România a avut „buget de shopping” pentru Armată, dar a neglijat industria de apărare. „Dacă apare această listă se face coadă la DNA”

jjj

Blocul Naţional Sindical (BNS) a propus, luni, măsuri pentru relansarea industriei de apărare, arătând că pactul încheiat săptămâna trecută cu partidele politice nu va avea rezultate în lipsa acestor măsuri şi că România a avut până acum „buget de shopping” pentru Armată.

Liderul BNS, Dumitru Costin, a precizat că specialiştii din domeniu apreciază pactul încheiat de preşedintele Klaus Johannis cu partidele politice, privind pragul minimal de 2% din PIB pentru Apărare, dar, ca să nu se transforme „în acelaşi demers şmecheresc folosit de până acum”, ar trebui luate o serie de măsuri pentru relansarea industriei naţionale în domeniu.

„România a avut până acum un «buget de shopping», adică a cheltuit mulţi bani pentru Armată, dar industria naţională a fost scoasă complet din calculul celor care fac achiziţiile. În anii ’90 erau în jur de 100.000 de salariaţi în această industrie, azi mai sunt în jur de 10.000. (…) În perioada 1991 – 2001, România a cheltuit peste cinci miliarde de dolari pentru înzestrarea armatei”, a spus liderul sindical. Dumitru Costin a cerut Ministerului Economiei să facă publică lista firmelor care ar fi trebuit să comepenseze economia României conform Legii Offset-ului. „Dacă apare această listă se face coadă la DNA”, a precizat acesta.

Măsurile propuse de BNS pentru relansarea industriei de apărare vizează în primul rând promovarea unui pachet legislativ, care să cuprindă:

– un proiect de lege al industriei de apărare (avizat de CES şi trimis la Guvern),

– modificare OUG 38/2010 privind delaborarea şi dezmembrarea tehnicii militare (încă în lucru la Ministerul Economiei – Direcţia juridică),

– aplicarea integrală a prevederilor OUG 25/2004 privitoare la diminuarea arieratelor în industria de apărare (restructurare financiară);

– conversia datoriilor rămase în acţiuni printr-o schemă de ajutor de stat cu aprobarea Comisiei Europene (încă în lucru la Ministerul Economiei),

– promovarea în regim de urgenţă a unui act normativ pentru reîmprospătarea resurselor umane în sectorul de apărare,

– aprobarea HG privitoare la acordarea indemnizaţiilor aferente nucleului din industria de apărare pentru 2015,

– elaborarea şi promovarea Legii Mentenanţei, dar şi a proiectului de lege privin Consiliul pentru Industria Naţională de Securitate,

– modificarea legii privind offset-ul şi a art. 45 din Legea bugetului de stat.

 

Sindicaliştii au mai propus evaluarea programelor de înzestrare a Armatei române (în grup comun de lucru cu MApN şi Ministerul de Finanţe în baza unor planificări multianuale) pe o perioadă de minim 10 ani, îm urma căreia să se stabilească priorităţi de achiziţii şi atribuire directă către industria naţională de apărare ţinându-se cont de interesul esenţial de realizare a programelor de înzestrare, respectarea principiului de alocare a cel puţin 20% din bugetul MApN pentru realizarea obiectivelor de înzestrare a Armatei. O altă măsură vizează o analiză pe capacităţile de mobilizare, alocări bugetare şi transferuri către agenţii economici cuprinşi cu sarcini în planul naţional de mobilizare.

 

BNS mai propune susţinerea financiară a programelor de modernizare-retehnologizare ale uzinelor de armament şi muniţii, printr-o politică coerentă de investiţii; reconsiderea cercetării-dezvoltării în sectorul de apărare, elaborarea unor politici de promovare a exportului de produse militare, evaluarea obligaţiilor de off-set actuale – executare clauze contractuale, o analiză pentru identificarea de soluţii juridice privitoare la reorganizarea şi restructurarea ROMARM (tehnic, financiar, uman) şi analiză instituţională în vederea clarificării rolurilor şi funcţiunilor entităţilor cuprinse în actuala arhitectură instituţională, cu incidenţă asupra industriei de apărare şi industriei de securitate naţională.

 

Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare, semnat în 13 ianuarie, menţionează „atingerea a patru obiective”. Primul obiectiv este „creşterea finanţării pentru apărare, astfel încât, la nivelul bugetului pentru anul 2017 să se atingă 2% din PIB”. „Garantăm astfel asigurarea unui suport financiar corespunzător domeniului apărării, ca o condiţie esenţială pentru buna funcţionare a Armatei României, prin susţinerea şi dezvoltarea de programe de înzestrare şi pregătire”, se precizează în Acord. Un alt obiectiv îl reprezintă „menţinerea pentru următorii 10 ani, în perioada 2017‐2027, a unui nivel de finanţare a Armatei de cel puţin 2% din PIB, iar în situaţia în care resursele financiare o vor permite, creşterea acestui procent în funcţie de nevoile de securitate şi de obligaţiile pe care România şi le poate asuma”. „Ne angajăm să creăm un cadru predictibil şi stabil, astfel încât să fie evitate pe viitor decizii prin care procentul alocat apărării să fie diminuat sub nivelul de 2% din PIB, fapt cu efecte negative asupra capacităţii operaţionale a Armatei”, se mai arată în document. Al treilea obiectiv îl reprezintă „garantarea unui consens politic naţional între toate partidele parlamentare care se obligă, indiferent că sunt la putere sau în opoziţie, să respecte angajamentul ferm de susţinere a alocărilor bugetare pentru Armată la nivelul constant de minim 2% din PIB pentru următorii 10 ani”. Ultimul obiectiv cuprinde „susţinerea planificării bugetare multianuale a cheltuielilor militare, pentru asigurarea predictibilităţii politicii de înzestrare a Armatei României cu tehnică modernă de luptă, precum şi dezvoltarea unor proiecte de cooperare între industria naţională de apărare şi companii de profil din alte state”.

Sursa: Adevarul.ro

 

MĂSURI DE ÎNTREPRINS ÎN VEDEREA RELANSĂRII INDUSTRIEI DE APĂRARE

Promovare pachet legislativ:

  • Proiect de Lege al industriei de apărare (avizat de CES și trimis la Guvern);
  • Modificarea OUG 38/2010 privind delaborarea și dezmembrarea tehnicii militare (încă în lucru la Ministerul Economiei – Directia Juridica);
  • Aplicarea integrala a prevederilor O.U.G 25/2014 privitoare la diminuarea arieratelor în industria de apărare (restructurare financiară); conversia datoriilor rămase în acțiuni printr-o schemă de ajutor de stat cu aprobarea Comisiei Europene (încă în lucru la Ministerul Economiei);
  • Promovarea in regim de urgenta a unui act normativ pentru reîmprospătarea resurselor umane în sectorul de apărare;
  • Aprobare HG privitoare la acordarea indemnizatiilor aferente nucleului din industria de apărare pentru 2015 (în conformitate cu OUG 95/2002);
  • Elaborarea și promovarea Legii Mentenanței (initiator MApN).
  1. Evaluare programe de înzestrare a Armatei române (în grup comun de lucru cu MApN și Ministerul de Finanțe), în baza unor planificări multianuale, pe o perioada de min. 10 ani:
  • Stabilirea de priorități de achiziții și atribuire directă către industria națională de apărare, tinandu-se cont de interesul esential de securitate nationala;
  • Promovarea parteneriatelor strategice de realizare a programelor de inzestrare; utilizarea creditului furnizor;
  • Respectarea principiului de alocare a min. 20% din bugetul MApN pentru realizarea obiectivelor de inzestrare a Armatei.
  1. Analiză pe capacitățile de mobilizare (în grup comun de lucru cu MAI/ANRSPS și MApN), în conformitate cu Legea 477/2003; alocări bugetare și transferuri către agenții economici cuprinși cu sarcini în planul national de mobilizare.
  2. Sustinerea financiara a programelor de modernizare-retehnologizare ale uzinelor de armament si munitii, printr-o politica coerenta de investitii; reconsiderarea cercetarii-dezvoltarii in sectorul de aparare.
  3. Elaborarea unor politici de promovare a exportului de produse militare, aprobate de către Guvern și CSAT ; crearea de structuri necesare punerii in practica a acestor politici.
  4. Evaluare obligaţii off-set actuale – executare clauze contractuale; prin ce act normativ Agenţia de off-set s-a transformat în Direcţie.
  5. Analiză în vederea identificarii de soluţii juridice privitoare la reorganizarea şi restructurarea ROMARM (tehnic, financiar, uman).
  6. Analiză instituțională în vederea clarificarii rolurilor și funcțiunilor entităților cuprinse în actuala arhitectură instituțională, cu incidență asupra industriei de apărare și industriei de securitate națională.

Din pacate sansa ca anul acesta bugetul MApN sa atinga 1,7% din PIB, asa cum promitea guvernul ramane doar o alta mostra de vorbarie goala. Bugetul va fi de 1,3% si abia in 2016 ar trebui sa atingem 1.7%, ramanand ca 2% din PIB, sper eu ca fara pensii, sa fie posibil doar in 2017, cand va fi un alt guvern…

RomaniaMilitary

45 de comentarii:

  1. George, acum sincer, predoiu? aceleasi fete care au fost pana in 2012?

    Macar de apare cineva cu destula putere de mobilizare sa-l sprijine pe Calin Georgescu.

    • buna idea pactului pt aparare a lui johannis Klaus de 2% din pib-ul Romaniei din 2017, cam tarziu trebuia din 2016, dar e bine si asa dar daca atia se vor duce in salarii si achizitii de afara cu shpagi, si nu in industrua de aparare, cumparare de licente pt armament care sa fie produse in tara+achizitii cu off-set, initativa presedintelui va fi vax-albina!

  2. 🙂 Predoiu?! Da-l dracu p-ala, aici este vorba de industria de aparare.

    • m-am referit la dansa ca venise vorba de viitorul guvern 🙂 si daca nu rasar altii ca prin minune ori ne trezim cu ponta ori cu predoiu si treburile de acum vor continua

      eu astept lista aia cu ochii umezi, floricele si multa cafea, deja imi tiuie urechile 🙂

  3. De fapt , decaderea industriei , in general si a industriei de aparare in special a inceput si s-a datorat kominternistilor din jurul lui Iliescu si a continuatorilor si urmasilor acestora care aveau ” misiunea ” de-a crea si mentine o Romanie slabita economic si fara importanta regionala , care sa ramina un simplu satelit al fostei URSS.Ilustrativ pentru acest fapt este semnarea tratatului cu URSS de catre Adrian Nastase in 1991 cu foarte putin timp inainte de destramarea Uniunii.Si pro-sovieticii plasati de Ion Iliescu in toate centrele de putere.Restul este istoria ultimilor 25 de ani.

    • Da draga noroc ca in 96 iesi CFR ul si uite asa Romania nu a mai fots BELLita cu 96 de AH 1 Cobra draculizate. Ba in 98 am scapat si de vreo 70 de IAR 93 numa bune de atac la sol !!

      • Daca Romania si-ar fi cumparat un avion multirol, nou, in 1996, de la occidentali, nu mai avea nevoie de IAR93, MIG23, MIG21 si MIG29.Cu un multirol aflat in dotare, in numar suficient, indeplinesti misiunile celor patru modele de aeronave.Platesti mai mult o data, dar pe termen lung iesi mai ieftin si mai simplu cu mentenanta.Problema noastra este ca tot timpul gandim cel mult pe termen mediu si ne place sa ne complicam existenta.

    • nu ie voie partner, mai usor cu productia locala

      • eh, lasa, ca aia de la care am luat licentele de IAR-316 si IAR-330 sunt aici si planifica productie… asa ce de ce nu?

        O plosnita din asta mai mica, gen Airfox, am avea si noi nevoie… si idei ar fi, refolosind o platforma gen Gazelle, EC-135 sau chiar Puma.

        • noua ne lipsesc categorii de forte/tehnica pur si simplu, despre elicopterele de atac, ca si categorie, nici nu cred ca au aflat astia de existenta lor

          • Nici Socat nici Airfox nu au sanse semnificative de supravietuire in fata unui inamic dotat cu Tunguska si Pantsir. Misiunea principala a unui elicopter de atac este de a distruge blindate si artilerie inamica, care nu vor fi lasate neprotejate. Acum 10 ani s-a facut un studiu:

            During Army operational testing in 1995, all six Longbow Apache prototypes competed against standard AH-64A Apaches. The threat array developed to test the combat capabilities of the two Apache designs was a postulated 2004 lethal and digitized force consisting of heavy armor, air defense and countermeasures. The tests clearly demonstrated that Longbow Apaches:

            Were 400 percent more lethal (hitting more targets) than the AH-64A, then described as the most capable and advanced armed helicopter in the world to enter service.
            Were 720 percent more survivable than the AH-64A.
            Met or exceeded Army requirements for both target engagement range and for probability of acquiring a selected target. The specific requirements and results are classified.
            Easily hit moving and stationary tanks on an obscured, dirty battlefield from a range of more than 7 kilometers, when optical systems were rendered ineffective.
            Could use either its Target Acquisition Designation Sight (TADS) or FCR as a targeting sight, offering increased battlefield flexibility.
            Had the ability to initiate the radar scan, detect and classify more than 128 targets, prioritize the 16 most dangerous targets, transmit the information to other aircraft, and initiate a precision attack – all in 30 seconds or less.
            Required one third less maintenance man hours (3.4) per flight hour than the requirement.
            Are able to fly 91 percent of the time – 11 percent more than the requirement.

            Acuma nu vor fi AH-64D de 8 ori mai supravietuitoare decat AH-64A, dar cred ca intelegeti ideea. Impotriva unei AA mobile (sau statice) moderne ai nevoie de ce e mai performant, daca nu vrei sa ai pierderi mari, mai ales ca nu ai de unde sa le inlocuiesti curand. In 2014 un AH-64E nou a costat cam 35 mln $, conform raportului PROGRAM ACQUISITION COST BY WEAPON SYSTEM.

            • Subscriu.Ce zici tu este valabil inclusiv pentru avioanele A-10.Nu degeaba barosanii din U.S.AIR FORCE vor sa renunte la aceste aparate de atac la sol foarte letale impotriva unui inamic care nu prea este protejat eficient de tehnica de lupta AA.Un flocos inarmat cu un Stinger sau Igla de ultima generatie doboara tot ce se afla in raza de actiune a acestor jucarii.Pentru defensiva iesi mult mai ieftin asa.

          • Au aflat: Vacaroiu cand a semnat acordul cu BELL
            Ciorbea si Constantinescu cadn au ingropat acordul cu BELL

            Era vorba despre constyrictia a 96 de AH 1 Cobra in varianta „Draculla” . Se zicrea ca Turcia si Polonia ar fi fots interesate (optiuni) sa cumpere niste Dracule . Da noroc cu Milica …

            • Milica a fost un presedinte al pacii (pe bune!!!). Doar ca l-a invins Securitatea…

            • Imi aduc aminte ca s-a facut un spirit de fronda ,mai ales in televiziuni,pentru a combate ieea producerii acestui elicopter la noi in tara.Scopul ,vizibil dealtfel ,era dependenta noastra de importuri. Vechi sau noi,nu conta,ei vindeau,noi cumparam.Si cine credeti ca erau cei mai mari comercianti de armament ? Pai aceeasi care guverneaza si patroneaza marile trusturi de televiziune de pe intreg mapamondul.Marii negustori care ne-au modernizat 114 mig-uri 21…care ne-au furat planurile supersonicului romanesc si ne-au bagat pe gat F16 s.h.La emisiunile de divertisment de la PRO TV Florin Calinescu pamfleta producerea elicopterului,,Sandy-Bell-Elicopter”la Ghimbav…si Dracula Parc….Nimic nu-i intamplator.

            • acordul cu Bell a fost oprit de FMI – Romania era la un fir de par de a intra in incapacitate de plata.

              guvernul de atunci l-ar fi facut.

        • sud-africanii au facut din SA-330 Puma , Rooivalk Mk.1
          http://en.wikipedia.org/wiki/Denel_Rooivalk

  4. Cei de la BNS au dreptate.Nu stiu cat de mult vor fi luate solicitarile lor in considerare.Posibil ca peste ceva vreme totul sa se limiteze doar la vorbe.

    • Nu cred ca ar fi prioritar un elicopter de atac si oricum nu cred ca ne putem permite Apache, Tigre sau Mangusta. Probabil o solutie mai la indemana ar fi Rooivalk sub licenta de la sud-africani dar e un elicpopter relativ vechi si ar costa probabil destul de mult sa ii procuri avionica noua, singurul plus fiind experienta cu Puma. Apache e scump, Tigre, desi produs de Eurocopter e scump si el asa ca nu cred ca vom vedea asa ceva curand.

      Dar cred ca mai realist ar fi sa vedem cum am putea contracara elicopterele, mai ales ca rusii le folosesc pe scara larga. S-a tot pomenit aici de MANPADS produse in tara si asta intr-adevar ar fi o prioritate.

      Apoi, cred ca un avion gen IAR 109 ar putea fi destul de eficient in a vana elicoptere aproape de linia frontului, daca ar avea niste rachete decente. De fapt, ca platforma CAS , un IAR 109 cu Hellfire (sau o racheta cu raza lunga) de pilda ar fi destul de interesant.

      • ”un IAR 109 cu Hellfire (sau o racheta cu raza lunga) de pilda ar fi destul de interesant.”

        …”sau” n-are ce cauta acolo…

      • Ce am gasit eu privind costurile pe bucata:
        AH-64E circa 35 M$
        AH-1Z circa 32 M$
        Tigre HAD circa 50 M$
        Rooivalk circa 40 M$
        A129I circa 20 M$

        • am mai discutat si pana la urma am cazut de acord ca AH-1Z ar fi cea mai ieftina versiune pentru noi, pentru elicoptere de atac

          • Asa credeam si eu, dar cu radarul Longbow ajunge la acelasi pret cu AH-64E. Iar in conditiile in care poti avea mult fum, praf si ceata pe campul de lupta, radarul mi se pare o necesitate, ca nu faci mare branza cu cele ghidate laser sau optic / IR.

          • De Mangusta ce zici?Poate ca nu este la fel de letal ca si un AH-1Z insa este un elicopter decent, cu mult peste obositele si arhaicele noastre de Puma.

      • NIste steaguri albe se pot improviza si din niste ceseafuri nu prea murdare …
        IEFTIN!!!
        Chiar mai ieftin decat un IAR 99 cu rachete de semnalizare..

        Mai bine punem niste plancarte multilimbi la garnita :]

        Stimati invadatori sunteti bineveniti!
        Cereti si va vom da dupa posibilitati – adica la noi nu cresc bananae asa ca sa stiti. Nici smaralde nu ave,. va stam la dispozitie cu ficele, sotiile si fii nostri .. samd
        En scuzati insa daca adoriti sa deveniti eroi si sa castigati decoratii ar fi cazul sa va aduceti si adversri. Ca noi la curu gol buni numa la pornodecoratii..

        A era s auit. geaba visezi matal;e la licenta de elicopter de la RSSA. Cas capcitatea este a lu Eurocopter si aia zic cotu si piscotu ba tarani prosti lua-v-ar rusii !!!

      • Apasul si Tigrul nu sunt de noi, din cauza banilor, insa ne permitem sa cumparam Mangusta.Imi place Mangusta chiar daca nu este elicopterul suprem.
        Un infanterist doboara cu un lansator portabil AA, de ultima generatie, orice elicopter.
        Dupa tehnica moderna AA si AT, drone de supraveghere si atac la sol, si binenteles o infanterie mecanizata foarte bine instruita si echipata, prioritar ar fi sa avem o moderna artilerie de camp.Ca si luptator poti sa fii supercomando ca nu ai nicio sansa daca esti atacat prin surprindere de artilerie.Barajul de artilerie toaca tot, infanterie, blindate sau piese de artilerie.Din ce se vede, prapadul in Ucraina il face artileria care defriseaza tot.Avioane, tancuri, elicoptere, la sfarsit.

        • Daca vrei sa ai capacitate de a distruge apararea antiaeriana mobila, care insoteste coloanele de tancuri, cea mai buna sansa o ai cu AH-64E. Dar o sa-si termine rachetele, iar dupa aceea poti trimite Socat ca supliment cu inca 8 SpikeER. Ceea ce cam lipseste – impotriva AAA mobila – este o noua racheta antiradar lansata de pe elicoptere. Cred ca ar fi mai bine ca impotriva Tunguska sau Pantsir sa se foloseasca Brimstone 2 (cand va fi disponibila, desi va fi scumpa; 40km din elicopter) decat Hellfire sau SpikeER.
          Un MANPADS cu cap IR nu e prea periculos pentru un elicopter cu missile approach warning system si bruiaj laser IR + contramasuri flare / chaff.
          Din lectia ucraineana trebuie sa invatam ce bine au facut polonezii ca si-au luat Krab.

      • kurziii asistati de A-10 „Brtttt”:

        • Airstrikes carried out by the US on ISIS positions using the A-10 Warthog aircraft killed and wounded a number of terrorists near the village of Sultan Abdullah near Moshul in Iraq at dawn yesterday, Iraqi News reported.

          Quoting an unnamed source who witnessed the action, the report said that the aircraft carried out four airstrikes sparking panic in the ranks of ISIS after flying close to the ground.

          “Elements of the terrorist organization retaliated with 4 Strela missiles and but that did not cause the aircraft any damage, prompting the remaining elements to leave the bodies of their dead and carry the wounded to escape towards the Shirqat district (120 km north of Tikrit), the report said.

    • cei de la bns si alte sindicate au multe restante la treaba sindicala cum ar fi cateva
      – fondurile de greva ( de 25 de ani avem sindicate libere si niciunul nu are un leu fond de greva )
      – organizarea celor care muncesc pentru obtinerea de conditii de munca mai bune si o salarizare macar decenta

  5. Trebuie sa recunosc ca nu am stat sa le masor, dar daca astea sunt proportiile concomitent cu performantele, atunci si preturile sunt pe masura http://farm4.staticflickr.com/3260/5741074991_4205c43bdf_o.jpg

    • Corect. „Cea mai mare” calitate a Mangustei e tocmai faptul ca e mult mai mic in dimensiuni si masa decat alte elicoptere de atac…de fapt acestea sunt similare in dimensiuni chiar cu unele avioane de vanatoare.

      Si cu toate astea nu face rabat la performante/armament…

  6. Degeaba se alocă 2 % din PIB pentru apărare dacă acești bani nu se folosesc pentru repornirea industriei naționale de apărare. Din străinătate se poate achiziționa armament dar nu de ultimul tip, nu la preț de fabrică oricât de binevoitor ar fi furnizorul și vine însoțit de condiții politice. În caz de război, Doamne ferește, ești la mâna furnizorului și depinde dacă respectivele căi de aprovizionare nu sunt blocate. Un stat ca România înconjurat de inamici și fără industrie e în primejdie. Încă ține chestia cu apartenența la UE și NATO, dar până când ? Să vedem ce face Germania în cazul Greciei, căci dacă apoi se face un pas UE -12, ce facem ? Un stat fără industrie, fără conducere nu prezintă importanță pe plan politic. Armamentul produs în țară, chiar dacă nu este de calitate excepțională, îl face pe cel ce are gânduri negre la adresa României să se gândească înainte de a da năvală. Sigur Rusia nu prea se gândește, dar restul ,,prietenilor” noștri da. În anul 1989 aveam un potențial economic și demografic, acum nu mai știm nici unde erau amplasate unele fabrici strategice.

    • subscriu – Romania trebuie sa-si asigure grosul nevoilor din tara.

      trebuie sa faca ce a spus Iohannis – sa foloseasca banii pe care ii primesc pentru a moderniza industria de aparare prin parteneriate.

      nu trebuie sa risipeasca banii cumparand cate 5 bucati de o chestie, 3 de alta chestie. iti faci calculele necesitatilor si faci contractul pe intreaga cantitate – sa zicem 300 transportoare, cu livrari in etape si productie in tara.

      cand vii cu un contract mare transferul tehnologic incepe sa aiba sens- atragi atentia tuturor firmelor mari si poti atrage investitii in capacitati noi care sa livreze acele lucruri.

  7. Si de asemena actiuni este nevoie pt. a atrage atentia si salva industria de armament.
    De asemenea, in caz de parteneriat sau privatizare, trebuie sa fim atenti ca fabricile sa nu devina doar asamblatori pt. ca atunci nu ai facut mai nimic. Sigur ai salvat o fabrica dar poti sa omorii multe altele care furnizau pana atunci componente si atunci efectul multiplicator al industriei de armement nu se mai relizeaza. Acesta industie, mai ales cea occidentala, foloseste foarte mult patentele si licentele exclusive pt. ca sa se pot castiga bani suplimentari din vanzarea lor deci sansa ca alte firme romanesti, in cazul privatizarii, sa mai poata produce componente care sa fie folosite este foarte mica (nu este ca la masini).

    Trebuie neaparat, pe modelul ABC-79M, sa producem un 4×4 derivat din SAUR2 si care sa aibe rol multipu atat cercetare, transport trupe cat si punct de comanda (se pot imprumuta idei din Digori, Crab sau BPM97).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *