaeanu
Surse :
http://defenseissues.wordpress.com/2013/05/04/eurofighter-typhoon-analysis/
http://starstreak.net/Eurofighter/defences.html
http://www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?124670-EF-Typhoon-News
http://www.aereo.jor.br/2010/06/14/muito-antes-do-eurofighter-parte-1/
DASS-ul Eurofighter-ului para un pic mai putin dezvoltat decat SPECTRA de pe Rafale. Ce parere ai Razvane, ca treptat devii o autoriatate in materie 😀 ?
O sa ajung CEO peste „Bagator de Seama in ale Aviatiei SRL”. 🙂
Am ales „analiza” Starstreak cu privire la DASS pentru ca este ceva mai veche si continea cateva date despre istoria „euro-dambovieteana” a proiectului; sincer, as avea nevoie de la fanii Typhoon de cateva adaugiri pe tema sistemelor defensive ale acestui aparat. Cred ca e o chestie de perceptie, la Rafale multe componente nu sunt „concentrate” in varful aripilor ca la Typhoon, de aceea „par” a avea o acoperire mai mare…LWR-ule de la Typhoon par practic inexistente dar Rafale nu are TRD…chestii de genul asta…dar in final le consider pe cele doua bimotoare europene ca fiind aparate/platforme de lupta exceptionale, avand si un grad ridicat de dezvoltare flexibila ulterioara a (integrarii) avionicii.