Modul prin care Statele Unite isi sustin Politica de Securitate si isi promoveaza Industria de Aparare
Exista doua modalitati prin care un guvern suveran poate achizitiona echipament militar si/sau servicii profesionale, care suporta o anumita infrastructura militara de la furnizori care sunt firme inregistrate in Statele Unite sau care au operatiuni de productie, cercetare, dezvoltare, etc. in Statele Unite.
Prima modalitate este Direct Commercial Sale (DCS – achizitie comerciala directa), prin care guvernul suveran negociaza direct cu fabricantul/prestatorul de servicii american o potentiala achizitie si prin care achizitia este aprobata de guvernul Statelor Unite. FMS este o metoda de a vinde echipament militar si servicii furnizate de firme americane in care negocierile asociate unei potentiale achizitii se desfasoara intre reprezentantii guvernului suveran si reprezentantii guvernului Statelor Unite. Reprezentatul guvernului Statelor Unite in negocieri FMS este Defense Cooperation and Security Agency (DSCA), o agentie de suport a Department of Defense (DoD) care isi coordoneaza foarte strans activitatile cu Department of State (Departamentul de Stat, echivalentul Ministerului Afacerilor Externe) si Trezoreria Statelor Unite (US Department of the Treasury).
Activitatile DSCA sunt reglementate de doua acte legislative importante: The Foreign Assistance Act (Legea Asistentei Straine) din 1961 si The Arms Export Control Act (Legea Controlului Exportului de Arme) din 1976. Departamentul de Stat prin instructiuni primite de la National Security Council (NSC-Consiliul Securitatii Nationale-organizatie din cabinetul Presedientelui SUA care asista Presedintele in dezvoltarea si implementarea politicii externe si de securitate/aparare a SUA), emite circulare care pun in evidenta ce tip de armament si servicii pot fi vandute catre tari care sunt aliati ai Statelor Unite sau care au relatii diplomatice cu Statele Unite. Din cand in cand se fac exceptii de la aceste circulare pentru a asigura o anumita balanta militara intr-o anumita zona, sa protejeze baza industriala de aparare americana sau sa indice o schimbare in politica externa a Statelor Unite catre un anumit stat/guvern. Exemple de acest fel sunt destul de putine, dar arata foarte clar intentiile Statelor Unite:
• Oprirea livrarilor the avioane F-16 catre Pakistan in 1990 cand SUA a devenit convinsa ca Pakistanul incepuse cu adevarat un program pentru dezvoltarea unui arsenal nuclear.
• Avizul negativ dat Israelului de mai multe ori pentru achizitionarea de rachete de croaziera Tomahawk, pentru a mentine o anumita balanta militara in zona.
• Avizul negativ dat Coreei de Sud pentru achizitionarea de rachete de croaziera JASSM, motivata de faptul ca anumite echipamente militare de provenienta americana au fost dezasamblate ilegal (sistemul IRST al F-15K) pentru a capata un anumit avantaj tehnologic pentru industria de aparare Sud Coreeana.
• Avizul negativ dat atat Pakistanului cat si Turciei pentru achizitionarea de sisteme UAS Predator/Reaper din motive politice.
Procesul de achizitii FMS tipic are noua etape diferite. Acest proces se aplica catre bunuri si servicii care in jargonul Pentagonului sunt Major Defense Articles (MDA)/Significant Military Equipment (SME) (articole de aparare majore/echipament militar important) cum ar fi avioane de lupta, vehicule blindate, sisteme de aparare anti-aeriana/anti-balistica, etc. Trebuie sa tinem minte ca acest proces de negociere/achizitie are loc concomitent cu un proces de finantare al achizitiei propriu zise, daca cumparatorul nu dispune de fondurile aferente unei achizitii si doreste sa execute achizitia cu finantare furnizata sau inlesnita de catre guvernul Statelor Unite. Despre procesul de finantare (Foreign Military Financing) vom discuta dupa luarea in revista a procesului FMS propriu zis.
1. Identificarea Cerintei si Dezvoltarea Scrisorii de Cerinte – Guvernul suveran identifica un echipament militar sau serviciu pe care vrea sa-l achizitioneze prin FMS. Cu ajutorul Security Assistance Office (SAO), care opereaza sub egida atasatului militar din ambasada SUA, se concepe Scrisoarea de Cerinte (Letter of Request) catre DoD si Departamentul de Stat. Concomitent cu conceptia scrisorii, SAO este nevoita sa raspunda la o serie de intrebari care trebuie sa-si gaseasca raspunsul in Scrisoarea de Cerinte:
a. Motivul achizitiei.
b. Efectul achizitiei asupra structurii fortei cumparatorului.
c. Contributia pe care achizitia o va avea asupra scopurilor de securitate ale SUA si ale cumparatorului in zona.
d. Justificarea pentru tipul si cantitatea de articole cerute.
e. Avizul pozitiv si evaluarea Comandamentului Combatant (in cazul Romaniei US European Command – USEUCOM) legat de introducerea in zona a unei noi capabilitati de lupta.
f. Reactia anticipata a tarilor vecine asupra achizitiei.
g. Evaluarea abilitatii cumparatorului de a opera, mentine si a asigura securitatea echipamentelor dorite.
h. Identificarea cerintelor aferente de instructie in tara sau in SUA si reactiile anticipate in privinta prezentei de personal american de instructaj in tara cumparatoare.
i. Impactul unei potentiale prezente americane in tara cumparatoare ca urmare a achizitiei.
j. Sursa finantarii si impactul economic al achizitiei propuse.
k. Consideratii legate de un potential impact asupra drepturilor omului din cauza achizitiei.
l. Plan de monitorizare a folosintei echipamentului de lupta avansat si planul SAO de verificare si conformitate.
m. Recomandarea SAO asupra transferului articolului si justificarea pentru o eventula aprobare de transfer.
2. Scrisoarea de cerinte este inaintata catre DSCA si Departamentul de Stat care analizeaza ceienitele si da avizul (negativ sau pozitiv) de a continua procesul de achizitie. DSCA incepe o runda preliminara de negocieri cu potentiali furnizori si primele preturi sunt livrate de furnizori. Daca echipamentul respectiv exista in stocurile SUA, iar o livrare urgenta este necesara, echipamentul respectiv va fi livrat din stocurile SUA si revandute la acelasi pret cu care SUA a achizitionat echipamentul. Legislatia stipuleaza ca SUA nu poate face un profit sau sa sufere pierderi financiare in urma unei asemenea tranzactii. Acest process dureaza aproximativ 60 de zile.
3. Preturile initiale sunt inaintate cumparatorului pentru referinta – ele nu reprezinta pretul final. Pretul final va fi dezvaluit in intregime (costul muncii; anumite beneficii aferente costului muncii; costuri generale si administrative; profitul) in Scrisoarea de Oferta si Acceptare (Letter of Offer and Acceptance – LOA).
4. Conceptia Scrisorii de Oferta si Aceptare si inaintarea ei catre legislativ pentru examinare si aprobare – Acest proces poate dura pana la 6 luni de zile, timp in care DSCA finalizeaza negocierile cu furnizorul de echipament, iar legislativul dezbate si eventual aproba tranzactia. Cand LOA este inaintata spre legislativ, tranzactia devine publica, dar va fi in continuare clasificata SECRET (in concordanta cu Codul Statelor Unite) pana la semnarea LOA de catre guvernul cumparator. Negocierile dintre DSCA si furnizor(i) decurg in concordanta cu Federal Acquisition Regulations (Regulamentul de Achizitii Federale) si Defense Federal Acquisition Regulations (Regulamentul de Achizitii Federale al DoD) si care, depinzand de articolul sau serviciile cerute, pot lua diferite cai. Pentru anumite articole de tip MDA, negocierile se vor face intre DSCA si contractorul principal, iar negocierile se vor axa pe finalizarea pretului si un orar de constructie si livrare a produsului finit catre cumparator.
a. In unele cazuri, DSCA cu ajutorul unor anumite organizatii ale DoD care se ocupa cu administrarea de contracte, va concepe un caiet de sarcini in concordanta cu FAR/DFAR si va evalua raspunsurile primite de la diferiti potentiali contractori. Un caz recent fiind acordarea unui contract de constructii de catre US Army Corps of Engineers catre o firma de inginerie americana pentru modernizarea bazei aeriene de la Balad, Iraq pentru a opera avioane F-16.
b. In alte cazuri DSCA va apela la anumite vehicule contractuale de tip IDIQ (indefinite delivery indefinite quantity – un numar select de prim contractori vor raspunde unei rechizitii de sarcini, iar evaluarea este facuta de agentia care administreaza vehiculul contractual respectiv care de obicei are o validitate de 10 ani si un plafon de valuare de obicei de cateva miliarde de dolari) pentru a licita cerinte de servicii, de obicei pentru servicii de IT si telecomunicatii. Un exemplu al unui asemenea tip de vehicul contractual este ENCORE II administrat de DISA (Defense Information Systems Agency – agentie de suport de lupta a DoD care furnizeaza servicii de telecomunicatii si IT catre restul DoD atat prin propria infrastructura cat si prin cumpararea de servicii de pe piata comerciala) si folosit de DSCA sa liciteze servicii de IT pentru diversi aliati americani cum ar fi Slovenia si Bulgaria care au ales aceasta modalitate pentru a concepe si instala sisteme de resurse umane pentru ministerele de aparare respective. In cazul Romaniei, ea a apelat la un contract de administrat de US Army CECOM (Communications and Electronics Command) denumit IMOD sa modernizeze o parte a infrastructurii de comunicatii satelitare de la sediul MApN.
c. DSCA de asemenea este responsabila cateodata sa negocieze contracte de tip IDIQ cu anumite organizatii ale DoD responsabile de administrarea de contracte pentru a pune in aplicatie contracte care sunt special concepute pentru a usura abilitatea unor aliati de a achizitiona anumite tipuri de echipament militar. Un exemplu este un contract de tip IDIQ care este deschis catre aproape toti aliatii SUA care vizeaza achizitia de echipament de radio comunicatii tactice fabricate de Harris Corporation (in general gama de produse Falcon). Romania se afla printre tarile care au apelat la acest IDIQ in ultimii ani sa achizitioneze echipament Harris.
d. DSCA negociaza de multe ori direct cu Departamentele Militare (Air Force, Army, Navy) pentru livrarea de tehnica de lupta direct din stocurile existente sau din linia de productie dedicata Departamentelor Militare pentru a face livrari catre guvernul cumparator si pentru a indeplini mai rapid cerintele cumparatorului. Negocieri similare se fac pentru servicii de instructie si scolarizare care se fac prin scolile administrate de fiecare Departament Militar in parte. Mai mult ca sigur, livrarile de armament care se vor face catre Romania pentru programul F-16 se vor face din stocuri existente, unde SUA va vinde catre Romania armamentul respectiv la acelasi pret achizitionat de SUA, luand in calcul anumiti factori legati de deprecierea echipamentului in cauza. Serviciile de instructie si antrenament pentru acelasi program in scolile USAF vor fi vandute Romaniei la acelasi pret la care ele sunt achizitionate de organizatiile DoD.
e. In anumite cazuri DSCA adminstreaza donatii de fonduri SUA catre anumiti aliati pentru achizitia de anumita tehnica de lupta. Romania a fost si continua sa fie beneficiarul unui asemenea program care este administrat de US Army PEO STRI (Program Executive Office Simulation, Training and Instrumentation) pentru dotarea poligonului de la Cincu prin asistenta militara SUA cu sisteme cum cum ar fi Joint Conflict and Tactical Simulation (JCATS), Multiple Integrated Laser Engagement System (MILES) si Initial-Homestation Instrumentation Training System (I-HITS).
f. Aceste servicii oferite de DSCA sunt finantate prin perceperea unui „onorariu industrial” (industrial fee) care de obicei reprezinta intre 0,5% si 1,5% din valuarea tranzactiei. In anumite cazuri acest onorariu nu este perceput de DSCA din motive politice sau el este perceput de catre organizatiile care administreaza vehicule contractuale de tip IDIQ care sunt folosite de DSCA pentru a onora cerinta guvernului cumparator.
5. La concluderea negocierii ofertei, DSCA inainteaza oferta catre Executiv pentru o examinare finala pentru a asigura acuratetea termenilor contractului, in special pe partea care tine de preturi, orarul de livrare si orarul de plati care vor fi executate de cumparator. In cazul in care contractul este finantat prin Foreign Military Financing (FMF), oferta va contine termenii finali ai finantarii care va fi asigurata de Guvernul Statelor Unite. Finantarea achizitiilor de tip FMS va fi discutata in ultima parte a acestui articol. In privinta preturilor, ele vor fi preturi BAFO (best and final offer) oferite de contractor, iar ele vor ajunge in fata Executivului acompaniate de o evaluare facuta de DCAA (Defense Contract Audit Agency) care certifica „price fairness” (echitatea pretului). Dupa avizul pozitiv al Executivului, National Security Council prin White House Military Office (WHMO – Biroul Militar al Casei Albe) inainteaza oferta catre Congres pentru aprobarea ei de catre comitetul de specialitate al Senatului (Committee on Foreign Relations). Acest proces, depinzand de complexitatea achizitiei si sensibilitatii politice, poate dura pana la 6 luni.
6. Dupa aprobarea ofertei de catre Senat, LOA este inaintata catre guvernul cumparator pentru o examinare finala ai termenilor contractului si o explicatie amanuntita a pretului perceput care se bazeaza pe certificatul acordat de DCAA care justifica pretul printr-o analiza a diverselor elemente ale pretului explicate in Paragraful 3. In acest moment contractul este declasificat complet si devine informatie de tip SBU (Sensitive But Unclassified). Continutul contractului si al LOR si LOA nu sunt facute public automat, dar copii redactate ale acestor doumente poti fi cerute DSCA printr-o cerere FOIA (Freedom of Information Act). Redactarea documentelor consta de obicei prin obscurarea numelor anumitor persoane implicate in negocieri si anumite elemente din sectia de preturi a contractului si LOA (Sectia B) pentru a nu divulga anumite elemente competitive ale pretului propuse de catre contractor/contractori. In anumite circumstante, pretul afisat pentru intregi CLIN (contract line item number) sunt obscurate pentru anumite tipuri de contracte (de obicei contracte de genul cost plus onorariu, unde contractorul isi dezvaluie in formulele de preturi prin care se ajunge la pretul final costurile interne ale contractorului).
7. Guvernul cumparator semneaza LOA. Oferta este valabila pentru 90 de zile de la inaintarea LOA catre guvernul cumparator.
8. Programul de achizitie incepe sa deruleze. Normal, un program de achizitie poate dura pana la 36 de luni, dar extensii ale contractului pot fi acordate pentru anumite cauze cum ar fi „force majeure”. Produsele/serviciile finite sunt certificate pentru livrare din partea Guvernului SUA de catre Defense Contract Management Agency (DCMA) si de comisii de specialitate din partea guvernului cumparator.
9. Programul intra in faza de suport, post-livrare si monitorizare a folosirii a echipamentului livrat.
Procesul de finantare al achizitilor de tip FMS are loc concomitent cu procesul de negociere pe care DSCA il conduce cu contractorii care sunt vizati de o eventuala achizitie. Procesul de finantare de tip FMS este reglementat de Arms Export Control Act. O mare parte din activitatea FMS este centrata in administrarea de fonduri de tip donatie catre cei mai mari primitori de ajutor militar SUA: Afganistan, Egipt si Israel. Finantarea de proiecte FMF este prevazuta pentru tranzactii care au o valoare mai mare de $100.000. Aici trebuie subliniat de la bun inceput ca decizia guvernului SUA de a inainta finantare pentru contracte FMS este o decizie care este in marea ei majoritate o decizie politica si nu una financiara.
Prin faptul ca SUA finanteaza aumite achizitii de armament in termeni foarte favorabili, se sustine atat industria de armament americana, dar in acelasi timp se asigura accesul anumitor aliati la un anume tip de echipamente, aliati care in conditii normale de finantare nu ar avea posibilitatea de a finaliza acest fel de achizitii din cauza costului prohibitiv al finantarii.
Pentru achizitii de Major Defense Articles (MDA) a caror valoare se ridica la miliarde de dolari, cum ar fi de exemplu achizitia de avioane F-16 de catre Polonia, Statele Unite prin FMF aranjeaza metode speciale de finantare. In circumstante normale, garantiile pentru credite de export sunt inaintate de Import-Export Bank of the United States, dar pentru astfel de programe, cu o valoare adaugata foarte mare si o perioada de rambursare foarte lunga, finantarea prin EXIM Bank poate deveni foarte costisitoare datorita faptului ca EXIM Bank poate avea dobanzi destul de ridicate care sunt bazate pe London Interbank Offered Rate (LIBOR), iar imprumutul de obicei se amortizeaza in concordanta cu un orar conventional care este aplicat la toate tranzactiile comerciale. De obicei EXIM Bank este imputernicita prin lege sa inainteze credite de export in conformitate cu legislatia federala care stipuleaza un produs de finantare specific pentru industria de aparare denumit Defense Export Loan Guarantee (DELG).
Romania a apelat la DELG pentru a finanta achizitia de radare AN/FPS-117, iar achizitia de radare ASPARCS/Gap Filler a fost finantata de catre EXIM Bank si Citibank print-un imprumut sindicalizat unde EXIM Bank si Citibank au fost consolidatorii surselor de finantare. DELG nu poate fi aplicat la tranzactii care vizeaza achizitia de armament cu o valoare de peste $1 miliard, finantarea nu poate fi aplicata la 100% din valoarea trazactiei, iar orarul de amortizare al imprumutului nu poate avea o durata mai lunga de 10 ani.
Calcul pentru cazul Poloniei
Pentru cazuri cum ar fi achizitia de avioane F-16 de catre Polonia, Guvernul SUA a apelat la Sectia 23 a Arms Export Control Act care da posibilitatea Guvernului SUA sa extinda catre guvernul cumparator un imprumut direct de la Trezoreria Statelor Unite. Un astfel de imprumut este bazat pe abilitatea Trezoreriei de a se imprumuta via o obligatiune federala cu o scadenta de 10 ani (Ten-year US Treasury Bond), prin care finantarea este extinsa catre guvernul cumparator la o rata de dobanda similara cu rata de dobanda la care se imprumuta Guvernul SUA pe piata libera. De obicei termenii sunt destul de avantajosi si au o perioada de amortizare care este mai mare de zece ani, in timp ce graficul de rambursare este conceput in asa fel in cat serviciul datoriei sa fie destul de mic pentru aproximativ 60%-70% din viata imprumutului, prin faptul ca debitorul plateste doar dobanda aferenta imprumutului pentru aceasta prima perioada a graficului de rambursare.
In cazul Poloniei, Congresul SUA a aprobat un imprumut de $3.8 miliarde cu o scadenta de 13 ani si o dobanda de aproximativ 4%. Termenii imprumutului stipuleaza ca Polonia va plati numai dobanda aferenta imprumutului pentru primii 8 ani ai orarului de rambursare, iar anumite onorarii asociate cu licitatia facuta de Trezoreria Statelor Unite, pentru a se imprumuta de pe piata de capital, au fost reduse sau complet eliminate. Termenii contractului de asemenea stipuleaza ca Polonia poate plati cat doreste din imprumutul principal in primii 8 ani, daca are posibilitatea pentru a scadea costurile asociate dobanzii. De asemenea DSCA a obtinut pentru Polonia o scrisoare de credit de la o banca comerciala americana pentru a servi in forma de obligatiune comerciala (commercial paper), pentru a facilita abilitatea Poloniei de a satisface subventia pentru o eventuala intrare in incapacitate de plata. Serviciul datoriei Poloniei pentru primii 8 ani ai contractului ar insemna aproximativ $938 milioane. La ora actuala, pentru un imprumut similar, rata dobanzii ar fi de 2.73% ceea ce ar insemna un serviciu al datoriei pe primii 8 ani in valuare de aproximativ $630 milioane.
Exemplu de calcul
DSCA in nici o circumstanta nu se implica in intelegeri de offset si de fapt nici nu le incurajeaza. O intelegere de offset aferenta unui contract de achizitie de armament prin FMS este o chestie de negociere directa intre guvernul cumparator si contractorul sau contractorii principali. In afara de asta, offset va fi oferit de contractorii americani numai pentru proiecte care prevad domeniul apararii, daca nu chiar contractul in cauza direct. Pentru a nu contravine prevederilor Foreign Corupt Practices Act, furnizorii de armament americani se vor implica in proiecte de offset care vizeaza numai activitatea lor directa si nu se vor implica in activitati de offset care nu au nimic de a face cu activitatea lor (afaceri cu pui congelati, finantari de ferme piscicole, subventii pentru linii de productie de prezevative, etc.) pentru ca actiunile lor sa nu fie percepute ca un fel de mita de catre Procuratura Federala in concordanta cu proviziunile Foreign Corupt Practices Act.
Nota autorului: Cea mai importanta parte a unei tranzactii de tip FMS este intotdeauna finantarea. Finantarea este aproape intotdeauna oferita pe criterii politice si nu financiare. Acest lucru face foarte important pentru cumparator cunoasterea politicii de finantare a SUA si a modului in care aceasta finantare functioneaza, poate fi oferita si care sunt implicatiile legislative (influentarea legislativului [lobby] pentru a asigura un rezultat pozitiv). DSCA de obicei incearca sa fie de foarte mare ajutor, dar o cooperare foarte stransa este necesara cu guvernul cumparator pentru a identifica cu foarte mare precizie necesitatile de finantare si pentru a asigura suportul legislativului pentru inaintarea finantarii.
Alex – USMC
Surse:
DSCA 5105.38-M Security Assistance Management Manual, April 30, 2012
DSCA Guidelines for Foreign Military Financing of Direct Commercial Contracts, August 2009
DoD Directive 5106.65 Defense Security and Cooperation Agency, October 26, 2012
DoD Directive 5132.03 DoD Policy and Responsibilities Relating to Security Cooperation, October 24, 2008
Peter C. Evans „Appendix 13E The Financing Factor in Arms Sales: Teh Role of Official Export Credits and Guarantees,” Military Spending and Armaments, 2002
Stewart Penney „Proposals Issued for Poland’s Fighter Contest,” Flight Commercial, November 19, 2002
George C. Marshall European Center for Security Studies, Barre R. Sequin „Occasional Paper Series No. 11,” June 2007
De remarcat ca in cazul Poloniei in primii 8 ani trebuiau platiti doar 555 milioane de dolari pentru intreg pachetul care cuprindea cele 48 de F-16C/D Block 50/52.
In aceasta perioada offsetul, oricat ar fi el de greu de grefat in economia poloneza, chiar daca se facea intr-un procent de doar 50% tot ar fi asigurat suficienti bani pentru plata unei parti foarte substantiale din credit…
Asadar de ce nu am putut si noi sa facem la fel? Nu sunt bani?! Nu am avut 70 de milioane de dolari – 49 milioane de euro – pe an pentru plata creditului?
Pai 49 de milioane de euro sunt o suma mica fata de zecile de mii de locuri de munca nou create in urma offestului.
Asa cum am tot scris, nu banii sunt problema si nu au fost niciodata!
se mai poate face asa ceva la o posibila urmatoare transa de 36 de exemplu?
Bineinteles ca se poate face, e suficient ca Romania sa anunte autoritatile americane in mod oficial ca au intentia sa cumpere din SUA „X” avioane si sa cerem finantare prin mecanismele explicate mai sus. Acum am primi probabil o dobanda si mai buna, daca tinem cont de rata dobanzii de pe piata americana si de „foamea” companiilor din industria de aparare dupa comenzi.
Ar fi un moment optim…
Eu sunt curios cam care mai e pulsul in SUA cu privire la codul-sursa pentru F-16 ale Turciei…
S-ar putea sa-l mai tina in loc o vreme pana se reface licitatia pentru rachetele alea sol-aer, de erau sa fie chinezesti 🙂
Asta inseamna munca suplimentara fara vreun castig material. Curat murdar!
Nu mai bine le dam ungurilor autonomie la regionalizarea asta ca sa continuam sa stam la ciolan ?
Colaborarea cu partenerii NATO este foarte fructoasa, dar pentru ei :))))))
…”S’il vous plaît, monsieur!”
Daca nu eram in nato acum ne tineam de mana cu ukraina….
Pana nu vom scapa de oamenii moscovei din politica romaneasca si de cei infiltrati in stusturile de comanda ale armatei si serviciilor secrete nu vom avea o dotare decenta a armatei.
sa vedem, poate inarmeaza americanii Romania in interesul lor…
Nu cred…
@George GMT si celorlati stimati membrii ai acestui blog
Voua nu vi se pare ciudat cum intreaga noastra clasa conducatoare a pus-o de o criza politica tocmai in mijlocul evenimentelor din Ucraina ? Se potriveste ca o manusa pentru a distrage atentia,sa nu iasa cumva careva sa strige inarmare,securizarea tarii.
Voi vedeti ce se intampla in Polonia ? INTREAGA clasa politica a lor a strans randurile si au dat o rezolutie in Parlament pt. intarirea CU PRIORITATE a Fortelor Armate.De acum vor aloca fonduri urgente pt. echipare si modernizare.
La noi ?….Linistea e tulburatore.
„Răzvan Burleanu – noul presedinte al FRF, in varsta de 29 ani – a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti.
A mai urmat cursuri de specializare în domeniul politicilor şi strategiilor de securitate la Universitatea Naţională de Apărare Carol I, Colegiul Naţional de Apărare, definitivându-şi studiile prin susţinerea tezei de doctorat în cadrul SNSPA.
Fără să fie membru al vreunui partid politic, acesta a lucrat la Primăria municipiului Bacău, Parlamentul României – Comisia juridică, Autoritatea Electorală Permanentă – controlul respectării legalităţii în procesele electorale şi Administraţia Prezidenţială – Departamentul pentru minorităţi naţionale.”
Nu e de ajuns?
Viitor de
militaur tara noastra are…🙂
S-a securizat FRFul 🙂
Ca se ruleaza bani multi prin valize si partidele-s cu foamea-n gat 🙂
Se scot SNSPApisti pe banda rulanta si urmeaza securizarea directiilor de salubritate, a firmelor de reciclare a deseurilor, hingherilor, caminelor de batrani si firmelor de catering.
Nici un sandwich nesecurizat – motoul zilei.
SNSAPISTI CU GHIOTURA,UNDE TE MISTI DAI DE DIPLOMELE LOR!
CINE NU AE ALTCEVA MAI BUNDE FACUT,FACE SNSAP SAU MANAGEMENT….
INFLATIE COANE,INFLATIE !
SI DE JURISTI PE BANDA RULANTA !
SI TOTI CONSIDERA CA DACA AU O ASEMENEA DIPLOMA AU CUVANT GREU DE SPUS SI DREPTURI LA SUPERPOSTURI DIN START.
NU VA MAI SPERIATI,ESTE DE FAPT O FACULTATE DE PUBLIC ELATIONS MAI DEZVOLTATE,IN REST…APA DE PLOAIE
http://adevarul.ro/news/eveniment/o-rusoaica-mana-milioanele-fotbalului-romanesc-1_53176ff20d133766a8a35295/index.html
Super!
PS: nu pot sa nu remarc ca nu este o britanica sau o americanca 😉
@Razvan
SNSPA e pepiniera PSD-ista.
„Voua nu vi se pare ciudat…”
Stimate coleg 🙂
Mie unul mi se pare absolut normal.
Adica normalitate d’aia sanatoasa, damboviteana.
Cine dracu sa strige inarmare la romani 🙂
Aia care sparg bugetul?
Pai ce-s tampiti 🙂 sa dea banii pe fiare?
Polonezii aia sunt anormali 🙂 cu ale lor „fonduri urgente pt. echipare si modernizare”
Noi ne ocupam cu treburi d’astea mai serioase gen „dezvoltare, natalitate, curatenie sociala”.
La noi e liniste bre, stai linistit 🙂
Mai latra chioru a pustiu cand i-au pitit consilierii sticla cum ca alea 5 fieratanii vechi AKA „flota rusa” sunt numa ‘la 10 ore’, de Cotroceni probabil…
Ca o coastal battery cu antiship missiles pe camioane ca sa-i tina pe aia la 200km distanta e scumpa bre, nu ne permitem 🙂
La noi e o liniste…linistitoare…
asistatii sociali sa strige inarmare? din contra…
TOTUL devine secundar atata timp cat discursul de baza este „salarii, pensii, ajutoare sociale”
corect, pana si acum cu fiarele alea de F-16 ziceau unii pe la digi parca: „cu banii aia faeam la blocuri”;”ce avem nevoie de avioane, nu ne ataca nimeni”…sau cand a fost parada: „ce are Romania nevoie de atata tehnica de lupta?” 🙂 …oameni prosti, ca nu pot sa le zic altfel…pai faceti fabrici de armament, bagati asistatii aia sociali sa munceasca acolo si asta e…nu vor sa munceasca? nu le mai dai ajutor de somaj…fura? ii bagi la parnaie si ii pui sa munceasca la drumuri pe gratis…nu e posibil ca niste puscariasi sa traiasca mai bine decat un om care munceste cinstit pe un salariu minim pe economie…dobitocii…
„Voua nu vi se pare ciudat cum intreaga noastra clasa conducatoare a pus-o de o criza politica tocmai in mijlocul evenimentelor din Ucraina ?.”
Si care e problema?
Bre clasa conducatoarea nu are probleme din astea… care este.
Singura problema care o au e ca daca nu luam noi acu iau ailalti maine… si e mai bogati si mai faimosi ca noi…
Iar subproblema a acestei probleme e ca daca pierzi puterea problema nu mai exista…
Deci tre sa faci orice ca sa rezolvi subproblema pentru a avea ca subiect de lucru problema principala…
Restul chestiunilor sunt complet adiacente si au relevanta doar in raport cu problema si subproblema expusa.
Ca tre sa mai repari o strada sa maresti pensiile toate se aliniaza ca chestiuni adiacente… si toate devin relevante in masura in care ce cheltuiesti ajuta la rezolvarea subproblemei
SAU chiar suntem atat de prosti si ingusti la minte incat vedem doar ciolanul si nu ne pasa de kiev….
Inseamna ca deja stim raspunsul dar ne place sa ne mai incurajam degeaba:nu ne vom inzestra cu nimic !
Asta e,bravo Poloniei ! Fiti cu ochii pe ei anul asta si plangeti (plangem,mai exact).
polonezii au ‘interese’ in Ukraina’ de vest (teritorii luate cu japca de bolsevici) si bine fac(implicarea polacilor in ‘euromajdan’), se pare ca sclavii din Bucuresti NU au interese nationale..
Din cate stiu eu singura tara care a inceput sa vorbeasca asa usor printre dinti de autonomie teritoriala pentru proprii etnici in Ucraina a fost….. Ria-Ria-Ungaria…. Putin + Viktor = love. 🙂
Offtopic dar de retinut…
Lunetiştii care au ucis protestatari şi poliţişti în confruntările din Kiev au fost angajaţi de organizatorii şi conducătorii protestelor, conform unei înregistrări audio publicată pe internet. Este vorba de înregistrarea unei convorbiri telefonice între Catherine Ashton, comisarul european pentru afaceri externe, şi ministrul de externe al Estoniei. „Acum este din ce în ce mai clar ca în spatele lunetiştilor nu s-a aflat Ianukovici, ci persoane din noua coaliţie”. Răspunsul comisarului Ashton a fost „Cred că vrem să investigăm toate acestea. Vreau să spun că nu m-am prins de treaba asta. Oooohh”.
De retinut ce?
http://www.euronews.com/2014/03/06/estonian-fm-denies-leaked-call-blamed-opposition/
De retinut ca intr-o convorbire privata un ME si un oficial European discuta despre faptul ca lunetistii erau platiti de opozitie.
Nu, nu discuta despre faptul ca ERAU platiti de opozitie. Tipul ii spunea lui Ashton ca a auzit si aceasta teorie/posibilitate de la o doctorita din Kiev. Ashton si nea caisa asta au concluzionat ca trebuie investigat. Deci discutia e adevarata, faptul ca nea caisa ii spune acest zvon lui Ashton e adevarat, insa rusii zic ca totul e ca si confirmat, gata, e clar… Aici e manipularea rusa. Dar ce sa te astepti de la rusi, de fapt ei nici nu au intrat in Crimeea, nu e picior de rus acolo! N-a zis chiar Putin? 🙂
Bre sincer sa fiu o cred mai mult pe Olga doctorita din Maidan decat pe politrucii aia si concluziile viitoarei lor anchete.
La chestii dastea politrucii au interese oamenii simpli care au curaj si isi risca viata pentru ai salva pe altii ma indoiesc ca nu au curaj sa spuna si adevarul. La cati or fi murit sub ochii ei zilele alea ma indoiesc ca minte.
@watcher
Nu e domeniul ei. A vazut doar ca sunt gloante de acelasi tip. Oricum a venit si ea cu noi precizari dupa ce a aparut inregistrarea asta si a zis ca s-a ocupat doar de protestatari impuscati, nu si de politisti.
Obiectiv vorbind e imposibil sa aflam adevarul despre sniperi…
Aia 2 vorbesc de o investigatie si se feresc de concluzii tu insa vad ca din start nu ai dubii si vezi doar manipularea rusa…
Din punctul meu de vedere, care evident e unul subiectiv, sniperii fac parte din pachetul „democratic” de 5 mld investit de US si gandit de Brejinky alaturi haidamacii ce loveau jandarmii cu lanturi si caramizi.
Rolul lor a fost legitimarea noii puteri ca si la noi… mortii discrediteaza vechea putere si legitimeaza noua putere.
Nenea @Vector… :)))))))))
Ti-am urmarit comentariile in legatura cu criza ucrainiana si amestecul rusesc in zona….
Candva pe acest blog, incercam sa trag semnalul de alarma in privinta intentiilor „pasnice” rusesti… mai precis in perioada in care Rusia obtinea cu surle si trambite „victoria” din Siria . Imi aduc aminte cum imi spuneai ca rusii nu reprezinta o amenintare prea mare la adresa vecinilor sai… Ma bucur ca in sfarsit iti dai seama ce fel de vecin „pasnic” avem… poate reusesti sa vezi si caracatita construita in RO cu ajutorul oamenilor Moscovei…Poate ar fi timpul sa privim cu totii dincolo de asa zisa politica romaneasca, mai ales ca in majoritate avem un tel comun : ROMANIA!
@Stu Wilson… :))))) Observi domnule cat de „prietenoasa” este Rusia dumitale cu vecinii sai? Chiar daca inca nu a fost tras nici macar un foc de arma tot agresiune se numeste ceea ce a facut stimabilul Putin…. Tot amestec in treburile interne ale altui stat se numeste…:)))))) Parca spuneai candva ca Rusia nu a atacat niciodata pe nimeni… nici usturoi nu a mancat, nici gura lui Putin nu miroase… Ultima data cand ti-am atras atentia ca Rusia este vinovata in egala masura ca si Germania pentru declansarea WW2 mi-ai zis ceva de mama (chiar daca voalat!) si ai tinut cu orice pret sa-mi demonstrezi ca vinovati pentru ceasurile furate de catre soldatii rusi populatiei din teritoriile cotropite erau chiar bietii deposedati de ceas care nu vorbeau limba „eliberatorilor” din stepa…:) Ba mai mult, paltoanele respectivilor erau tesute din lana oilor ce cresc in jurul Cercului Polar,, drept care se cuveneau „eliberatorilor” cu balalaica….
@dany
Sincer nu tin minte sa fi spus ca rusii nu sunt o amenintare pentru vecinii lor. Am zis totusi de mai multe ori ca noi nu avem granita cu ei si suntem in NATO, deci nu sunt o amenintare pentru noi cum sunt pentru tari vulnerabile gen Georgia. Ingrijorarea mea acum e in privinta Moldovei si romanilor de acolo, nu in legatura cu noi. Chiar daca vin rusii pana la granita noastra noi suntem in NATO si aliatii nostri mai mari isi vor pozitiona si ei trupe aici.
@vector aliatii nostrii mai mari insemnand americancii…trupe insemnand un portavion si 17 escorte adica in traducere un distrugator 🙂
Sefu’ Pentagonului vine in Romania luna viitoare si se intalneste cu Decepticon, Tonta si Tiranu’ 🙂
http://adevarul.ro/international/europa/adevarul-live-ora-1200-evenimentele-crimeea-analizate-specialistii-informatii-partea-i-1_53181edb0d133766a8a66adb/index.html
Grumaz parca a facut armata pe vreun server Call of Duty…….MARE expert, MARE om…
Si unde o sa adaposteasca un milion de refugiati? Daca o familie e alcatuita din patru persoane inseamna ca le trebuie 250000 de corturi sau apartamente care nu exista pe piata imobiliara. daca sunt adapostiti in sali de sport inseamna ca o sa inchida anul scolar.
@ER
Guvernul va introduce programul „Primul Ucrainean”. Iei un ucrainean in gazda ti se scad impozitele locale cu 10%. Eu ma bag. Dar sa fie blonda ucraineanca. 🙂
Se vede vere ca esti neinsurat, ca altfel nu mai aveai tu vise dastea pornografice! 🙂
@George GMT
Dap, burlac convins, m-ai prins. Daca intra ursu la noi sau la moldoveni sunt gata de lupta, famelie nu, remuneratie oricum mica, n-am nimic de pierdut… la lupta! 🙂
Ursu daor va trimite factura la gaze :))))
Via Germania 😉
ii baga la congelat si ii dezgheata cand vine vara…sau ii baga in portbagaje, ca sunt obisnuiti 🙂
baietii din Constanta, fuga in port la facut poze!
http://www.ziuaveche.ro/top-secret/armata-2/americanii-trimit-o-nava-de-razboi-in-portul-constan%C8%9Ba-216878.html
http://www.stripes.com/news/destroyer-uss-truxtun-heads-for-black-sea-amid-heightened-tensions-over-crimea-1.271401
🙂 😉 Asta-i portavionul cu cele 17 nave de escorta, din care trei erau numa’ submarinele! 😉 😉 Bietul Meningita R.I.(P.) a innebunit de tot! Geoana cu „Mihaela dragostea mea”, asta mic meningitosu’ 🙂 cu „sursele mele”! 🙂 🙂
Cu sosirea distrugatorului american, capacitatea de lupta a NATO pe coasta de V. a Marii Negre creste cu 700% 🙂
Rusii si americanii chiar ar trebui sa fie provocati la o confruntare navala si ar merge o diversiune . http://www.youtube.com/watch?v=bH-oZHBzOe8
s-a ajuns si la asta pana la urma
http://www.napocanews.ro/2014/03/ponta-a-acceptat-conditiile-udmr-pentru-guvernare-modificarea-constitutiei-pentru-autonomie-finantarea-de-facultati-in-limba-maghiara-la-targu-mures-reprezentare-proportionala-in-institutiile-statu.html
dobitocii dreacu….ar trebui sa iesim in strada daca chiar incearca sa schimbe constitutia…acum le-a venit sa schimbe constitutia…toti merita impuscati…
tu ai spuso dar miezul problemei este cine s-o faca
de meritat merita si nu impuscati ci trasi in teapa sau arsi de vii
Si care este problema?
Romania nu este stat european civilizat?
Asa ceva este peste tot in UE si chiar este impusa de UE ca o solutie pentru prosperitatea Romaniei.
ianos? tu esti? 🙂 nu de alta, ai uitat sa pui ” 🙂 ” si am crezut ca esti serios
si siberia e prospera, drum bun
@johann
Spune asta ukrainei care uite ce pateste azi din cauza minoritatilor. Hai sa nu ne mai prefacem voi nu ne placeti si noi nu va placem. Nu e nici un secret si nici toate ideile care suna frumos de la UE nu ne vor face sa uitam cum sta treaba.
Retoricile sunt pentru politicieni, astia care am purtat bocanci nu traim in bolul de cristal de la bruxelle.
Pe scurt raspunsul la intrebarile tale este. Nu.
Prosperiatea Romaniei a stat in UNIRE si nu poate sa vina sa ne spuna noua UE ce si cum mai ales ca noi am stat sute de ani in tarisoare mai mici si nu le-a fost prea bine pana nu ne-am unit.
@Johann
Imi arati si mie unde impune UE introducerea autonomiei in constitutia Romaniei?
PT DOMNUL ROBI
asta se numeste INALTA TRADARE care pune in pericol integritatea teritoriala a romaniei.
pana cand isi vor mai bate joc acesti tradatori de neamul romanesc?
Pana vom face ceva…dar se pune problema cine? Și trebuie facut cu cap,nu de alta pentru cei ce cred în revoluții vedem ce inseamna asta ucraina este cel mai bun exemplu…presupun că sunt destui care asteapta tensiuni interetnice în țara asta…prietenii stiu de ce
@seba
Modificarea constitutiei trebuie sa treaca prin parlament si apoi de referendum. Facut ceva cu cap inseamna pus presiune pe parlamentari si apoi in caz ca nu merge iesit la vot la referendum si dat de pamant cu constitutia propusa de ei. Simplu.
Astia ar face orice pentru ciolan, nu exista partid care sa nu fi batut palma cu udmr.
Nu o sa scapam veci de oamenii care trag sforile, de asa zisii baroni locali, sunt cu noi pe viata. Ii intereseaza numai mosia, se sicaneaza intre ei si tara se duce naibii. Aproape ca imi doresc un razboi nuclear, numa asa scapam de astia.
Interesant.
„Ungaria sustine initiativa Tinutului Secuiesc la Curtea Europeana de Justitie
Budapesta a decis sa intervina pentru sustinerea la Curtea Europeana de Justitie (CEJ) a contestatiei Consiliului National Secuiesc fata de decizia Comisiei Europene de respingere a unei initiative a etnicilor maghiari privind acordarea unei atentii sporite comunitatilor etnice.
Guvernul Ungariei a informat Curtea Europeana de Justitie in legatura cu decizia de sustinere a Consiliului National Secuiesc, a comunicat Ministerul de Externe de la Budapesta.”
http://www.ziare.com/europa/ungaria/ungaria-sustine-initiativa-tinutului-secuiesc-la-curtea-europeana-de-justitie-1286405
http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cum-era-ingroape-fabrica-arme-cugir-contract-zeci-milioane-dolari-companie-sua-1_531a07cc0d133766a8b2d417/index.html
curand……………