O vizita la Moreni. Partea a II-a. Produsele

Voi continua acum cu prezentarea produselor Uzinei Automecanica Moreni si cu oportunitatile pe care aceste produse le pot avea.

Intai si intai as vrea insa sa lamuresc un lucru, care ma deranjeaza in media romaneasca. Tot apare prin ziare si asa-zisa media mare, ideea ca industria de aparare cerseste fonduri de la bugetul de stat, oferind in schimb mai nimic, sau in ceea mai buna posibilitate, niste produse slabe, invechite, produse de care Armata Romana nu ar avea nevoie si care in nici un caz nu pot fi vandute la export.

Celor care cred asta le transmit cu toata amabilitatea urmatoarul mesaj: fratilor daca nu stiti despre ce vorbiti, de ce nu taceti sau si mai bine de ce nu intrebati?! Oare microbul Tatoiu, boala aia contagioasa de a-ti da cu parerea despre toate si despre orice, chiar daca nici macar nu sti cum se scrie respectivul lucru, s-a extins atat de mult?!

Oricum voi si altii ati reusit déjà performanta de a face praf si pulbere o industrie care exporta de un milliard de dolari pe an, cu aceleasi sabloane popagandistice, clasice déjà”: un morman de fiare vechi, produse slabe si proaste, etc, etc. Din acest motiv probabil doreau irakienii sa cumpere 400 de transportoare de la noi! De proaste ce erau, dar stai linistiti: contractual a fost distrus.

Industria romaneasca de aparare isi duce astazi zilele pe proprile picioare, ciugulind, acolo unde se poate, contracte cu compani civile si realizand prototipuri, cum ar fi SAUR 1 si 2 pe banii lor, fara ajutor de la stat.

Celor care-si dau cu parerea doar ca sa nu taca, pentru ca ce poate fi mai smecher dacat sa lovesti in propria ta industrie, care este si  asa muribunda, le recomand sa mai invete ceva carte si daca tot sunt de vanzare sa ceara dracului mai mult, decat suta de euro, pe un articol penibil! Demnitate maxima: minciuna, calomnie si sa lovesti pe cineva care este oricum prea slab pentru a se apara…patrioti adevarati acesti bieti imbecili.

Dar sa revenim la produsele noastre.

Moreniul are cateva astfel de produse, toate ofertate la export si absolut toate primite cu destul entuziasm de partenerii nostri externi. Cel mai putin cunoscut este de fapt foarte cunoscut: faimosul ABI, pe sasiu de ARO, un stramos, conceptual daca vreti, al mai celebrului Humvee.  Produs pentru interventii impotriva insurgentei urbane, modestul ABI s-a bucurat de un imens succes in Algeria, unde a fost exportat in mult mai multe exemplare decat apare pe internet. Mult mai multe, semnificativ de tot mai multe.

ABI, la Muzeul Militar

Desi sursele de pe net dau ca cifra a exportului, catre tara nord-africana, doar cateva bucati, in realitate numarul de autovehicule blindate a fost muuuult mai mare. Cifra exacta nu poate fi deocamdata facuta publica din varii motive. In hala uzinei am avut insa placerea sa discut cu cei care au construit aceasta masina, echipata sa rezista focului cu armament usor.

Desi astazi batranul ABI-ului ar fi perimat in dotare, inginerii de la Moreni aveau in vedere dezvoltarea  catre ceea ce este astazi un vehicul modern de patrulare. Ba chiar au au avut in curtea uzinei, pentru mai multe luni, un Humvee pentru evaluare si studiu, intentia fiind dezvoltarea unui produs similar, dar proiectat in tara conform cu cerintele tactice ale Armatei Romane. Bineinteles ca nu au fost fonduri, insa ideea pe care trebuie s-o retineti este ca in timp ce Algeria cumpara ABI-uri, Armata Romana nu avea bani pentru astfel de masini, utile la vreamea lor Politiei Militare si patrula prin Irak in masini ARO fara nici o urma de protectie.

Al doilea produs ar fi celebrul, intr-un fel, transportor 6×6 RN 94. Poate multi dintre voi se intreaba la ce poate fi folosit un TAB 6×6 si de ce ne-am lega la cap si cu 4×4 si 8×8?! Pai fiecare are rolul lui, iar dezvoltarea acestor modele in intreaga lumea are la baza eficienta. Astfel spus RN 94 6×6 era un transportor de trupe, destul de similar Zimbru 33 8×8, numai ca el s-a nascut tarziu.

Ca sa va dau cateva  exemple, as mentiona ca un transportor 6×6 este mai usor de folosit pe terenuri foarte grele, in medii urbane, sau si mai important, poate fi folosit ca platforma pentru tot felul de aplicatii.

In Armata Romana necesitatea unui  6×6 avea la baza, printre altele, cateva concepte tactice. Se intentiona ca RN-ul sa fie folosit ca ambulanta, centru de comanda si mai ales ca platforma pentru mortiere, sau dotat cu tun calibrul 105/120mm, varianta 8×8 fiind considerata prea mare, in timp ce TABC-ul 4×4 era prea mic. Utilitatea unui transportor intermediar, intre o masina de patrulare de tip Humvee si un transportor 8×8, este clara.

Istoria RN-94 a inceput printr-un parteneriat cu Turcia, urmand ca armatele ambelor tari sa cumpere la final produsul. Din  motive  dambovitene, turcii au preferat pana la urma sa-si dezvolte singuri transportorul, romanii ramanand bineinteles fara finatare si neexistand nici o comanda ferma din partea Armatei. Astfel au fost produse un total de doar 17 masini de lupta care au avut doi destinatari: Turcia si Bangladehul. Cele din tara Bangladeh fiind in varianta de transport raniti.

RN -94 in Turcia. Foto: Armyrecognition

Frumusetea acestui..caz, sa zicem este ca Moreniul a fost contactat de curand de tara asiatica, intrebati fiind daca mai pot oferi RN-94  si de asemenea daca ar putea sa le modernieze/sa le repare pe cele vandute deja…Asta apropo de calitatea produselor romanesti. Bineinteles ca fabrica romaneasca nu mai poate nici fabrica si nici nu poate oferi mentenata celor aflate deja in exploatare. Deocamdata cel putin.

RN-94 in poligonul de la Moreni

Aici vreau sa fac o paranteza dedicata tot celor care cred ca industria noastra nu poate face fata intr-o economie de piata. Culmea este ca poate, sau mai bine zis ar putea, foarte bine sa traiasca din banii proprii daca si numai daca ar fi lasata in pace.

Problemele apar din mai multe sectoare.

Primul motiv este pur birocratic. Daca o companie privata ar dori sa ofere un contract unei fabrici care face parte din ROMARM, incepe balul. Pentru a putea produce…tigaite sau cotete de porumbei, uzina militara are nevoie de cinspe’ mii de aprobari si semnaturi, iar toate astea dureaza luni si luni de zile.

Un exemplu foarte bun este exportul romanesc de munitie, militara si civila. Povestea urmatoare am ascultat-o spusa de domnul Cristian Vintila, directorul A.N.R.S.P.S., mai clar agentia romana care se ocupa de capacitatile de mobilizare in caz de conflict.

Domnul Vintila a vorbit la Academia Tehnica Militara, cu ocazia Seminarului “Locul si rolul industriei de aparare in actualul context de dezvoltare a Romaniei”, pe 27 septembrie, seminar la care am avut placerea sa fiu invitat.

Asadar pe vreamea cand eram cu totii comunisti, URSS-ul a evitat, cat a putut de mult, sa ne dea licente pentru doua lucruri foarte importante intr-o industrie militara, lucruri fara de care nu ai practic o industrie de aparare proprie independenta. Rusii au refuzat sa dea licente pentru motoare si pulberi. Ori fara pulberi, de unde munitie?! Astfel pentru o parte foarte importanta din productia romaneasca de munitie, pulberile erau importate direct din URSS, sau se mai fabricau si la noi, asa mai pe ocolite.

Problema a iesit la iveala dupa revolutie si a devenit acuta dupa ce Romania a ales clar drumul spre NATO si UE. Astfel desi exista cerere pentru exporturi de munitie, militara si civila, de peste 200 de milioane de euro anual, aceste exporturi nu se pot onora, decat in mica parte, datorita faptului ca pulberile rusesti nu pot fi folosite, iar noile retete, romanesti sau asimilate de la producatori occidentali, nu au fost inca omologate.

Omologarea este, sa fim foarte clari, mai mult un proces birocratic, decat unul tehnic si cu toate astea, Romania pierde sute de milioane de euro pe an si mii de slujbe, numai datorita faptului ca o gasca de mancatori de hartie nu pot pune o stampila rotunda pe o nenorocita de aprobare…

Revenind la Moreni, pe langa faptul ca RN 94 ar avea si astazi suficienta piata, modernizat bineinteles, Armata Romana ar avea nevoie urgenta de un transportor blindat usor si mai ieftin, numai ca deocamdata nimeni nu mai intreaba de el.

Si ca sa inchei cu RN 94, multa lume traieste cu impresia foarte gresita ca TAB-urile 8×8 construite la Moreni, aproape 13000 de bucati, erau de slaba calitate. Numai ca nu toata lumea stie ca Romania exporta cantitati imense de TAB-uri in URSS si Germania de Est, ori daca chiar erau de prosta calitate voi va inchipiuti ca sovieticii si germanii din est le-ar fi acceptat?!

Intradevar TAB-urile noastre se comporta cateodata ca vai de ele,  numai ca explicatia nu vine de la calitatea produsului, ci de la conditile de exploatare. In URSS si Germania de Est,  erau exploatate conform manualului de utilizare: uleiul se schimba regulat, piesele de schimb erau in cantitati suficiente, etc, etc, pe cand la noi, pe principiul “ las ba ca merge si asa!” reuseam sa facem praf un TAB nou in cativa ani. Asadar nu transportoarele erau slabe, ci modul de exploatare era problema. Iar pentru Afganistan si Irak…pur si simplu nu erau gandite sa lupte in clima desertica.

Revenind la industria noastra militara, nimeni de aici nu cere pomana si nu ofera produse slabe, ei cer doar sa munceasca si in acelsi timp sa ofere Romaniei capacitatea de a se apara singura, la preturi mult mai mici decat importurile.

Cugirul este un alt exemplu. Noua arma de asalt, calibrul NATO, a fost facuta in fel si chip: ba ca este grea, ba ca este prost echilibarat, iar unii cu fire mai sensibila si feminina au spus pe sleau: este urata domne! De parca o arma ar trebui sa aiba si veleitati artistice…

Revenind ca noua arma de asalt, a fost comparata cu tot felul de arme smechere si frumoase, iar in urma acestor comparatii, bineinteles ca arma noastra a iesit foarte prost. Numai ca baietii astia uita cateva lucruri esentiale. Armata nu este chiar asa cum cred ei ca este, iar proiectarea unei arme, ca este una de asalt, sau un transportor de trupe, are cateva caracteristici.

1.Producatorul saracu’ face ce i se cere si pe cati bani i se ofera. Mai clar arma respectiva trebuie sa coste o anumita suma de bani. Daca Cugirul nu a reusit sa-i bat pe pat cateva cristale Swarovski….pai sa le fie rusine, da poate ca nu aveau bani pentru astea. Adica Armata a cerut foarte clar, ca viitoarea arma de asalt sa coste o anumita suma de bani, iar Cugirul s-a conformat. Vreti H&K 11?! Pai atunci fiti gata sa dati cateva mii de euro pe bucata, daca nu, poate nu ar fi rau sa va tinti ciocu’ ceva mai inchis.

2. Ceea ce am vazut cu totii la BSDA este un PROTOTIP, nu arma de serie. Asadar atunci cand va intra in productia  va arata altfel, materialele prin anumite parti, vor fi altele si in general va fi mai mult sau mai putin diferita de ceea expusa la targ. Apropo de BSDA, am avut dupa expozitie ocazia sa vorbesc cu cineva de la Cugir, care fusese in delegatia de la expozitie si credeti-ma nu avea deloc cuvinte frumoase pentru majoritate celor care-i puneau tot felul de intrebari apoi isi dadeau cu parerea, ba era chiar fosrte nervos.

Apropo, a mai buna arma de asalt din lume si din toate timpurile este AK 47, o arma nu foarte frumoasa, nu foarte usoara, etc, dar care in folosinta pe front s-a dovedit mult peste toate produsele occidentale foarte tehnologizate si in mod clar, mult mai frumoase.

 

Revenind la SAUR 2, asa cum scriam si in primul articol, va fi omolagat pana la sfarsitul acestui an, in acest moment aflandu-se pe ultima suta de metri. La Expomil-ul de anul viitor il vom vedea  pentru prima oara gata sa intre in productie, definitivat si cu omologarile la zi.

SAUR 2 la BSDA 2012, cu turela OWS-25R, aceeasi ca MLI 84M, fara tun, mitraliera si lansator de rachte Spike

Cel mai probabil la expozitie va fi prezentat inarmat cu aceeasi turela care echipeaza astazi MLI 84M, cea cu tun calibrul 25 mm, mitraliera de 7,62  si lansator dublu pentru rachete Spike LR. Desi se preconize sa fie dotat cu turela Rafael ( si poate chiar va fi), cea pe care ati vazut-o la Expomilul de anul trecut, cel mai probabil va fi expus tot cu turela de pe MLI si asta din mai mult motive.

Primul ar fi ca Armata mai are o gramada de astfel de turele. Din totalul de 180 de bucati achizitionate, doar 99 au fost folosite, restul ramanand sa fie sau nu folosite cu alta ocazie.

In al doilea rand o turela noua, pe langa faptul ca poate costa o gramada de bani, fonduri pe care Moreniul nu le are, ar crea problema prin faptul ca nu este cunoscuta si deci ar fi mai greu sa fie montata si optimizata.

Iar al treilea motiv ar fi faptul ca deocamdata Armata nu a comandat inca nici macar o bucata SAUR 2 si astfel nu ar avea sens ca fabricantul ca investeasca intr-o turela, pe care mai apoi nu stie sigur ca militari o vor si dori. Poate ca daca se va ajunge ca transportorul sa fie achizitionat de Armata, sa se doreasca un alt tip de turela. Asadar fabrica nu face altceva decat sa-i puna o turela buna, in asteptarea dorintei cumparatorului, indiferent cine ar fi acesta.

SAUR 2 ar merita ceva mai multa atentie din partea armatei, fiind un transportor mai mult decat decent, cu absolut nimic mai prejos decat Piranha IIIC care freaca menta prin Afganistan, de bune ce sunt. Ca nivel al blindajului oferit, TAB-ul romanesc este in linie cu ceea ce ofera ceilalti producatori, si aici gradul de protectie putand fi urcat prin montarea de kit-uri balistice, la fel ca la toata lumea.

Nimeni nu scoate un transportor din standard, cu protectie ridicata, pe motive de costuri si de oportunitate.

Habitaclul este si el total diferit de SAUR I, avand scaunele suspendate in tavan si special construite pentru a nu rani militari in caz de lovire a vehicului. In principiu SAUR II ofera o deosebita modularitate, fiind apt sa incube orice sistem dorit de catre comparator si este, in mod categoric, un imens salt in timp fata de vechile TAB-uri romanesti de inspiratie sovietica.

SAUR 2 la BSDA 2012

Cumpararea de catre Armata a macar un batalion de SAUR II ar putea face ca urmatorul transportor, TBT 8×8 sa fie pe mai departe dezvoltat de catre fabricant din banii proprii, fara alte subventii de la buget si asta in conditiile in care, o spun cu toata seriozitatea, SAUR II chiar este un transportor modern si de care Armata are nevoie ca de aer, mai ales daca tinem cont de faptul ca actualul parc de transportoare este cu totul depasit.

Daca la un moment dat, Ministerul Apararii se va uita si spre SAUR II, ar putea observa ca are in curtea proprie un vehicul mai bun si mult mai ieftin decat Piranha IIIC elvetian, care in afara de parade si adunat praful prin Afganistan, nu prea este folosit de loc.

 

GeorgeGMT

47 de comentarii:

  1. Mi-as dori sa conduc un transportor de ala 6×6, sa intru cu el pana in Parlament sa facem putina curatenie.
    Trecand peste frustrarile astea, si pentru eventualii carcotasi – produsele trebuiesc sa fie in primul rand cerute de clienti – ceea ce evident se intampla. Nu trebuie sa credem noi ca sunt bune sau nu. Am putea sa credem si ca sunt ultimele fiare vechi, dar daca clientul isi doreste asa ceva atunci fabricam si vindem cu cea mai mare placere, pentru ca asta aduce BANI, ne ofera conditii pentru formarea de specialisti (in metale, electronica, cauciucuri, etc etc) si nu in ultimul rand… prestigiu!
    Appropo de intretinerea echipamentelor – cunosc personal un fost director de fabrica de confectii (rasarit dupa revolutie) care ani de zile a circulat cu un Mercedes fara sa ii faca schimbul de ulei pentru ca pur si simplu masina functiona si asa! Evident… afacerile s-au dus in p…, a falimentat cam tot ce a putut, culmea e ca nu mai are aproape nimic, efectiv a pradat tot! din pacate asemea oameni ne cam conduc azi. Acest lucru trebuie remediat.

  2. Turcii au fost baietii inteligenti, ca s-au folosit sau nu de experienta cu RN-94 in realizarea unor produse pe plan local, angrenand mai multi producatori, cine stie? Tot nu inteleg modul in care politicienii nostri isi bat joc de armata si industria de parare. Ieri, un om mare in stat, daca pot spune asa, vorvea de o „reindustrializare” a Romaniei.

  3. 1. Cei de la Moreni nu ar putea cumpara o licenta de G-class de exemplu, care sa fie cumparat in diferite variante de Armata repesctiv MAI (Politie de frontiera, Pompieri, etc.)?
    2. Cateva modificari minore, de bun simt nu cred ca ar fi crescut asa mult pretul…(vezi problema cu catarile si mai sunt si altele)
    3. In legatura cu Saur 2, de la posibilitatea de a pune un scaun aici sau mai incolo, si a pune ceva sisteme electronice in plus sau in minus pana la modularitate in adevaratul ei inteles este cale lunga.

  4. domnul george, m-ai uns la suflet, dar tare imi este ca o sa raman doar cu asta.
    armata o avea sau nu bani pentru inzestrare, dar sa te roage uni si alti sa le vinzi, repari, modernizezi produsele, nu mai tine de prostie, tine de penal, partea speciala, infractiuni contra statului. partea cu noianul de aprobari de la romarm este perfect adevarata. sunt curios ce spun superbele servicii de informatii ale armatei, care printre altele ar trebui si sa monitorizeze contactele cu eventuali beneficiari ai produselor militare, ca sa nu spun ca odiosii ceausisti cautau clienti mai mult sau mai putin pe sestache.
    intrebarea este retorica, nu cred ca cineva ar indrazni sa puna o astfel de intrebare, daramite sa se raspunda
    punem pariu ca nici moreniul, nici cugirul nu vor trece de faza prototipurilor, orice ar face?

  5. Si ca sa inchei cu RN 94, multa lume traieste cu impresia foarte gresita ca TAB-urile 8×8 construite la Moreni, aproape 13000 de bucati, erau de slaba calitate. Numai ca nu toata lumea stie ca Romania exporta cantitati imense de TAB-uri in URSS si Germania de Est, ori daca chiar erau de prosta calitate voi va inchipiuti ca sovieticii si germanii din est le-ar fi acceptat?!

    Erau de proastă calitate. Foloseau carcasa de BTR-60 (spaţiu interior ciuciu, foarte fierbinte în interior în anotimpul cald, trape mici prin care un ostaş de statură normală abia încape cu tot harnaşamentul de pe el). Ruşii şi-au permis să fabrice BTR-70, 80 şi 90 fiindcă aveau cu ce. Noi nu.

    ~Nautilus

    • RN 94 cel fabricat in anii „90 era doar un TAB sovietic, insa ideea de transportor 6×6 este foarte buna si utila. Nu ma gandesc sa incep sa construim acea varianta, ci sa dezvoltam un produs pe baza acelei incercari.
      In privinta TAB-urilor 8×8 erau OK pt standardele de atunci, si-au facut treaba foarte bine. Am auzit opinii de la militari care au fost in TO si care spuneau ca preferau sa patruleze, in anumite zone in TAB-uri, decat in Humvee, bineinteles pe vremea cand nu aveam MRAP-urile.

    • In Germania de Est s-a exportat si BTR-70 in anii ’80. Problemele de mai sus tin de proiectare, de felul in care au fost gandite si nu de calitate. In fine, nemtii s-au plans si de romani, si de rusi in privinta calitatii transportoarelor blindate.

  6. BTR a fost fabricat sub licenta in Romania , atat sub forma lui TAB-77 , cu modificari pentru necesarul propriu sau pentru export in afara Tratatului de la Varsovia, cat si in forma originala , BTR-70 , pentru export in URSS si RDG . Si au functionat foarte bine .
    BTR-80 a fost fabricat si el la Moreni , cu usoare modificari ,insa doar pentru uz intern .B-33 sau Zimbru , cum iti place sa-i spui .A functionat bine in misiunile externe , daca i s-a facut intretinerea tehnica dupa carte .Asa ca in URSS sau in RDG pe vremuri .
    Dar daca esti lider de opinie , poti sa emiti judecati fara sa aduci argumente .

  7. domnul nautilus, da-ne niste detalii. dece erau proaste? mai mult ca sigur ca asa este, dar pe ce te bazezi, cum ar zice un clasic?
    pe afara par mari, probabil ca aveau peretii foarte grosi daca nu mai ramanea prea mult loc?
    un vajnic infanterist imi spune ca scula fiind anfibie, trapele erau mici si sus sa nu se inece daca uita vreun prost usa deschisa.
    rusi au scos pentru poze btr-90 prin ’94. noi eram deja capitalisti atunci, dece nu ne-om fi permis?. noroc cu batranul ceasca si sinistra lui sotie, ca putem povesti de niste vechituri, ca altfel nu le aveam nici pe alea.
    tot amicul meu insista ca draciile astea nu prea stateau in soare, sa nu pateasca o nepatita din cer! respectiv erau camuflate cu frunze, crengi, plase de mascare, cum s-ar zice stateau mai mult la umbra. asta in europa, ca in vreun desert probabil era mai greu, nu stie.
    sa auzim de bine

    • Căldura aia în interior venea de la căldura degajată de motoare care se transmitea în toată mașina, căldură la care sistemele de ventilație ale mașinii nu făceau față, așa că nu trebuia să stea la soare ca să fie cuptor în interior, mai ales dacă era și desantul de infanterie în interior. Iar trapele alea mici îngreunau accesul din și în vehicul făcînd ca timpul de expunere al militarilor la focul inamic să fie mare.

  8. Sulla used his armies to march on Rome twice, and after the second he revived the office of dictator, which had not been used since the Second Punic War over a century before. He used his powers to enact a series of reforms to the Roman constitution, meant to restore the balance of power between the Senate and the tribunes; he then stunned the Roman World (and posterity) by resigning the dictatorship, restoring what he considered to be normal constitutional government, and after his second Consulship, retiring to private life.

    (Foarte importante ultimele cuvinte)

  9. Despre TAB alias BTR stiu ca majoritatea componentelor se fabricau in RSR.
    Bun.Dar ce ne facem cu SAUR 2 sau 3 ,unde motorul,componentele mecanice,electronica,turela,tunul,placile de blindaj compozit trebuiesc importate.Ce mai fac cei de la Moreni?

  10. Ei sunt integratori… ulterior, anumiti furnizori, pot fi selectati dintre cei din Romania, daca sunt competitivi. Camioane Brasov sau altii vor putea furniza motoare si alte componente, sau, daca seria e mare, de aproape mia de bucati sau peste, cu tot cu export, poate renta achizitionarea de licente pt. motor, etc… Toate astea insa vor lua ani si ani si, mai mult de atat, planificare coerenta si viziune.

  11. Camioane Brasov insasi isi cumpara motoarele si celelalte componente din Germania.Dupa mine cel mai bun ar fi modelul polonez:acord cu un producator consacrat si transfer de licenta.Sau macar transfer licenta o familie de motoare inclusiv ptr. eventuale viitoare camioane militare romanesti.

  12. ” albert
    – tehnologia placilor de blindaj compozit este stapanita in acest moment in Romania ( de fapt 2 tehnologii distincte si se pare ca exista inca capacitati de productie capabile sa la fabrice in serie )
    http://www.arsenalresita.go.ro/prodspec.php
    tunurile de 25 si 35 mm au fost asimilate in productie la Resita – dar nu stiu daca in acest moment fabrica mai este in masura sa produca ceva
    Mie personal mi-ar place mai mult o turela cu 2 tunuri , unul de 25 mm standard NATO , altul de 73 mm cu teava lisa , cel de pe MLI-84 ,produs la Carfil Brasov ,care sa traga cu munitie termobarica .Tehnologia pentru toate acestea exista inca in tara .Si Carfil-ul inca , se pare .
    -ceva electronica se mai produce la Curtea de Arges , putina insa .Vad ca se lucreaza in cooperare cu Academia Tehnica Militara .
    Microelectronica are inca site pe internet , cu produse de nisa , mai mult cercetare si microproductie, desi multi ii doresc pieirea pentru terenul pe care este construita . De nu cumva i-or fi facut felul deja .
    IPRS Baneasa in schimb este doar o amintire . In ultimii ani de functionare , spre exemplu tiristorii ajunsesera competititivi ( putini am schimbat in convertizoare, in conditiile grele de lucru din metalurgie , frig si umiditate ) . Dar, nu mai e …
    Ceva senzori se produc la Hanna Instruments in Cluj .
    Prooptica , IOEL , Optoelectronica ,IEMI ,IOR , Elprof , Electromagnetica inca pot produce destule elemente HI-TECH,cum ar fi sistemul de avertizare la iradiere laser si radiolocatie , sisteme de vedere pe timp de noapte , statii radio ( din kit ), detectoare de radiatii ,telemetre laser , sistemul de conducere a focului , periscoape etc.
    – motoare si transmisii , om pune de import , ca sa le placa TBT-ul si la „jmecheri” . Totusi Mefin Sinaia inca produce pompe de injectie, la nivel mondial ,spun ei, fiind parte dintr-un grup strain acum .Nu stiu daca a mai ramas COMPA Sibiu ( grupul Billstein ) ca producator de amortizoare .
    Asa ca cei de la Moreni ar putea produce TBT-ul , cu multe componente locale .
    Ar putea … dar sa vedem daca vor ajunge sa-l produca .
    Totusi , suntem in campanie electorala .Probabil de aceea mai auzim de el .

  13. nicusor,stii ce ne lipseste noua si nu avem putere sa facem nimic:organizarea economica de tip holding.Uite la croati,ea de fapt este prioritara si la polonezi:http://www.ddsv.hr/index.htm Iar

  14. de fapt, ne lipseste o clasa politica responsabila, care sa incurajeze prin masuri legislative coerente economia

    • Bai Mariuse tu chiar nu intelegi ca TAB-urile noastre sunt foarte proaste?! Poti sa le poleiesti si cu aur, sunt proaste domne rau de tot, pe motiv ca…e romanesti. Ba un om de bine chiar mi-a atras atentia, si daca are baiatul dreptate are, ca farurile de pe SAUR 2 au o pozitie…neportivita si in cazul interventiei la revolte!!! ar fi foarte usor pentru…revoltati sa-i sparga bietului TAB farurile, lasandu-l astfel chior si pe intuneric!
      Repet, daca are baiatul dreptate…are, eu modest as observa doar doua lucruri: TAB-urile nu sunt gandite sa bata demonstrantii, decat in tarile africane, pe la noi avem jandarmii, iar secondo, orice transportor modern are sistem de vedere pe timp de noapte, in principiu, are chiar doua.
      Oricum ideea ca un batalion echipat cu SAUR 2 ar ataca inamicul, la lumina farurilor , este macar hilara, farurile sunt folosite exclusiv pentru circulatia pe drumurile publice, in nici un caz in situatii de lupta. Ma gandesc acum daca doamne fereste ii sparge si stopurile, ca si ale au o pozitie…nefireasca, ce dracu face atunci conductorul?! Pai ii da Politia Militara o amenda de sa-l usture, cum dracu sa te duci pe front fara sa semnalizezi schimbarea de directie?! Pai ce suntem salbatici, nu mai respectam legile circulatiei pe motiv de razboi?!
      Dar vorba unui sef de-al meu: multi vad, putini pricep. Pacat!

      Si bineinteles este usor sa razi de munca a 320 de oameni care au construit un transportor foarte bun, pe banii lor de salarii, dar patriotismul este foarte raspandit la noi, gasim patrioti pe toate drumurile si pe toate blogurile.

      • da, a fost tare faza aia cu spartul farului :))
        ala e expert nu gluma. bagesi mitru puza ca am vazut-o si pe asta, e o problema majora ca se poate sparge usor farurl de la transportor :)))))))

      • „La Saur 2 pana si Farurile sunt integrate prost in structura generala a vehiculului, pe langa asta ati vazut adaptarea la turela care doteaza si MLI 84M – OWS-25R cum s-a facut?
        S-a sudat un cilindru mai inalt pe cutia blindata, marindu-i-se profilul in teren al vehiculului blindat.
        Nu poti ca tara care optezi pentru un IFV sau APC sa il cumperi fara ca sa fie folosit de armata proprie tarii producatorului respectiv, ar trebui sa ai incredere oarba.”
        Citat din ceea ce am postat pe site, in plus am mai scris: „Farurile alea au avantajul ca se pot inlocui rapid dar daca duci Saur 2-ul la o demonstratie care se lasa cu aruncaturi de pietre s-ar putea sa “chioasca” rapid.”
        Oare trebuie ca sa fim cu totii „yes man”? Ei bine eu lucrez in domeniul automotive si mai facem cate un design review pe proiecte, nu stiu de ce sunteti asa de ofticati de observatiile astea.
        As mai putea sa scriu si despre fundul TBT-ului Saur care este plat si nu in „V” intors asa cum au procedat alti constructori pentru a-l proteja de mine, toatea aceste amanunte conteaza.
        Nu uita ca noi vrem sa il vindem Columbiei !!!! Tara in care se mai face suprimarea demonstratiilor si cu tab-ul si nu este vorba de o tara ordonata si disciplinata ca Romania care nu mai stie sa iasa in strada!

        • Felicitarile mele ca lucrezi in industra auto. Si eu am lucrat pana recent. Culma e ca ma ocupat de faruri :)) si lucrul cel mai naspa pe care l-am facut este Alfa Romeo Giulietta. cam ma am cu farurile. Nu se mai vinde in Columbia ca picat contractul. Tu armata ai facut? sau scoala de ofiteri? Cu transportorul nu mergi la demonstratii. Am stat in america latina si culmea e ca unele tari de acolo sunt muult in fata noastra, inclusiv venezuela..De Argentia si Chile nu are rost sa vorbim. Daca e sa mearga cu transportorul impotriva manifestantilor faceau ei un caiet de sarcini speciale. Cum la tine la Continental ai un Arbeitsvrobereitung asa trimit si aia cerintele si pe care tu le stii drept Kundenspetzifikation. Plus ca am avut norocul sa lucrez la un proiect Zeiss pt politia de forntiera dar mai mult cred ca erau echipamentele pt cei de la SRI. Asa ca pot sa zic ca am o mica experienta si pe domeniul echipamentelor militare. Sunt cerintele echipalemntelor militare de 10 ori peste cele din industria auto…

      • In primul rand sunt constient ca este vorba de un prototip si ca orice prototip de acest gen este finantat de STAT – dupa mine saracii oameni au fost fraieri ca si-au dat o parte din salariu pentru dezvoltarea Saur-ului 2, eu in locul lor mi-as fi cautat altceva de munca.
        Industria romaneasca de armament nu are sansa cu asemanea conduceri si cu asemenea birocratie ca sa supravietuiasca.
        Ar mai fi problema pieselor de schimb pe care nu suntem in stare sa le asiguram clientilor existenti cazul RN 94 si faptul ca nu suntem in stare sa le facem reparatiile.

        • Aici iti dau dreptate..

        • Unde bre iti cautai de lucru, in Moreni?! In jurul Moreniului?! E totul mort acolo Marius, totul. Revenind la SAUR 2, este un produs romanesc, poate printre ultimele, nu este cel mai frumos, sau cel mai inalt, dar are foarte mult potential. As indrazni sa spun, si este doar o opinie personala, ca daca SAUR 2 nu va fi cumparat de Armata, nici TBT-ul nu are sanse foarte mari. Te plangi de turela, mai exact de modul cum a fost prinsa de corpul TAB-ului, insa aici trebuie sa-ti reamintesc ca fabrica a folosit ceea ce avea la dispozitie, si anume turela OSW 25R. Nu avea nici un sens sa se apuce sa optimizeze transportorul pentru un alt tip de turela. Si chiar daca ar fi avut bani, pentru care tip de turela trebuie optimizat, atat timp cat Armata nu si-a exprimat opinia?! Faceau 3-4-5 variante, cu tot atatea turele diferite?!
          La fel ca si in cazul Cugirului, nu fabricantul este de vina pentru produsul obtinut, ci constrangerile bugetului alocat, in cazul SAUR fix zero barat.
          Eu nu inteleg de ce trebuie sa luam la misto o fabrica intreaga doar pentru ca cineva, are ce are cu altcineva. Stii foarte bine ca este o chestie personala, in care este amestecat acum SAUR-ul, numai ca acest transportor este romanesc, este printre ultimele sanse ca in Tara sa se mai fabrice ceva serios si nu este absolut deloc un produs slab. Perfectibil, categoric, dar nu slab.
          Am vazut fabrica cu ochii mei, am stat de vorba de la director, la muncitori, adevarat ca nu am umplut blogul cu poze personale de la eveniment, ca nu sunt atat de fotogenic precum altii, dar mi se pare cu totul obscen sa pui adversitatea personala, inaintea interesului national, chiar si la nivelul nostru mic.
          PS ABI chiar este faimos printre bucuresteni. Pentru cei care au facut revolutia prin Capitala. ABI-ul are o foarte mare notorietate, datorita faptului ca multi membrii ai USLA au fost ucisi si batjocoriti, atunci cand au incercat sa vina in apararea vechiului sediu al MApN. Au fost confundati cu teroristi si au fost ucisi. Le-am vazut personal, gaurite de gloante de mare calibru si bietii anti-tero atarnand prin trape.
          Si bre tot ca o observatie personala: un 8×8 nu este foarte util in orase datorita gabaritului. Nu ai cum sa fugaresti poporul pe stradute inguste, se blocheaza magaoaia si isi o sticla cu benzina peste ceafa de nu se vede. 4×4 cele mai bune. Ar merge pana la urma, da nu este gandit pt asa ceva.

          De acord la faza cu podeaua, insa directorul de la Moreni, Dl Manu, zambea cu ingaduinta cand se referea la rezistenta anti IED a unui transportor, spunand ca este doar praf in ochi. Ori il faci transportor de trupe, ori MRAP. Calea de mijloc costa foarte mult si costa o gramada de bani. Un TAB serios rezista la 8 kg TNT pe roata si poate fi dus pana la 12kg, dar atunci are probleme cu flotabilitatea.

          • La TBT-urile cehesti s-au facut simulari si teste cu burta plata sau in forma de V intors si s-a demonstrat stiintific ca TBT-ul cu burta in forma aceea este mai bun, s-ar putea ca facand un TBT sa reziste la 10kg de exploziv IED sa fie diferenta intre viata si moarte echipajului, turela OSW 25R este logic ca sa se foloseasca in conditiile in care mai ai 100 de bucati aproximativ pe stoc, dar atunci faci si integrarea ei ca lumea in prototip.
            Rezistenta balistica a unui cilindru de acea forma este destul de slaba si o stim cu totii, erau critici constructive, la fel si cu cei de la Cugir, din astfel de discutiise nasc perfectionarile in domeniul armamentului, si Stryker-ul este acum un TBT bun desi initial a fost un produs slabut.
            Ce ma deranjeaza este ca de un timp anumiti membri ai blogului iau totul personal la fel ca si in situatiile de acum vreo 2 luni, dialogand invatam cate ceva daca nu vom ramane sistem inchis si intr-o parte veti avea doar laude si intr-o parte vom avea doar critici.
            Totul este extrem de simplu vrei sa faci ceva constructiv accepti criticile daca nu o sa ai ceva medicru!

            • De acord cu tine
              la fel cum arunci cu chestii genul jafurile de piranha 3 caare stau deheaba,la fel poti suporta si critica
              din cate stiu piranha 3 e cred cel mai raspandit tranportor dim lume,ales de umfanteria de marina din mai multe state ceea ce spune multe de el
              acum chestia cu podeaua in v la tbt-uri mi se pare mult over rated
              un tbt e in dezavantaj din start din moment ce explozia se produce sub compartiment
              mrap-urile se fol si ptr ca daunele induse de explozie afecteaza doar componemte,nu intregul
              daca ar fi ca sa inlocuiesti un transportor la fiecare incident ai dai faliment
              in razboi conventional se fol vehicule de deminare
              la fel se pot face kit uri de deminare ptr a fi puse in nasul tbt ului si inhibitoare de frecventa si sunt mai eficuente decat incercari cu podeaua in v
              eventual kit urile de blindaj ventral si de pe pasajele rotilor pot avea acea forma
              ptr mine e mai important um ecartament si unghiuri care sa favirizeze capacitatile de trecere si calitatile dinamice,ruliu,tangaj etc
              ar trebui data o sansa si celor de la moreni
              ca produsul e perfectibil da,dar sa aiba o sansa macar

              • Piranha IIIC nu este practic un jaf. OK cand nu ma exprim corect/gresesc, asta e. Ideea era ca am dat o gramada de bani pe niste TAB-uri care nici macar nu sunt folosite, adevarat nu din vina transportorului, in loc ca banii respectivi sa fi fost folositi in industria romaneasca.
                Piranha este un TAB decent, dar nivelul de protectie era similar Zimbrului. Am dat 20 de milioane de dolari pentru ce?!

            • Mariuse intotdeauna iti voi respecta opinile, pt ca esti bine intentionat, dar hai sa nu facem pe prosti. Sti bine ca respectivele articole nu au nici o legtura cu SAUR-ul, ci au legatura cu RoMilitary si mine personal. Sunt daca vrei niste anti-articole. Niciodata nu m-a deranjat critica, aici comentarile sunt libere indiferent ce scrie cineva, numai ca aia nu e critica ci doar bascalie. Se compara un produs care are in spate nus ce mare companie, cu un produs construit din resturi de salarii.
              Tu personal nu crezi ca ar trebui sa sprijinim ceea ce a mai ramas din industrie, in loc s-o luam la misto?!
              Daca aia era critica constructiva si bineintentionata, si ma refer aici doar la cometarile tale, pt ca cu tine dialoghez acum, ….hai sa fim un pic seriosi.
              Din astfel de discutii nu se naste absolut nimic, decat orgoliul unora care lovesc in blog folosind SAUR-ul. Tie chiar ti s-a parut ca…dialogurile erau axate pe SAUR, sau pe RoMilitary?! Da fi sincer…
              Vreau sa fiu foarte clar. Oricine poate face ce crede de cuvinta, dar sa mazgalesti un produs facut cu atat de multa truda, doar pt a lovi intr-un blog, e josnic. Vrea cineva sa reinnodam mai vechile conflicte?! Sunt absolut gata, dar haide sa lasam SAUR-ul de o parte. Faptul ca eu sustin o campanie foarte modesta in favoarea acestui transportor, nu inseamna ca el trebuie amestecat in astfel de mizerii. Nu am drepatate?! Ia citeste tu mai bine blogul tau, comentarile, etc, etc si poate te lamuresti. Daca nu, iti pot oferi exemple, pentru lamurire.
              Nu SAUR-ul este problema, ci eu sunt problema, SAUR-ul este lovit doar pt ca eu il sustin si cineva doreste sa arate poporului cititor ca eu personal nu prea stiu ce vorbesc. Este?! Este!
              Lasati bre SAUR-ul in pace si luati-va de mine…E mai barbateste asa…Parol d-onor, monser.

              Cu tot respectul pt tine Marius, in modul cel mai serios cu putinta.
              PS Poate ca pt un timp ar fi util ca tu sa preiei …Acel blog, iar Marius Zgureanu RoMilitary, ar fi probabil mai multa liniste si amicitie! 🙂 🙂

              • Hai sa mergem toti la o bere rece si sa nu ne certam! noi sa fim sanatosi ca dobitocii aia tot fac ce e bine pentru ei nu ce e bine pentru tara!
                Ma duc in Germania maine. Sa le declar razboi ca poate de ocupa ne-am pune si noi pe picioare?

                • Nu bre. Faza asta poate sa tina la americani, da nu cred sa te ia nimeni de serios, ca doar suntem de facto ocupati….De ce dracu sa mai aiba si grija de noi. Drum bun! Vezi sa iei la tine bancnote mai mari de 50, le verifica! 🙂

              • Haide, ca suntem barbati in toata regula si ne duce suficient capul incat sa remarcam ca te victimizezi cand de fapt tu ataci primul.

                Fii sincer si mai ales realist, te astepti sa consideram ca acea critica a lui Marius Fenchea legata de faruri este un atac la adresa ta sau a blogului tau?

                Nu te mai da un om de treaba atata timp cat tu practic inviti la conflict cu tine personal. Eu iti sugerez sa iti vezi de ceea ce faci si le sugerez si lor sa nu iti dea replica si in felul asta noi, cititorii, sa ne bucuram de ce scrieti voi.

                Nu uita o chestie… te-ai dus si tu la Moreni si ne-ai dezamagit. In loc sa citim despre ce ai vazut acolo, ai folosit o treime din articol ca sa bati apropo-uri jignitoare la cei de pe resboiu ca sunt feminini si alte-alea, iar acum o faci pe neprihanitul…

                • Neprihanit…nu sunt, insa, vis-a-vis de articolul de la Moreni..nu stiu de ce crezi ca m-am referit la altcineva decat la cei care conduc astazi tara. Ma refeream la cei care considera industria romaneasca, inclusiv cea militara ce pe o gramada de fier, la presa care daca nu tace, scrie foarte prost, mai ales presa locala, etc, etc. Nu m-am referit nici un moment la ce crezi tu ca m-am referit.
                  Hai sa nu ne flatam singuri. Nu scriu articole cu gandul la voi. Iar problema cu farurile era secundara.
                  Conflict?! Invitatie?! Cand vei vedea la mine pe blog un articol sau macar un singur comentariu referitor la voi, mai vorbim atunci. Deocamdata la voi se comenteaza ceea ce apare cateodata la mine, ceea ce e OK.
                  Insa eu personal chiar cred in SAUR si am o sensibilitate spre industria militara. Atata tot…
                  Da in mod clar neprihanit nu sunt si nici fara pata! Adica nu voi arunca eu primul piatra.

                  • „Lasati bre SAUR-ul in pace si luati-va de mine…E mai barbateste asa…”

                    La asta ma refeream cand spuneam ca inviti la un conflict cu tine personal.

                    „Cand vei vedea la mine pe blog un articol sau macar un singur comentariu referitor la voi, mai vorbim atunci. ”

                    Ma faci sa zambesc.

          • 🙂 Pai cu asta are omul dreptate
            Cum ar fi sa se bata doua armate cu IED-uri
            Conflictele astea fara un adversar clar au scos strutzocamilele astea MRAP sau avioanele alea gen supertucano

      • Bre, nu va mai certati pe faruri 🙂
        Umila mea parere, cu faruri sau fara, eu nu cred ca Saur2 va intra in dotare indiferent ce i-ar face aia prototipului. Daca vroiau se cumparau pana acum, chiar si la bugetul ala de rahat, 10 Saur2 per an costau 10 milioane. In 2013 si 2014 cica prostimea plateste ce au furat smecherii, adica datoriile la FMI, deci nu cred ca se va cumpara ceva. Si pana in 2015 se duce dracului si Moreniul.

  15. chiar sacrificiul banesc este unicat in industria militara.Numai ca ea se bazeaza mai putin pe chestii sentimentale,cat pe capabilitatile intelectuale.Revenind la coreeni,am vrut sa vad numai ce motor are coreanul DOOSAN 6X6. Ce-am gasit:http://www.doosan.com/doosaninfracoreengine/en/products.do?cmd=selectView&product_seq=20090118111311359375

  16. Appropo de motoare, in anii ’70 cei de la Dacia aveau in proiect un motor turbo-diesel de 1.6l care dezvolta 72 de cai, consum extern 5 litri, 8 in oras. Proiectul a fost respins de „partid” se zvoneste ca specialista de renume international, grea sa ii fie tarana!, a blocat proiectul, ma rog… la cabinetul ei. Acum, dupa 30-40 de ani, motorul 1.6TD face furori la VW, Ford, Renault… este excelent, suficient de mic si economic, suficient de puternic chiar si pentru o masina de dimensiunile unui Ford Mondeo (eu personal am condus vre-o 500km un Mondeo cu motor de 1.6tdci – este foarte decent pana la viteze de 160km/h).
    Ce vreau sa zic? – Romanii nu sunt prosti deloc, dar sunt extrem de prost condusi…

    • Motoarele turbo din anii ’70 erau de 2 parale datorită mai multor factori:

      – carburanţi de slabă calitate pentru motoarele pe benzină (americanii şi suedezii au făcut compromisul injectorului de apă şi metanol pentru a nu bubui pistoanele datorită detonaţiilor);
      – comportament rutier foarte supărător (BMW 2002 Turbo era mort până la 4000 rpm şi zbura ca o rachetă peste, ca şi cum ar fi avut o acceleraţie cu numai 2 poziţii);

      De fapt primul motor turbo care putea fi condus pe şosea într-o manieră normală a fost Saab 99 Turbo.

      De asemenea, tehnologia Diesel a epocii era de 2 parale datorită faptului că nu existau sisteme de injecţie de înaltă presiune şi nu au existat până în anii ’90.

      Orice Diesel al epocii avea o putere specifică redusă, greutate foarte mare, consum mare de ulei, pornire greoaie la rece, era foarte bun la dimensiunile unui camion şi numai astfel. Dealtfel exemplul lui ARO 244 Diesel e binecunoscut. Iar faptul că Geniul Carpaţilor avea la renumitul său ARO bleu motor pe benzină spune ceva 🙂

      Toate CDI şi TDCI moderne au sistem de injecţie commonrail, lucrând la 3500 bar, care nu poate funcţiona normal la dimensiunile unui autoturism fără un control electronic precis, iar electronica vremurilor de glorie ale lui Burebista de la Scorniceşti şi ale Savantei de Renume Mondial se reducea la circuitele primitive pe care le cunoaştem de la Telecolor şi Diamant. Comparaţia pică fără drept de apel.

      ~Nautilus

      • Să-mi fie cu iertare, dar e greșit (să nu zic aberant) fragmentul: „De asemenea, tehnologia Diesel a epocii era de 2 parale datorită faptului că nu existau sisteme de injecţie de înaltă presiune şi nu au existat până în anii ’90. Orice Diesel al epocii avea o putere specifică redusă, greutate foarte mare, consum mare de ulei, pornire greoaie la rece, era foarte bun la dimensiunile unui camion şi numai astfel.”
        Să înțeleg că 1,6 TD ce echipa Golf 1 și 2/ Passat 32B, era de două parale. Păi stimabile, mașina nouă de acum nu se compară (consum, fiabilitate și cam tot ce ține de MOTOR) cu cea veche (Passat 32B cu 1,6TD), pe care am condus-o în toate mediile pe ce șe le poate imagina fiecare, de la drum de munte la 2000+ metri la autostradă cu 140 km/h (viteza reală, nu indicată), la circulat în metropole extrem de aglomerate – toate la un consum nesimțit de mic (măsaurat ca și „rază de acțiune” – distanță efectiv parcursă/motorină consumată). Îmi explici deci și așadar cum o mașină cu motor din anii 1970, carevasăzică e de doi lei (motorul spui) are azi performanțe demne de noutățile japoneze?!
        Încă ceva, dacă întreții cu bun simț o asemenea motorizare, garantez eu că pornește și la -25 la sfert de cheie (a mea pornea și nu de puține ori am „pornit” cu ea mașini noi înghețate bocnă). Scuze pentru că nu e tare la subiect, dar nu pot să nu reacționez.

        Ideea e că în anii 1970 era tehnologie diesel foarte decentă (ca performanțe), însă mă îndoiesc că fără asistență și materiale nemțești românii făceau male lucru. Opinia mea.

        • Chestia asta am auzit-o din mai multe guri (româneşti, franţuzeşti, americăneşti şi scandinave, adică în romgleza corporatistă e equal opportunity 🙂 ): frigiderele de Găeşti erau mai solide decât betonul, nu se strică nici după 25 de ani, costumul de la Apaca nu se rupe, Mercedes-Benz 240D şi Passat 1.6D (nu TD) merg 1 milion de km fără să se strice, Dacia din 1972 „cu piese franţuzeşti” a fost lăsată moştenire de primul proprietar când a murit, becul cu filament cumpărat în 1960 încă mai ţine şi becul fluorescent modern s-a fript fără motiv, bormaşina cu care dai găuri prin casă să îţi trezeşti vecinii merge de 30 de ani şi nu se arde etc

          Maşinile (şi frigiderele, maşinile de spălat, aparatele de aer condiţionat etc) moderne sunt suprasolicitate.

          Puţină lume realizează asta, fiindcă are memoria unui peşte de acvariu şi atunci se orientează după datele tehnice: “frigiderul vechi consuma 2 kWh şi cel de azi 1 kWh”.

          Dar nu stă să se gândească la faptul că nu punea frigiderul Fram cu rezistenţă în cel mai însorit colţ al casei (să aibă berea rece la îndemână fără să mai meargă 3 metri), că nu trecea prea des cu Dacia de 80 km/h să nu consume benzina că era raţionalizată, că nu purta costumul de Apaca în fiecare zi “că îl ţine de bun, să nu se tocească”, că stingea becurile unul după altul pe măsură ce trecea dintr-o cameră în alta “să nu consume curent, maică”, şi altele de genul ăsta.

          Mercedes-Benz 240D (“Cobra”) a luat premii pentru 250 000, 500 000 şi 1 milion de kilometri fără probleme (după care au desfiinţat premiul 😀 ) fiindcă avea 67 CP şi după cum a spus un jurnalist “avea muşte strivite pe lunetă, nu pe parbriz, atât era de încet”. Dacă ai fi mers cu el cum se merge cu un 220 CDI modern, praful s-ar fi ales de el. Dar mai înainte de asta ai fi schimbat cauciucurile odată cu uleiul.

          Nu calitatea construcţiei a făcut fierătăniile comuniste să ţină o viaţă de om. Ci frica de a nu rămâne cu ele în mână, fiindcă nu le puteai înlocui, i-a făcut pe oameni să fie excesiv de prudenţi şi să le exploateze în aşa fel încât să ţină o viaţă de om.

          Eu ştiu că la maşina mea, pe care o conduc zilnic, va trebui schimbat în 2-3 luni ambreiajul, când face 100 000 km, fiindcă m-a avertizat chiar el, făcând mofturi la acceleraţiile puternice. Dar mai ştiu şi cum am mers cei 100 000 km, mai ales când nu era radar pe aproape, şi ce alte acrobaţii am mai făcut cu ea, şi mă aşteptam la asta. La fel de bine l-aş fi putut face să ţină 200 000 sau 300 000 km, până ceda caroseria înaintea lui, dar nu aveam motive.

          ~Nautilus

          • Stimabile Nautilus-
            În parte suntem în acord, cum s-ar zice, legat de mitul „ce bune erau domle…”, dar ce am scris mai sus nu e mit. Am mers cu agregatul menționat (Passat 32B/ motorizare 1.6TD) în condițiile descrise (nu o dată, deci am „lot” reprezentativ), am pornit la -25 de nenumărate ori – atâta tot că am fost simțit cu întreținerea (nu și exploatarea, care a fost după necesități). Motoarele respective chiar țin 700.000 – 1500000 km, reali și conduși -așa erau proiectate, azi nu prea mai sunt în acest sens. Regret vechitura aceea (era deja veche când am luat-o) acum că pilotez una mai nouă, de condus prefer oricând Passatul.
            Dar înțeleg ce zici și îs parțial de acord. De aceea spuneam că fără nemți nu cred că făceam diesel competitiv pentru autoturisme.
            Legat de subiectul din articol, am certitudinea că TAB-ul e decent, de ieftin e ieftin și cel mai important – creează valoare economică și militară FĂRĂ A SACRIFICA calitatea obținută, deci nu e bun că e al nostru ci e eficace, ieftin, al nostru și deci mai bun decât al polacilor, elvețienilor sau yancheilor. Cred că nu mai are sens să explic de ce e util să fie făcut cât de mult și cât e rațional pe aici, în caz de „necesitate”.

          • nautilus asa cum zici erau alte vremuri 🙂

            acuma din 2200 cmc sa scoti 70 de cai – scoti 100 din 1000 cmc, uleiul il schimbi la 20000 nu la 2500, dar au evoluat materialele suficient sa mearga si acuma 🙂

            Si cine mai surubareste la masina astazi ca acum 30 de ani ? nici macar becurile nu le mai schimba multa lume de unul singur – daramite curele sau bujii

            cine mai segmenteaza motor ? sau „face tabla” ? sau revopseste masina integral ?
            cred ca sunt foarte putini

            Daca azi ar vrea cineva sa tina o masina 25 de ani, sa investeasca atata timp (si bani) ca intr-o masina veche, si sa aiba si bani de carburant sa faca 1 mil de km – i-ar putea face

            fierataniile comuniste – strangeai ani de zile bani de avans, apoi mai asteptai niste ani cu banii la cec sa iti vina, apoi clar o bibileai sa iesi cu ea la pensie ca nu mai pupai alta =)) si daca pupai alta, era tot dacia 1300, cu „alte imbunatatiri”, dar aceeasi masina

            segmentare si ambreiaje – la dacia oho faceai cateva intr-o viata,
            de vopsit dupa cativa ani trebuia revopsita – acuma nici un om normal nu o mai revopseste integral sa o tina dupa aia,

            astea cu pornitul iarna la motoarele vechi –
            de vreme ce un diesel vechi romanesc avea raport de compresie de 16:1 sau 17:1 in stare „noua”, si preincalzitoare de alea primitive sau deloc, si pompa mecanica nu electrica sa intre motorina in capul pompei de injectie chiar daca motorul nu functioneaza si presiune de injectie mai mica – normal ca mai vedeau iarna „balaurul” ca sa porneasca
            Motoarele diesel auto romanesti oricum nu sunt prea reprezentative – saviemul nostru a facut al 2-lea razboi mondial, cel de aro 244 e tractorul fiat caruia i s-a mai pus un cilindru, motorul acela raba cu 6 pistoane cu toate variantele si inclinat si vertical si orizontal tot un motor vechi a fost cand a luat cioasca licentza (pe care noi l-am si fabricat foarte prost din ce materiale s-au mai gasit), motorul diesel „de campulung” pur si simplu nu trebuia sa fi fost fabricat, de alea militare nu stiu cum au fost

  17. Marius Fenchea, ti-am mai spus ca aici se poate comenta in limitele decentei si cu argumente, din partea oricui… iar eu personal citesc comentariile tale cu cea mai mare atentie si interes, nu doar pentru ca suntem amandoi din Banat 🙂 .

  18. Ref. la subiect, George știe, eu dezvălui (nu cred că e mare secret sau supărare) că am stabilit să mă întâlnesc cu el (și alții dacă vor) când ajung la București tocmai pentru a discuta pt alegerea unei strategii de a împinge proiectul SAUR2 și apoooi TBT. Am certitudinea că vom „proiecta” o mică campanie în acest sens, una care să păstreze punctele bune ale „petiției” avioanelor, dar ajustată pe ici pe colo… încât să fie mai de impact și cu FINALITATE.
    Vb serios: dacă aș avea banii (și o firmă de securitate privată, de aia de cre bănuiți) aș comanda eu un mic lot, așa privat – numai ca să aibe ceva resurse pt dezvoltare. Adică să le dau șansa… revenind în real însă, am toată hotărârea să împing proiectul SAUR 2 (pe care nu l-am „pipăit” manual și personal) până vine prim-sinistrul sau alt sinistru de servici să îmi crape țeasta pentru cutezanța de a face un bine (nouă tuturor) în care cred sincer (și îmi asum toate consecințele care ies de aici).
    Haideți oameni buni (și mai puțin buni) să ne unim, așa micro, pentru un scop onorabil și POSIBIL – dotarea cu un lot prim de SAURI care = continuarea posibilă a dezvoltării, perfectării și construirii acestor echipamente ieftine (pentru orice buget național).
    Garantez eu că atragem mai multă atenție decât cu afacerea multirol- și am toată întenția de a duce o cu totul altă campanie, care odată propagată va trage alte reacții și în final alt deznodământ. Totul cu condiția să ne asumăm asta.
    Eu am făcut pasul în față, care mai pășiți?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *