MEADS in Polonia si Germania?

US_MEADS_air_defense_missile_system_candidate_for_army_program_2015_in_Germany_and_Poland_640_001

Anul 2015 va fi unul foarte important pentru programul  Medium Extended Air Defense System (MEADS) care va intra in competitie atat in Germania cat si in Polonia (Narew).

In Germania cel putin (tara membra a consortiului care a dezvoltat MEADS) acesta sistem este principalul candidat pentru o noua generatie de sisteme antiaeriene care au ca cerinte o arhitectura deschisa – si cat mai flexibila – bazata pe lucrul in retea si punerea in comun a informatiei intre diferite sisteme, radare, cetre de comanda si unitatile combatante.

MEADS are toate sansele sa devina coloana vertebrala si pentru apararea antiaeriana/anti-racheta cu raza scurta spre medie a Italiei, fiind de fapt o posibila solutie integratoare la nivelul luptei AA. Pentru Italia si Germania o decizie este asteptata sa fie luata la inceputul acestui an, desi in cazul celor doua tari emotiile nu prea exista, intrarea in dotare fiind cam sigura.

Spre sfaritul anului trecut si Polonia si-a exprimat interesul pentru MEADS, in cadru programului sau pentru apararea cu raza scurta si medie Narew. “We have built and tested a new generation of networked air and missile defense radars, launchers and battle managers,” a spus vice-presedintele  MEADS International, Volker Weidemann. “MEADS is now ready for continuation programs in Germany and Italy, and for Poland’s Narew program.”

In decembrie 2014 a fost semnat un contract formal cu Germania in urma testelor incununate de succes executate in SUA la White Sands Missile Range in 2013. In martie 2014 “Mode 5 Identification Friend or Foe” a fost certificat pentru includerea Mode 5 (L2).

In iulie anul trecut in Italia – la Pratica di Mare Air Force Base – MEADS a demonstrat ca poate lucra in retea cu alte sisteme radar sau AA, ajutand la crearea unei imagini a campului de lupt aerian foarte exacta, astfel intregul sistem de supraveghere si raspuns sa functioneze perfect si intr-un timp foarte scurt. De fapt capacitatea de a integra alte sisteme face ca MEADS sa fie atat de important, mai ales din punct de vedere tehnologic, pentru supravegherea spatiului aerian si lupta impotriva oricarui tip de amenintare.

Programul MEADS, in care si Statele Unite sunt partenere, reuseste sa tina sub control o suprafata de opt ori mai mare decat cea supravegheata cu ajutorul sistemelor existente astazi, dar face acest lucru cu mai putine sisteme active, mai putin personal si mai putini bani, totul intr-o arhitectura deschisa capabila sa se adaptaeze pentru orice fel de amenintare. Costul programului s-a ridicat la 4 miliarde de dolari, parteneri fiind Germania, Italia si Lockheed Martin din partea Statelor Unite.

MEADS poate folosi mai multe tipuri de rachete fiind astfel mai ieftin decat sistemele AA similare dar care folosesc o singura racheta dedicate. Din acest punct de vedere arhitectura MEADS este similara cu sistemul S 400 Triumf rusesc.

GeorgeGMT

18 comentarii:

  1. Si noi cu „HAWK” din ’60…si fara AA pentru raza lunga…

  2. Daca il iau polonezii poate tragem si noi sperante mai ales ca o sa castige o paine si Germania si US/LM. Din cate am inteles pe langa PAC3 MSE nemtii au integrat si IRIS-T SL deci impusti 2 iepuri dintr-un foc: ai si SHORAD si MRAD cu aceleasi radare. Si cireasa de pe tort e ca ai si capabilitati anti-racheta (anti-Iskander sa fim mai precisi).

    • „Daca il iau polonezii poate tragem si noi sperante”
      Ha ha…cooooooreeect: o sa tragem si noi niste sperante 🙂

      • Optimistule care esti ! 🙂
        Mai spera si omul ca maretii responsabili cu achizitiile din armata se vor sterge la fund si vor lua deciziile corecte.

        • Optimistul care sunt 🙂

          MEADS: sisteme de arme foarte scumpe.
          La Germania si Polonia.
          Economii, PIBuri, bugete de aparare, politici consecvente.
          De alte ordine de marime fatza de economia, PIBul si bugetul nostru.
          Iar de politici de aparare…ce sa mai vorbim…

          Dupa aia la noi si putzinii bani care este sunt si aia footootzi pe diverse, ca vrea si omu o vila, un gipan si un ban acolo in cont…

          Deci ce rahat e prostia aia…cum ai zice…MEADS !? 😉

          • Vis a vis de buget, si ca sa parafrazez o reclama celebra: „Keep dreaming” sau „Keep smoking”… Iaca de ce: http://www.mediafax.ro/social/ce-a-respins-solicitarea-romaniei-de-a-suplimenta-cu-2-1-miliarde-lei-bugetul-pentru-aparare-13790932

            • Cred ca toti stim deja de ieri ca s-a respins cresterea bugetului dar nu toti vrem sa parem destepti … GSG9 e scuzat chiar daca face mistouri macar le face intr-un fel simpatic si oricum el e la oarece departare de Romanica si la loc caldut.
              Daca unii din noi tot mai spera ca se va misca ceva in tara asta macar mai avem o sansa … in rest ignore la toti desteptii…

              • Imi pare rau dar eu am aflat abia astazi si prin urmare am postat acel link in contextul discutiei. Nu mi se pare ca m-am dat „destept” in felul asta. Cineva spunea ca speranta moare ultima… De acord, dar dupa 20+ de ani as vrea sa vad ceva care sa-mi dea o speranta cat de mica. Nu vad, asa ca iarta-mi pesimismul mascat sub forma mistoului, pare-se de prost gust pentru unii, dar cate se poate de „romanesc”, pe numele lui haz de necaz.
                Cat despre GSG9, nimeni nu incearca sa-l imite, eu personal ii admir comentariile, sunt un dus rece pentru multi dintre cei care mai spera dar totodata sunt extrem de realiste.
                O sa plec si eu din Romanica la un loc caldut cu speranta ca-mi vor fi acceptate mistourile, chiar daca nu sunt la fel de simpatice. Vorba ceea, speranta moare ultima…

    • La bugetul nostru, slabe sanse, iar PAC-3 MSE e in principal anti-racheta, costul pe interceptor in 2014 a fost de circa 7 mln $, iar in 2015 redus la circa 5.5 mln $. Copiez aici niste informatii relevante:

      June 18, 2013: Recently the United States successfully tested the new PAC-3 MSE version of the Patriot anti-missile missile. The new rocket motor and other new or redesigned components boost the PAC-3s range to over 35 kilometers and altitude to over 36,000 meters (112,000 feet, nearly 50 percent more than earlier PAC-3s). The PAC-3 MSE is heavier than previous PAC-3s, and this will reduce the number that can be carried on a launcher from 16 to 12.

      Introduced in 1981, the Patriot originally had a shelf life of 15 years but several rounds of upgrades and refurbishments enable many of the 100,000 missiles built since the 1980s to be kept in service for another decade or more. The refurbishment also includes using new technology to accurately measure age-related decay in many components. This is an important aspect of being able to extend shelf-life in missiles and aircraft. This refurbishment is how many missiles built over two decades ago turned into MSE versions.

      The current version of the original Patriot missile design (MIM-104E PAC 2) cost $2 million each and can be used against aircraft and some missiles. The smaller PAC-3 (MIM-104F) anti-missile missile can only be used against missiles and can cost up to $3 million each. PAC-3 entered service in 2002.

      The U.S. Army has ten Patriot anti-aircraft missile battalions. Each battalion has 12-24 launchers (in 3-6 batteries). Each battery is manned by about a hundred troops and contains a radar, plus four launchers. A battery can fire either of the Patriot missile types. The PAC-3 missile is smaller than the anti-aircraft version (PAC-2), thus a Patriot launcher can hold 12 or 16 PAC 3 missiles, versus four PAC-2s. A PAC 2 missile weighs about a ton, an original PAC-3 weighed about a third of that. The PAC-3 has a shorter range (originally about 20 kilometers) versus 70 kilometers for the anti-aircraft version. There is also an anti-missile version of the PAC-2, but it is less effective than the PAC-3 but gives Patriot batteries the ability to be able to quickly deal with enemy aircraft or missiles.

      While each Patriot launcher, loaded with PAC-3 missiles, can only defend against ballistic missiles approaching within its shorter range (20-35 kilometers), the Patriot radar can detect targets out to a hundred kilometers. Two PAC-3 missiles are fired at each incoming ballistic missile, to increase the probability of a hit. The PAC-3 missile has its own radar and uses it to track the incoming warhead and execute a collision course.

  3. Tragem da…….poate ceva iarba

    • aici nu au avut nici o comanda de locomotiva noua, doar de la unguri si de la turci din pacate
      din electroputere – au facut arabii care au luat-o pe promisiuni mall
      de cfr – ce sa mai zic

  4. Intrebare intrebatoare….in acest sistem se pot integra rachetele noastre Volhov sau ce mai avem noi prin batatura…Howk e.t.c.? Am inteles ca sistemul israelian, Prastia lui David este foarte performant si la un momentdat la TVR aparea interesul Romaniei pentru acest sistem. Interesul aparea in scrisorile alea wikileaks. Voi la ce credeti ca ar fii mai bine pentru noi sa optam? Nu vreau sa aud doar pareri cu ce ne permitem, ci si cu ce ni s-ar potrivi mai bine dpdv tehnic!

    • Cezar, chestia asta s-a discutat si rasdiscutat. Fa si tu un efort si pune in butonul de cautare de pe site, din dreapta sus „AA” sau „Volhov” sau „antiaerian”, in functie de ce vrei si apoi apasa ENTER.
      uite aici un articol de pe Tehnomil, foarte bine documentat:
      http://www.tehnomil.net/2012/05/30/variantele-sam-ale-romaniei-pseudo-analiza-comparativa/

      din care am preluat la greu pentru sinteza de aici, in context:
      http://www.biziday.ro/2014/03/23/prezentul-si-viitorul-apararii-antiaeriene-a-romaniei/

      mai sunt si astea… referitor la subiectul din articol:
      http://www.rumaniamilitary.ro/variante-pentru-modernizarea-rachetelor-hawk
      http://www.rumaniamilitary.ro/sisteme-aa-si-abm-scutul-polono-roman

      • Din articolele de pe tehnomil si biziday remarc lipsa PAAC-4 (Patriot advanced affordable capability) cu interceptorul Stunner.
        O alta posibila solutie pentru interceptor ar putea fi Meteor + booster (ar tripla raza de actiune fata de nasams / slamraam), dar nici nu e in dezvoltare.
        M-am ingrozit cand am vazut acoperirea pe care o avem in prezent. Eu cred ca numai pentru acoperirea redundanta a granitei de est sunt necesare 6 baterii cu raza lunga: 2 in Dobrogea, 4 in Moldova, plus una pentru Bucuresti. Fiecare aparata de cate o baterie de Millenium 35.

        • in timp ce unii generali vorbesc la TV de 3 (TREI) baterii………………………………..cand minimul a fost clar specificat 7-8

        • Corectie: Millennium este navala, cea C-RAM se numeste MANTIS, foloseste acelasi 35 mm 1000 rpm. Ideea este de a proteja bateria de rachete AA cu raza lunga impotriva rachetelor anti-radar sau de croaziera rusesti.

          Nächstbereichschutzsystem MANTIS (Modular, Automatic and Network capable Targeting and Interception System), formerly titled as NBS-C-RAM (counter-rocket, artillery and mortar), is the latest very short-range protection system of the German Army, intended for base-protection, particularly in Afghanistan. It is produced by Rheinmetall Air Defence, a subsidiary of Rheinmetall of Germany. It is a part of the army’s future SysFla air-defence project.

          The NBS C-RAM system is supposed to detect, track and shoot down incoming projectiles before they can reach their target within very close range. The system itself is based on Oerlikon Contraves’ Skyshield air defence gun system.

          An NBS C-RAM system consists of six 35mm automatic guns (capable of firing 1,000 rounds per minute), a ground control unit and two sensor units. The entire system is fully automated. The guns fire programmable „Ahead” ammunition, developed by Rheinmetall Weapons and Munitions – Switzerland (formerly Oerlikon Contraves Pyrotec). The ammunition carries a payload of 152 tungsten projectiles weighing 3.3g each.

          The German Army has ordered a first batch of two systems, with more being planned. These two systems cost around €110.8 million, plus another €20 million for training and documentation purposes. In a follow-on contract, worth around €13.4 million, Rheinmetall will also deliver the corresponding ammunition to the German Army.[1]

          The German Bundeswehr took over the first MANTIS system on January 1, 2011

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *