Si a aparut caietul de sarcini pentru reparatii si modernizari la monitoarele fluviale

F 46 – Ion C. Bratianu

Desi mi se pare foarte interesant, m-a prins cum nu se poate mai rau, cand dau bataie sa termin un articol despre aviatie ca sa trec la altul despre nave.

Totusi, foarte rapid si atat cat ma pricep:

Desi ne asteptam sa fie caietul de sarcini pentru modernizarea Brutarilor, caietul se refera la Kogalniceni.

Asa cum se prezinta, nu vor fi evolutii spectaculoase privind dotarea navelor ci, mai degraba, sunt modernizate si pregatite pentru inca vreo 25 de ani de viata.

Li se schimba motoarele principale de 2200CP cu unele, se cere, intre 2000-2400CP. As prefera 2400CP, mai economice si, in special, MAI COMPACTE astfel incat sa nu mai fie nevoie de cocoasele alea doua de pe puntea pupa. E un spatiu foarte mare care ar putea fi folosit pentru altceva (de exemplu, doua sisteme CAMM, de tipul celor amplasate pe camioane).

Li se schimba cele trei generatoare Diesel de 70kVA cu unele tot pe acolo (70-90kVA zic ei). Asta nu-mi da mari sperante privind instalarea de noi consumatori, cum ar fi turele teleoperabile sau modernizarea/inlocuirea tunurilor de 100mm. De fapt, la sfarsit, bilantul energetic prevede, printre consumatori, doar 2 instalatii artileristice, cel mai probabil, cele 2 turele APRN care au nevoie sa fie ridicate/coborate si manevrate electric (nu vor trece la 4 instalatii, cum speram).

Se schimba cablarie, tablouri de distributie etc.

Se modernizeaza sistemele de ventilatie.

Se modernizeaza sistemele de comunicatii de la bord.

Sistem integrat de navigatie-pozitionare, radar nou, sonar nou, GPS, AIS, multe afisaje etc etc, din nou cabluri.

Se instaleaza LSAS (Local Situational Awareness System), despre care se tot auzea (8 camere video cu filtru IR).

Instalare sistem CBRN.

Instalare statie meteo.

Modernizare sistem stingere incendii.

Schimbare caldarina, tevarii, sisteme de incalzire, radiatoare.

Modernizare sistem frigorific.

Sistem de climatizare.

Schimbare usi etanse.

Modernizarea timoneriei, compartimentelor, cabinelor, budelor, bucatariei etc.

Testarea grosimii bordajelor si puntii, inlocuiri portiuni, curatere / schimbare foi de blindaj.

Verificari si reparatii la elici, arbori, carma, vinciuri, bete si bastoare, lumini de pozitie etc.

Curatare, sablare, piturare etc

Schimbare zincuri protectie electrochimica si prize de fund.

RK la instalatia de drenaj, instalatia de apa potabila si sanitara, instalatia de incalzire electrica, iluminat, aer comprimat, instalatia de “canalizare”, filtroventilatie, instalatia de stropire punti si magazii.

 

Pe scurt, daca vor fi ceva teleoperabile, vor fi unele mici, gen 7.62/12.7mm, nu se stie cand.

Rachete antiaeriene, probabil, tot portabile.

Pana una alta, raman pe loc turelele cu mitralierele de 14.5mm care limiteaza campul de tragere al tunului prova.

Tunurile de 100mm raman cum erau, nimic electric se pare, nici vorba de stabilizator, nici vorba de inlocuire cu vreun sistem artileristic mai modern.

Tunurile AA de 30mm par sa ramana si ele cum erau.

Nu va fi niciun radar de dirijare a tirului.

 

La fel si instalatiile APRN. Totusi, la acesta ar fi o speranta pentru LAROM-izare, avand in vedere ca nava va dispune de sistem de navigatie-pozitionare de ultima generatie. Trecerea la loviturile reactive 122mm cu raza marita (motoare produse in tara, nu importate), introducerea unor kituri de ghidaj pe acestea, poate containerizarea loviturilor, plus achizitionarea unor drone pentru cercetare si dirijarea tirului, ar face monitoarele mai mult decat utile inca o buna perioada de timp.

Cine stie, poate, pana la urma, iau generatoare mai mari (macar 90kVA) pentru a acoperi eventualii viitori consumatori suplimentari.

Sunt sigur ca am scapat unele lucruri din caietul de sarcini dar sunteti invitatii mei sa-l frunzariti si sa va dati cu parerea.

Multumesc pentru material Radu via Nicolae 

Eroul Bula

99 Comments:

  1. Eu cred ca marinarii zic bogdaproste și dacă se face măcar ce e in caietul de sarcini…..

    In rest ,de acord cu tine.
    O modernizare cu sisteme artileristice moderne si teleoperabile ar crește viteza de răspuns si precizia navei in lupta, ar reduce muniția consumată in caz de angajare a eventualelor ținte și nr de marinari necesari la bord.
    Vis a vis de rachete AA containerizate, nu au fregatele așa ceva….

    • Nu m-am referit la rachete AA containerizate ci la loviturile de 122mm reactive.
      Dupa tragere, fiecare lansator este incarcat manual, lovitura cu lovitura.
      In caz ca nu trec (si nu trec) la 4 lansatoare in loc de 2, ca sa nu mai reincarce, o cale de a grabi procesul de reincarcare ar trebui sa fie containerizarea loviturilor, la fel cum au LAROM-urile terestre.
      Va trebui gasita o metoda ca, la reincarcare, containerul cu lovituri sa-l impinga din lansator pe cel gol, sau ceva pe acolo.

  2. decat nimic e mai bun orice dar nu pot sa inteleg cum ei inteleg ca in 2017 sa prezinte cu asemenea echipare pe armament.

  3. in primul rand ca nu o sa se materializeze
    in al doilea rand la cat trebuie modificat /imbunatatit cred ca iesi mai iefitn si mai repede sa construiesti unele noi gata modificate

    • Daca ai carapacea si e-n stare buna, pentru ce s-o arunci si sa dai banii pe alta, cand poti sa-i folosesti pentru achizitia de echipamente?
      Mai ales ca suntem plini de bani.

  4. – Pacat ca nu au inlocuit macar cele de 14,5mm cu echipaj cu cateva teleoperabile, inclusiv SAMSON cu cal. 14,5mm si poate niste rachete AT… Poate asteapta niste FIELDRANGER sau Skyranger 🙂

    – LAROM-izarea iar ar fi fost de dorit…

    – si sa le ia naibii niste UAV-uri:
    http://www.rumaniamilitary.ro/uav-si-senzori-electro-optici-pentru-mapn

    La chestii extra ar fi fost mortiere cal. 120mm si niste rachete AA cu raza scurta pe arhitectura gen Avenger pt. Stinger… CAMM si alte chestii sunt vise.

  5. Un fel de” RC”..Reparatie capitala , pe timpul raposatului,….ceva noutati ma asteptam…..nimic…nimic…

  6. Cu placere, Eroule, daca stiam de unde sa te iau iti faceam si un cadou mai util, gen o cutie cu discuri de flex! 😀

    Este simptomatic pentru societatea noastra sa varuim ce s-a facut inainte, sa bifam pe 10 formulare „realizarea obiectivului” si sa plecam linistiti acasa, dupa cele 8 ore de program. Ce mai conteaza ca au trecut zeci de ani de cand s-a facut „obiectul varuit”, nu ne intereseaza ca intr-un spital raman 6 paturi in salon ca la 1900, ce importanta are ca un bulevard proaspat „renovat” are toate cablurile pe stalpi ca la 1980 si gurile de canal nu sunt la nivel, ce ne trebuie noua o nava fluviala adaptata la cerintele anilor 2020 cand putem s-o pastram linistiti la momentul de glorie 1980?

    In toate cele 3 „reparatii capitale/modernizari” cerute pana acum nu exista niciun fel de modernizare VOLUNTARA. Adica sa privesti nava respectiva cu ochii prezentului si sa aplici pe ea ce s-a invatat in 40+ de ani de cand a fost gandita si fabricata, cu mijloacele de atunci.
    Adoptarea puntilor integrate de navigatie este un minim de compatibilitate cu secolul 21 (si, probabil cu NATO), inlocuirea unor diesel-generatoare care erau depasite tehnic din secunda in care au fost instalate in anii 80 vine din nevoie, iar restul cosmetizarilor sunt la nivelul minimum minimorum. Absolut tot ce s-a putut pastra, chiar si cu costuri echivalente sau nu cu mult mai mici decat ale unei inlocuiri s-a pastrat, iar motivul principal este lipsa de profesionalism si fuga de raspundere prin evitarea oricarui risc. In momentul in care americanii o dau in bara cu noul port-avion pentru ca este prea plin de inovatii, noi ne pastram calmul si nu riscam deloc-deloc, nimic-nimic. In epoca automatizarilor extreme noi facem modernizari prin care echipajul ramane absolut acelasi, suntem in NATO de vreo 13 ani (si fusesem invitati oficial de 15!) dar ne tinem cu dintii de calibrele „Est”, avem tehnica militara neadaptata nevoilor de azi dar o „reparam capital” ca sa ne mai incurce 30 de ani.

    Monitoarele sunt mentinute pe acelasi calapod, vor scoate mai putin fum, vor merge mai repede (poate) si vor avea acelasi armament de anii 80, ghidat de ochiul ostasului si de voia divina. Elicopterele de atac vor fi rugate sa stationeze la punct fix la 1-2 km de navele noastre si sa nu traga 5-10 minute, ca doar oameni suntem, iar avioanele si rachetele sunt rugate sa faca prima la dreapta cand se apropie de monitoare.

    Mie mi-a placut mult de tot fraza asta.

    „Motoarele principale, liniile axiale, elicile şi sistemele auxiliare vor livrare astfel încât să nu aducă modificări majore în compartimentul maşini şi corpul navei. Vor fi respectate specificaţiile vechiului sistem de propulsie, astfel încât noul sistem să aibă caracteristici asemănătoare(putere motoare, gabarit, dimensiuni).”

    Degeaba le-ai aduce astora motoare mai mici, mai puternice si cu cca 4 tone mai usoare / motor+reductor pentru ca lor nu le trebuie 8 tone de echipament sau blindaj mai mult pe nava. Lor le trebuie cum a fost, sa nu le dea cu virgula la calcule. Probabil ar face postamentele cu 4 tone mai grele si au rezolvat-o si p-asta.

    Despre armament, ne-a povestit Buruic cum daca esti atent si tragi doar cu 2 tevi ai sanse mari sa nu ti se blocheze „jucaria”.

    Mi-ar fi greata, dar m-am obisnuit …

  7. @Eroule,

    din cate vad eu… monitoarele beneficiaza de o serie de investitii majore in 3 domenii:
    1 – Radiolocatie
    2 – Mecanica
    3 – Confortul
    sa le luam pe rand:
    RADIOLOCATIA: noi stiam ca navele stau „prost” pe radiolocatie. acum se rezolva cat de cat acest inconvenient al detectiei inamicului. Trebuie sa ne bucuram totusi ca navele primesc un SONAR si un RADAR, GPS si camere IR.
    Cele 8 camere IR sunt formidabile. Nava poate lupta pe timpul noptii, iar in delta, sa fii camuflat si apoi sa poti ataca cu armamentul din dotare in timpul noptii este fff bine.
    Mai e ceva important de subliniat aici… dupa noile dotari de radiolocatie” nava devine mult mai sigur de condus pe timpul verii, cand nivelul dunarii este scazut. si iamginati-va pe timpul verii misiuni desfasurate noaptea.
    Sa sti ica din acest punct de vedere E BINE!

    2. MECANICA – vad ca vor fi investitii mejore in mecanica. asta ma face sa cred ca navele sunt putin imbatranite. si au deja probleme… deasta se investeste in mecanica. motoare noi, reparatii timonerie, elicii…

    3. CONFORTUL echipajului este important. Conteaza la moralul echipei de pe nava.

    pot sa laud deciziile care s-au luat.
    este advarat ca noi ne doream totusi arme dar si asa Monitoarele astea sunt foarte puternice. cu armele care le au in dotare.
    daca ar fi sa fac ceva… as transforma acele mitraliere de 14.5mm in sisteme teleoperate. ca sa elimin cat de cat echipajele de pe puntea navei.
    si inca ceva… as mari putin blindajul navei. in psecial blindajul lateral….

    In rest, personal sunt multumit de ce s-a hotarat. navele sunt bune si vor deveni si mai bune dupa aceste reparatii si modernizari.

    • Despre radar si celelalte sisteme am vorbit si eu.
      Nu este nimic iesit din comum. Radarul este pentru navigatie si nu are legatura cu apararea antiaeriana.
      Celelalte sisteme doar aduc nava in secolul nostru.
      Am mai spus si cu alte ocazii: navele astea nu le-as folosi pentru operatiuni in prima linie din cauza siluetei inalte. Nu ai ce blindaj lateral sa le mai pui ca le scufunzi. Sunt prea inalte.
      Varianta minimala ar fi sa renunte la turelele de 14.5mm si sa puna 2 teleoperabile pentru protectia apropiata a navei. Sa aiba viteza de reactie mare si debit de foc suficient pentru a dezintegra o nava mica si pentru a anihila la fel de rapid orice prezenta de pe mal. Tot pe teleoperabilele cu pricina ar mai trebi sa fie si cate 1-2 rachete AT.
      Tunurile de sus 2x3mm le-as inlocui cu Avenger, varianta mai evoluata, sa poti pune pe ea AIM9, STAR80/Hydra, un 12.7mm, un AGL 40.
      Introducerea unor motoare mai compacte ar permite eliberarea spatiului de la pupa, intre suprastrctura si turela de 100mm, spatiu pe care, in functie de varianta de dotare, l-as folosi pentru instalarea a 2 sisteme tip CAMM sau pentru instalarea unor MLRS cu raza lunga. MLRS-urile nu le-as pune in turele ci doar cu erector hidraulic. Protejate impotriva schijelor si calibrelor mici. Daca ai vazut cum sunt protejate lansatoarele Tomahawk de pe clasa Iowa, ceva de genul ala, redus ca dimensiuni si blindaj.
      https://www.google.ro/search?q=iowa+class+tomahawk&client=firefox-b&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwi_8o_d_8jUAhVqDcAKHbGqAI8Q_AUIBigB&biw=1360&bih=609#imgrc=QBZUxqND5hFQgM:

      • Era sa uit: sistemul de reincarcare a instalatiilor MLRS de 122mm.
        Ori treci la 4 lansatoare ori containerizezi loviturile, sa le poti reincarca mai rapid.
        E o gluma sa crezi ca te asteapta inamicul sa reincarci 80 de lovituri, manual.

        • @Eroule,

          legat de lansatoarele 122mm, gandeste-te totusi ca ai la dispozitie si tunurile de 100mm. si au si tunurile astea bataia maxima 20 km (varianta artilerie de camp – varianta din turela probabil ca are doar 15-17km)

          astea continua sa lupte in perioada in care tu incarci lansatoarele GRAD.

          • Chipp, tunurile alea de 100mm sunt mai mult pentru lovituri directe… s ale folosesti pentru trageri indirecte este o solutie cam disperata si o risipa de munitie. Daca as putea, le-as folosi aproape exclusiv cu munitie ghidata, LAHAT sau ce-o fi, ghidabil de un UAS la nevoie.
            Reincarcarea lansatoarelor grad s epoate face ca pana acum, in mod normal unul fiind gata de tragere iar celalalt in curs de incarcare. Si la alea, e pacat sa nu ai munitie cu raza extinsa, eventual containerizare LAROM.

            Tunurile cal. 30mm le-as automatiza si eu, pe sistem Viforul, si as adauga pe ele cate 2-4 A-94M/Stinger. Dar cu un radar de conducere a focului, nu doar optoelectronic…

          • Cred ca nu tii cont de elevatia maxima a tunurilor de 100mm si de conditiile in care ar trebui sa tragi: tu jos, eventual si cu arbori pe mal.
            In al doilea rand, sa risti o nava ca asta ca sa vii aproape, sa dai la 20km cu 122mm mi se pare o aiureala.
            Nava trebuie sa ramana in spate si sa traga cu lovituri cu raza extinsa (40-45km) si cu kituri de ghidaj.
            In al treilea rand, sa continui lupta cu 100mm pana se reincarca 122mm …. cred ca termini stocul de proiectile de 100mm apoi, daca te intalnesti pe drum babau, faci conga.

            • 1) MLRS containerizat nu ocupa mai mult loc decat normal? SI nu are nevoie de mai mult loc pt incarcare?
              2) Ganditi si la chestii care ar urma sa apara. MHTK and such. Sau SIRET, sa fie commonalitate cu fortele terestre.
              3) CAMM in ce varianta? ER sau normala? Vezi ca la 3-4 metrii inaltime, nu e chiar mica (cati metrii are Bratianu in inaltime?).

              Modernizarile sunt binevenite, dar sunt o peticeala a capabilitatilor. Pe langa chestiile de mai sus, i-ar trebui si o noua turele in bot. Ori ceva gen NEMO/AMOS pt aparare cu raza scurta, ori o turela de 155mm (desi, avand doar una, nu stiu daca ar avea puterea de foc a unei baterii terestre obsinuite).
              Bleah, acu treb sa ma gandesc si la Smardane si ce rol ar avea ele….

            • @Eroule,

              Navele astea sunt proiectate ca sa asigure suprematia in Delta Dunarii dar in acelasi timp sunt capabile sa sustina cu foc de artilerie si trupele de uscat.
              Binenteles din spatele trupelor.

              Ideea asta… cu navele purtatoare de artilerie este super. Si da, navele au nevoie de lovituri LAROM 122 mm cu raza extinsa si ghidate.
              dar parerea mea este ca mai e nevoie de ceva… si anume este nevoie de unele amenajari in Delta Dunarii, in special intre bratele Sf Gheorghe si Sulina (adica in SUDUL deltei) mai exact niste canale de legatura intre cele 2 brate ale Dunarii care sa ofere mobilitate sporita si camuflaj navelor noastre.

      • de ce sa inlocuiesti tunurile 2x30mm?
        acelea sunt cele mai bune arme care le are nava. poate indicat ar fi montat un sistem Viforul, pentru tunuri… radar Shorar si un GSN.

        si asa duci si lupta anti-Aeriana, Practic 2 Monitoare ar avea capacitatea de lupta a unei baterii terestre 2x30mm Viforul.

        vei avea la dispozitie 4 tunuri 2×30 mm si 4 mitraliere MR-4 (conditia este daca ai automatiza si mitralierele si le-ai integra in sistemul AA viforul)

        in ceea ce priveste Rachetele anti-Aeriene, cel mai simplu este sa pui pe punte o”turela” CA-94M cu 4 rachete sau sa integrezi in tunurile 2x30mm, dupa ce instalezi viforul, cate 2 rachete A94m, dupa modelul tunurilor sovietice 2x23mm

        asta e o varianta ffff low-cost ce se poate face chiar in unitatea militara, daca ai un maistru militar pe acolo…

        • Pentru ca discutia evolueaza in diferite directii 😉 , incerc sa detaliez:
          1. Nu critic modernizarile pentru ca aduc nava in secolul XXI (cat de cat);
          2. Am exprimat speranta ca motoarele vor fi mai compacte-usore-economice si, daca se poate, putin mai puternice (acolo, un 2400CP fata de 2200 acum).
          Dincolo de masa economisita (spunea cineva mai sus) si de cresterea autonomiei navei, cel mai important lucru care s-ar putea realiza ar fi eliminarea cocoaselor de pe punte din spate si disponibilizarea spatiului pentru alte sisteme de lupta, in fucntie de misiunile date navei.
          3. Am exprimat speranta ca vor reusi sa ia generatoare mai puternice care sa duca mai multi consumatori, in ipoteza ca, ulterior, niste oameni luminati la cap vor instala sisteme moderne de lupta (rachete, teleoperabile, radar etc)
          4.Variantele de modernizare depind de ce bani ai si de ce destinatie vrei sa dai navei:
          a. mentinerea destinatiei actuale;
          b. sistem de lovire cu raza lunga;
          c. protectia antiaeriana a fortei;
          In orice varianta, renuntarea la turelele de 14.5mm e musai, LAROM-izarea sistemelor 122mm e musai, containerizarea loviturilor 122mm e musai, introducerea unui sistem de rachete antiaeriene cu raza scurta e musai (Mistral/CAMM/AIM9), radar de dirijare a tirului si bloc optoelectronic idem sunt musai, introducerea loviturilor 122mm cu raza marita si ghidaj e musai.
          5. Stiu conditiile de navigatie pe Dunare dar o antena radar de dirijare a tirului poate fi montata, si ea, pe un catarg telescopic. Un fel de HAMMR navalizat. Submarinele folosesc radar pe catarg telescopic fara probleme.

  8. Sper sa nu aiba si astea soarta fregatelor……

  9. cu asemenea seznzori si armament(lipsa lor mai degraba) nu poti fi luat in serios.e jale mare la marină.

  10. Vad ca toata lumea critica modernizarea prognozata a avea loc asa ca voi fi eu un soi de twisted avocat al diavolului si voi incerca sa organizez „apararea” 🙂

    Inca de la razboiul de independenta a fost intuit rolul primordial al marinei fluviale: „mobilitate și cooperare cu armata de uscat.”

    Razboaiele balcanice si, mai ales, primul razboi mondial, au confirmat acest lucru, monitoarele adverse riverane Dunarii nu au avut dupa stiinta mea o confruntare navala in genul Jutlandei, insa au acordat un sprijin nepretuit armatei de uscat. In al doilea razboi mondial, cam acelasi lucru, insa intr-o masura mai mica, daca nu ma inseala memoria.

    Oficial rolul actual al monitoarelor si vedetelor blindate, asa cum apare el pe siteul marinei militare romane este, printre altele:
    „• Interzicerea acţiunilor navelor de luptă de suprafaţă în zona de responsabilitate, independent sau în cooperare cu forţe terestre şi aeriene;
    • Sprijinul cu foc al unităţilor din Forţele Terestre şi Forţele Speciale care acţionează la litoral sau pe o direcţie fluvială.”

    Rolul de lupta antinava este secundar, rolul principal este sustinerea trupelor terestre cu care trebuie sa lucreze indeaproape. Adica i se va furniza situational awareness de la fortele terestre si cele aeriene.

    Modernizarile propuse sunt de bun simt, un soi de Mid Life Update (MLU) foarte necesar avand in vedere ca navele sunt lansate la apa pe la mijlocul anilor ’90.

    Modernizarile propuse vor imbunatati radical viata echipajului, navigatia si combaterea avariilor. Creste nivelul de situational awareness si, sunt convins ca vor aparea si drone la bord intr-un orizont de timp decent.

    Dintre toti, tu Eroule ar trebui sa stii cel mai bine configuratia Dunarii, a Deltei si a canalului Dunare-Marea Neagra. Ce vrei sa faci cu un radar de artilerie in tot hatisul ala plin de obstacole naturale si artificiale? Oricat de sus l-ai amplasa pe catarg, n-o sa-ti foloseasca la mare lucru (parere personala de pasionat, nu de militar)

    Nu stiu cum se face ochirea, banuiesc ca exista un soi de director de tir. Mult mai util mi s-ar parea un sistem electrono-optic amplasat pe un catarg telescopic.

    Aceste nave nu vor lupta niciodata singure, vor lupta impreuna cu armata de uscat si cu infanteria marina. Daca nu le poti asigura suprematia aeriana mai bine le dosesti printr-un ostrov sau le transformi in plaur si le tii la rece.

    Daca le-ar dota cu niste Stingere in loc de Strela ar fi grozav, pentru ca, dupa umila mea parere, navele astea vor avea de-a face cel mai mult cu elicoptere de atac sau avioane in genul Su25.

    Nu ma bag la lansatoarele reactive ca nu mi-e clar cum functioneaza sistemul. Daca s-ar putea dubla fara modificari majore numarul de lovituri ar fi super.

    Cel mai mult regret ca nu s-a facut ceva cu turelele de 14.5 mm, care, asa cum am tot repetat-o, par sa fie the pain in the ass pentru servantii lor. Aici consider ca realmente se impunea o actualizare cu ceva teleoperabil si cu niste rachete AT atasate. Poate ne ofera o surpriza ulterioara, cine stie.

    Luptam de aproape 150 de ani la Dunare, as zice ca n-om fi luptat chiar degeaba. Este normal sa vrei mai mult, dar nici sa bifezi optionale fara rost.

    In final, sunt curios cine o sa castige. Pariuri? 🙂

    • Nicolae,
      O stii pe aia cu „cea mai buna aparare e atacul?” 🙂
      „Modernizarea” asta e mai mult decat necesara, doar ca ii spune mai degraba „revitalizare” si prelungirea resursei, modernizarea efectiva fiind ceva mai mult accidental, acolo unde nu se mai poate trage de anumite componente si sisteme – norocul e ca si propulsia se incadreaza la asta 🙂
      Deci carnetul de sarcini de acum e mai degraba un preludiu la adevarata modernizare, care ar trebui si ea sa vina pana la inceputul deceniului urmator, altfel ce au facut acum nu va fi pe deplin valorificat.

      „In final, sunt curios cine o sa castige. Pariuri?”
      Nefacand adevarata modernizare, cred ca adevaratul castigator va fi bugetul de salarii si pensii al MApN, care se va putea cracana si peste ce nu s-a alocat la achizitii si operare 🙂

      • Ah, da, eu nu critic ce fac acum, dar o sa critic daca nu fac restul in urmatorii 2-3 ani 🙂

      • Orice ordonator de credite primește banii din bugetul aprobat pe capitole bugetare și ii cheltuie la fel. Nu poți lua bani de la înzestrare si da la salarii.
        Dar sa presupunem ca poți face tot ce vrei, c-așa-i in Romania. Nu mai plătim armata câțiva ani , nu le mai dam pensii la cei in rezerva si retragere si cu banii strânși ne dotam cu de toate. Vom avea armament și tehnică de vârf dar va trebui să importam și niște militari.

        • nu e vorba de a nu plati militarii, ci de faptul ca balanta e dezechilibrata fata de dotare si operare. In plus, cheltuielile altele decat cele cu dotarea cresc in mod accelerat, daca te uiti pe datele EDA…

      • Dupa cum ziceam, etapa asta e un soi de MLU. Chiar daca e mai putin spectaculoasa decat una care sa aiba in vedere sistemele de armament, asta nu inseamna ca nu este oportuna si ca nu imbunatateste calitatile tehnico-tactice, fie si indirect. Aici suntem de acord, cred. 🙂
        Chiar daca nu sunt marinar profesionist, imi place sa navighez si o fac cu placere, in limita timpului si a banilor disponibili. Prin urmare poate ca tind sa apreciez mai mult decat voi modernizarea sistemului de navigatie prin adoptarea IBS, a sistemului de comunicatii, a motoarelor si generatoarelor noi, a sistemului de combatere a avariilor si el nou, a spatiilor destinate echipajului, aer conditionat s.a.m.d.
        Nu ma pricep la armament in termeni de cat bate una, cat bate alta s.a.m.d., si chiar daca in materie de tunuri am pe cine intreba, am preferat sa citesc sursele publice si am acordat multa atentie celor care le-au folosit la un moment dat si au impartasit pe site din experientele lor. In rest, incerc sa fac apel la logica. 🙂
        Am citit si foarte multa istorie militara navala pentru ca se pot intui multe din prezent citind despre trecut. M-am uitat sa vad ce-au facut altii s.a.m.d.
        Din acest motiv am spus de turelele de 14.5 mm, pentru ca s-au plans oamenii care le-au folosit. Plus ca nu e placut sa stai afara pe +40 de grade sau pe minus 20.
        Ceea ce nu par sa inteleaga cei care nu obisnuiesc sa navigheze este ca totul la bordul unei nave este limitat si fiecare coltisor conteaza. Nu am fost si nu voi fi niciodata adeptul unei nave supraincarcate cu armament de toate felurile, mai ales daca nu este necesar potrivit scopului navei.
        Ca exemplu, nu vad rostul CAMM, pentru ca, potrivit conceptului de utilizare, monitorul ar trebui sa aiba acoperire aeriana cu raza lunga de la fortele terestre plus ca amplasarea CAMM necesita cel putin un radar descoperire 2D sau 3D pe care trebuie sa-l pui pe catarg cat mai sus, plus consola dedicata, plus camera pentru consola, plus operator s.a.m.d. Daca tu nu l-ai conceput din start pentru asa ceva nu va fi usor sa-l adaugi ulterior pentru ca monitorul nu e o corveta de 1500 de tone. Apoi monitorul actioneaza rar pe mare, unde nu sunt obstacole, ceea ce nu este cazul pe Dunare.
        Este o parere, nu inseamna neaparat ca e cea buna. 🙂

        • 1.) CAMM-cel-scurt era una dintre optiuni, insa cel mai compact ar fi ceva gen Crotale sau RBS-23…, in fine, ar fi bine sa ai o protectie AA la macar 10km, daca nu spre 15-20. Macar sa faca cumva eficiente sistemele VSHORAD, daca n-au bani de SHORAD. Si e adevarat, deja lucrurile sunt cam inghesuite acolo, deci AA SHORAD ar merge doar daca ar elimina o celula de APRN, ceea ce nu ar fi recomandat daca vrem sa pastram rolul.

          2.)un radar 3D pentru descoperire la distante mici ar fi nevoie inclusiv pentru tunurile de 30mm – deoarece a ne baza doar pe senzorul optic e putin cam limitat. Aici ar intra de minune familia Giraffe cu catarge de 7-13m standard: 40/50/75 (macar familia 1x, care cantareste in jurul a doar 300kg);
          http://www.rumaniamilitary.ro/amb-giraffe-un-radiolocator-cu-raza-scurta-capabil

          Pe de alta parte, daca te bazezi pe retea si sa-ti descopere altii tintele, s-ar putea sa afli ca in multe cazuri sub bruiaj electronic legatura de date nu-ti mai functioneaza ca si in cazul ideal 🙂

          3.) Tocmai pentru ca spatiul e limitat, dar si masa, ar trebui inlocuite tevile alea de 14,5mm operate manual pe punte cu ceva automat, desi asta inseamna mai mult spatiu necesar in cabina pentru operatori – mai reduci putin din echipaj automatizand. La fel si gurile de 30mm.

          4.) Si am mai cerut sa aibe un UAV…

          Macar atat si ar fi o crestere semnificativa de capacitate, alaturi de o posibila extindere a razei APRA.

          • Hai sa le luam pe rand 🙂
            1) m-ar bucura mult ceva gen Simbad, pe considerentul ca tii omul inauntru in loc sa iasa pe punte cu Stingeru’ in spate, eventual si sub foc inamic de pe maluri. Discutabil cum se comporta Sinbad daca incaseaza cateva boabe, ca orice lansator de genul asta de altfel, pentru ca orice i-ai pune, nu va fi blindat. Aici esti pe Dunare, nu pe mare, alte distante de la care esti angajat, alt tip de angajament decat pe mare;
            2) raman la parerea ca un radar 3D e inutil avand in vedere misiunile si locul predilect unde se desfasoara ele. Btw, radarul nu poate fi bruiat? 🙂
            3) de acord, ceva gen ows25r navalizat, sper sa nu incurc borcanele;
            4) DA, de trei ori da! 🙂
            Si proiectilele alea reactive daca ar merge mai departe si mai precis fara sa cheltui o avere cred ca ar fi foarte bine.

    • Si, as mai putea adauga, cel mai bine o sa vedeti in iulie conceptia de folosire a acestor jucarii in caz de… 😉
      Parerea mea, hic…

      • Sa inteleg ca urmeaza ceva aplicatie in iulie? 🙂
        Daca e cu acces la presa poate ar trebui sa participe si rumaniamilitary… 🙂

  11. Prastie de aruncat cartofi fierbinti nu pun pe ele? 🙂 Dar din alea serioase cu raza lunga, sa bata peste balta…..taman pana la Reni? 🙂

  12. Hai sa discutam putin despre spatiu:
    1. Nava are radar si acum, are consola de comanda, are operator.
    Bagam un radar de dirijare a tirului. Cat spatiu ocupa? Hai sa ne uitam la cat spatiu ocupa consola de comanda de la un radar mai serios, gen ELM/2258. Cat un automat de cafea. In ditamai comanda aia, nu gasim spatiu sa punem un operator si un automat de cafea (putin mai mic) ?
    Iar pe monitoare nici nu pui un asemenea radar ci ceva mai mic.
    2. Rachetele: Pentru VSHORAD, merge Sinbad RC/ Tetral / Avenger cu AIM9
    Pentru SHORAD, merg 4 x 6 CAMM, amplasate orizontal, in spatele suprastructurii, dupa ce punem motoare mai mici si scapam de cocoase. Sigur, ar merge si in locul loviturilor 122mm de rezerva dar pierzi spatiu (ar merge sa-l modifici si sa bagi acolo 2×8 IMI Extra – mult de flexuit).
    3. Teleoperabile: le-as pune pe turelele de 100mm (GSh23-modulul de avion si 1-2 rachete AT. (amplasarea pe turelele de 100mm iti permite sa tragi cu ambele teleoperabile asupra malului)
    4. Echipajul:
    – in loc de 4 oameni la turelele 4×14.5mm, folosesti 2 pentru teleoperabile. Iti raman 2 locuri pentru operatorii radarului de dirijare a tirului.
    – in loc de 4 oameni la tunurile 2x30mm, folosesti 2 pentru Avenger (sau ce sistem folosesti). Iti raman 2 oameni care sa-ti opereze CAMM, sa-ti incarce Avengerul cu rachete de rezerva etc.
    5. Supraincarcarea cu armament: sa nu uitam ca clasa Bratianu (o idee mai mare) cara 3 tunuri de 120mm, in turele blindate, iar sus, PE SUPRASTRUCTURA, au pus 2 obuziere de 120mm si 4 tunuri de 47mm.

    • Cam care ar fi costurile și efectul îmbunătățirilor propuse? Hai sa vedem ce misiuni au de îndeplinit aceste nave, in ce raioane fluviale și apoi discutam de utilitatea unui astfel de radar. Pentru trageri indirecte au grupe proprii de cercetare diversiune si dirijarea focului. Aceste nave acționează in sprijinul trupelor de uscat si primesc toate elementele necesare pentru sprijin cu foc prin trageri indirecte de la aceștia.

      • S-a mai discutat si mai sus despre „navele care lupta integrat si primesc informatii de la uscat”.
        Asta e in teorie. In practica, s-ar putea sa sa nu primeasca nicio informatie, din motiv de bruiaj sau de lichidare a cercetasilor (desi mi-e greu sa-i vad pe cercetasi la peste 20km).
        In privinta misiunilor de indeplinit, da, aici se poate discuta dar chiar daca-si pastreaza misiunile actuale, tot au nevoie de modernizarea MLRS-urilor, de lovituri cu raza marita si cu kituri de ghidaj, la fel cum au nevoie de teleoperabile si de protectie antiaeriana (cel putin VSHORAD).

        • Cercetașul de pe o poziție de observare de unde poate observa obiectivul ce trebuie lovit dirijează focul. Se poate afla la 7-8 km de nava iar obiectivul la alți 7-8 km de el. Observatorii de artilerie ai forțelor terestre pot face același lucru.
          Dacă nu primesc nici o informație nu pot acționa in sprijinul trupelor de uscat chiar dacă au radar de dirijare a focului, căci nu pot deosebi inamicul de forțele proprii. Misiunile monitoarelor nu prea le poți schimba decât dacă transformi aceste nave în altceva si le dotezi cu alt armament și tehnică. Modificarea unor nave de acest gen neconcepute modular este adesea mult mai costisitoare decât construirea unei nave noi.

          • Hai sa nu amestecam.
            Radarul nu este pentru dirijarea tirului APRA ci pentru protectia antiaeriana.
            In privinta schimbarii misiunilor, am spus ca asta se face in functie de cati bani ai la dispozitie si ce necesitati ai.
            Sprijinul cu foc poti sa-l faci cu APRA cu bataie marita la 40-45km, cu kituri de ghidaj (sper ca aici nu avem divergente).
            Tot sprijin cu foc poti sa faci si la distante mai mari, inlocuind turelele de 100mm cu AGM 155mm si modificand compartimentul lansatoarelor APRA si al loviturilor de rezerva pentru a instala IMI Extra. In cazul asta, nu mai efectuezi operatiuni front line ci sprijin de la distanta, de la 100km cu Vulcano 155mm si 150km cu IMI Extra. Da, asta presupune modificari si bani.
            Sigur, varianta cea mai simpla este sa nu modificam absolut nimic la ele, sa le lasam cat mai simple ca sa nu-si bata capul echipajul sa invete lucruri noi. Si, mai ales, sa nu periclitam pensiile speciale.

            • Drona e pentru ghidarea tirului la mai mult de cativa km.
              Radarul e pentru protectie AA, si poate juca si rol de avertizare CRAM/ghidare trageri contrabaterie.
              Si radarul poate fi bruiat, dar asta in general ii restrange raza de actiune… una fiind sa bruiezi un radar care bate la cateva zeci de km si alta fiind sa pastrezi un datalink la mai multe zeci de km sau peste suta de km, in functie de cine iti furnizeaza datele… Dac-o fi prin satelit, ar trebui sa implementam mai intai sistemul 🙂

            • Nave specializate acest tip se concep pentru o anumită gama de misiuni duse într-un teatru specific de acțiune. Vorbim discuții, atât timp cât nu ai o imagine clară a folosirii în lupă a acestor nave, căci dotarea lor s-a făcut pornind de la acest lucru. Misiunile pentru care au fost concepute aceste nave erau:
              Nimicirea navelor de suprafață adverse;
              Sprijinul cu foc al trupelor de uscat;
              Apărarea comunicațiilor fluviale, a convoaielor de nave și pozițiilor fluviale întărite;
              Actualele misiuni s-au mai diversificat deși unele sunt cam forțate.
              Supravegherea comunicaţiilor fluviale, monitorizarea şi controlul traficului fluvial în zona de responsabilitate;
              Limitarea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale, sprijinul autorităţilor pentru intervenţie în situaţii de urgenţă executând evacuare şi transport pe fluviu, protecţia populaţiei şi bunurilor materiale; Apărarea obiectivelor fluviale, participarea la anihilarea acţiunilor teroriste pe fluviu şi în Delta Dunării concomitent cu descurajarea acţiunilor ilegale pe fluviu; Participarea la acţiuni militare de răspuns la crize, în sprijinul păcii, de asistenţă umanitară, căutare şi salvare pe fluviu independent sau în cooperare cu forţe NATO, UE;
              Interzicerea acţiunilor navelor de luptă de suprafaţă în zona de responsabilitate, independent sau în cooperare cu forţe terestre şi aeriene;
              Sprijinul cu foc al unităţilor din Forţele Terestre şi Forţele Speciale care acţionează la litoral sau pe o direcţie fluvială.
              Te-ai întrebat ce mai trebuie pe lângă un radar pentru ca tunurile de 30 mm și mitralierele de 14,5 să poate fi conduse centralizat împotriva țintelor aeriene ?
              Mai pun o dată întrebarea cam care ar fi costurile și efectul îmbunătățirilor propuse?
              Chestia cu periclitarea pensiile militare (asta e denumirea, pensiile speciale sunt acordate altor categorii de bugetari) o consider o răutate gratuită și probabil una din cauzele pentru care puțini militari, din cei care citesc acest site, se încumetă să și comenteze.

              • Am văzut că poţi spune pe dinafară lista de misiuni, ce mi se pare ciudat, dar de înţeles 😉 , este că nici pentru misiunile actuale nu ţi se par necesare upgrade-uri ale sistemelor de arme. Nu e nicio problema că dai cu Strela, nicio problema că majoritatea celor care au lucrat cu ele înjură mitralierele de 14.5mm, nicio problema că la tunurile de 30mm nu ai acţionare electrică (să nu mai zic de sistem de urmărire a ţintei). Totul să fie cât mai simplu ca să nu coste, chiar dacă nu vei nimeri nimic cu ele. Totuşi, risc să te întreb: măcar lovituri 122mm cu raza extinsă la 40-45km şi cu kituri de ghidaj crezi că ar trebui să luăm? Sau nici astea nu se încadrează în misiunile navei? Atitudinea ta îmi aminteşte de cea a tanchistilor care ziceau să rămânem cu T55 că e simplu, fiabil şi ieftin de întreţinut.

                • Nici tancul nu are rachete AA dar totuși luptă, că e acoperit aerian de aviație si unitățile specializate in apărare AA. Monitorul nu se duce pana la Sevastopol ci acționează pe Dunăre ori canalele navigabile si este necesar să se apere aerian doar apropiat de ceea ce scapă apărării aeriene a teritoriului. Daca nu avem acoperire aeriană suntem la cheremul aviației inamice și majoritatea acțiunilor militare sunt sortite eșecului.
                  Ți-am pus misiunile actuale ca sa intelegi ca actiunile concrete de luptă nu au fost puse din greșeală la coada misiunilor pe care le pot indeplini acum diverse nave.
                  Forțelor navale române le-au fost alocate niște fonduri pentru a face cât de cât viabile aceste nave. In limita acestor fonduri și a posibilităților tehnice oferite de industria din România asta se poate face. Si ei viseaza probabil ca si tine fel de fel de chestii dar sunt limitati de resuresele oferite.
                  Dacă aveau câteva sute de milioane de euro pentru monitoare poate puneau și parte din cea ce crezi că ar fi util pentru un monitor deși la acei bani era mai rentabil sa faci nave noi. Am vr-o doi ani de șantier cu mai multe nave, receptie, reparații medii sau capitale, am participat la întocmirea unor caiete de sarcini deci nu vorbesc chiar din Ion Creangă.
                  Dacă la tunurile de 30 mm știi ca nu ai acționare electrică la ce vrei radar de conducerea focului ?
                  Cam câte lovituri de 122 mm crezi că are acum armata romana de vrei să le dublezi stocul la monitoare ?
                  Atitudinea mea este data de resursele financiare oferite de statul român, și eu pot visa frumos dar realitatea mă trezește. Dacă maine începe un conflict voi lupta cu ceea ce am nu cu ceea ce visez.

                  • Ori n-ai urmarit discutia de la inceput, ori ai citit pe diagonala.
                    Nimeni n-a contestat operatiunea de modernizare.
                    Primul lucru pe care l-am spus a fost ca sper sa gaseasca motoare mai usoare-compacte-economice (eventual, putin mai puternice) care sai permita sa renunte la cocoasele de pe puntea pupa. Spatiul ala si masa economisita ar permite instalarea altor echipamente/sisteme de arme de care are nevoie (in primul rand, aparare AA SHORAD).
                    Am mai pus in discutie ca nu au cerut generatoare mai puternice, in ideea ca, pe viitor, vor fi bani pentru a moderniza sistemele de armament.
                    De acolo, discutia a continuat despre ce variante de inarmare ar fi mai potrivite, daca ar trebui pastrate misiunile actuale sau atribuit alt rol navelor respective.
                    Aia cu tancul nu are aparare AA dar tot lupta …… that was deep !
                    Spre deosebire de tanc, monitorul e „un pic” mai mare si ar putea sa-si care cu el apararea AA. Mi se pare usor scarry sa decretezi ca nu-i trebuie decat aparare cu raza foarte scurta, pe motiv ca il acopera apararea AA de la uscat si aviatia. Si daca nu-l acopera, ce faci? Il ascunzi in stuf si pleci acasa?
                    Pentru SHORAD iti trebuie radar de dirijare a tirului. Ce legatura are asta cu tunurile de 30mm, cand eu am zis ca trebuie renuntat la ele?
                    De ce ar trebui sa stiu eu stocul de 122mm? Eu te-am intrebat, simplu, daca crezi ca sunt necesare lovituri 122mm cu raza extinsa si cu kituri de ghidaj.
                    In alta ordine de idei, in loc sa cari nu stiu cati incarcatori care sa-ti bage loviturile pe teava la APRA, una cate una, n-ar fi mai simplu sa introduca alte doua lansatoare in locul loviturilor de rezerva, sa le incarce la plecare si cu asta basta? Adica sa fii si fara aparare AA (sau doar cu Strela si 30mm – adica fara AA) si sa te mai si scremi nu stiu cate zeci de minute sa reincarci manual instalatiile APRA, deja e de domeniul desenelor animate. Ce inamic te va astepta sa faci toate astea? Sau monarea a 2 instalatii echivaleaza cu instalarea unei baterii Patriot? Cred, totusi, ca e mai ieftina.

                  • Felicitari pentru rabdare, karadeniz! Bineinteles ca multi citesc, putini inteleg ce scrii. Eroul e in tonul propriu, stie putin din tot si foarte mult din nimic.

              • „Chestia cu periclitarea pensiile militare (asta e denumirea, pensiile speciale sunt acordate altor categorii de bugetari) o consider o răutate gratuită ”

                1. N-am zis ca le precliteaza, ci ca daca nu fac achizitii/modernizari ar putea ramane mai mult loc in bugetul MApN pentru cresteri de salarii si pensii. Sunt de acord ca nu e acelasi buget, insa experienta arata ca in ultimii 10 ani majoritatea bugetului MApN s-a dus pe astfel de cheltuieli, si nu pe inzestrare-operare. Nu poti lasa pe militari si pe cei la pensie fara venituri, insa sa pastrezi sistematic o astfel de schema, inseamna ca ai o armata pe hartie si de hartie.

                2. Am mai raspuns odata, EDA arata in graficele sale ca cheltuielile armatelor UE (ultima exemplificata e 2014-2015) ca la noi cheltuielile de acest tip cresc accelerat fata de cresterea alocarii pe ansamblu. Iar nu este o veste buna.

                3. Daca pui in balanta lipsa acuta de personal, adica un procentaj ridicat din posturile active din MApN, in special la trupa, nu sunt ocupate, iar cele ocupate la nivelul de baza sunt platite mizer, ar trebui sa apara si alte semne de intrebare.

                4. In plus, avem un dezechilibru major in structura cadrelor, cu un procentaj foarte ridicat de ofiteri, care nu se justifica intr-un sistem normal. Stim cu totii ca s-au facut avansari cu duiumul ca sa-i poata plati mai bine si sa nu plece din sistem, insa toata schema va crea disfunctionalitati majore in situatii critice, avand fie oameni subcalificati in pozitii cheie, fie grade pre amari responsabile de anumite activitati.

                Asta am vrut sa zic, asa, mai explicit.

                Cat despre „Te-ai întrebat ce mai trebuie pe lângă un radar pentru ca tunurile de 30 mm și mitralierele de 14,5 să poate fi conduse centralizat împotriva țintelor aeriene ” – iti trebuie un sistem centralizat de conducere a focului, sau poate unul distribuit, in functie de cum le integrezi. Daca ar incepe deja cu aducerea la standard Viforul/Skyguard (Shorar Gunstar) si integrarea rachetelor cu raza foarte scurta cu tunurile si ar fi ceva…
                http://www.rumaniamilitary.ro/integrarea-rachetelor-sol-aer-cu-bataie-apropiata-cu-tunurile-antiaeriene-de-calibru-mic-o-cale-de-crestere-a-eficacitatii
                http://www.rumaniamilitary.ro/solutii-autopropulsate-pentru-sistemele-aa-viforul

                Nu zice nimeni ca e ieftin, dar daca stam cu ele asa, nemodernizate, cum tin si Geparzii, poate ar trebui sa se intrebe cineva si cat ne costa sa le tinem asa, cu un echipaj supradimensionat si cu eficienta aproape zero, putand sa ne coste viata intregului echipaj si a celor pe care ar trebui sa-i apere in caz de razboi.
                Tot asa ne putem intreba cam cat ne costa sa platim salariile unei armate fantoma, pentru care nu avem echipament, si ce mai justifica un astfel de cost?!

                EDA:
                https://www.eda.europa.eu/info-hub/defence-data-portal
                Data Analysis

                2014
                Defence Data 2014 (2015 est.)
                National Defence Data 2013-2014 (2015 est.)
                http://eda.europa.eu/docs/default-source/documents/eda-national-defence-data-2013-2014-%282015-est%295397973fa4d264cfa776ff000087ef0f.pdf

                • Si mentinand niste sisteme cu valoare zero, pentru ca nu costa, vom ajunge sa repetam frustraea ofiterului din episodul despre torpiloare, care a inceput sa traga cu pistolul in nava inamica, pentru ca orice altceva nu functiona.

                • Comentariu era un răspuns pentru Erou dar din greșeala l-am plasat prost.
                  Se uită că pentru a intra in NATO armata și-a disponibilizat un număr mare de cadre ajungând prin anii 2008 -2010 ca pensionarii militari să fie numeric cam cât activii. Azi numărul lor a mai scăzut și in 5-10 ani se va reveni la un procent normal oricărei armate, dar până atunci se va aloca un procent mai mare din bugetul apărării pentru cheltuieli sociale.
                  De când suntem în NATO și mai ales în ultimii 4-5 ani au crescut numărul de aplicații și exerciții la diferite nivele pe care armata Română le face cu partenerii NATO și care consumă multe resurse.
                  Prin 2005 structura armatei Române devenise una normală, din păcate acțiunea politicului prin CSAȚ, prin președinți, prin guverne și miniștrii civili sau chiar a unora pseudomilitari, gen Gabriel Oprea, a cam anulat ceea ce în perioada 1998-2004 s-a făcut inclusiv prin sacrificarea carierei multor militari. Readucerea la normal va sacrifica iar niște oameni si va antrena alte cheltuieli bugetare si acest ciclu se cam repeta cam peste tot la nivel național atât timp cât clasa politica conducătoare face ce vrea fără a suporta consecințele unor decizii proaste.

    • Eroule, uita-te putin la poza asta: https://www.google.ro/search?q=monitorul+mihail+kogalniceanu&client=safari&hl=en-ro&prmd=nmiv&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjV1uP2xsrUAhWKuhQKHWsdAKwQ_AUICygD&biw=375&bih=628#imgrc=_JSnPMguUmfA4M:
      Corpul navei este lat de 9 metri si inalt de aprox. 3 metri. Nava are fund plat dar din dreptul turelei de 100 si a mitralierelor de 14.5 din prova corpul se ingusteaza spre etrava.
      Suprastructura are aprox. 3? m, max. 4 metri inaltime dar nu cred ca este pe toata latimea navei.
      Nu stiu unde sunt motoarele, nu stiu ce-i cu cocoasele, dar partea din spate a suprastructurii este ocupata de lansatoarele reactive care au in jur de 4-5 metri. Pe cocoase sunt barcile si bigile barcilor, daca vrei sa pui CAMM acolo trebuie sa le muti. Unde?
      In prova alt loc iti garantez fara sa ma urc pe nava ca nu mai e si nici nu stii ce greutate suporta sectiunea prova.
      In pupa ai turela de 100 cu servo mecanismele sale, axele elicelor, care cel mai probabil au un soi de canal in carena, instalatia de guvernare, ce crezi ca-ti mai incape acolo?
      Undeva sub punte, de obicei sub linia de plutire (pescajul e de 1,6 m) sunt si magaziile cu munitii, tancurile de motorina, apa, utilitati de tot felul.
      Estimez echipajul pe la 40 de oameni. Capitanul are cabina sa, ofiterii probabil ceva cabina separata, trupa dormitoare comune. Baile la fel. La o trupa de 30 de oameni cam de cate bude crezi tu ca au nevoie? Cambuza, bucatarie, careu pentru luat masa etc
      Unde mama masii crezi tu ca bagi toate astea intr-un spatiu util ochiometric de 40×8=320 de mp?
      Ce Doamne iarta-ma mai pui pe turelele alea de 100 ca le cade alora de dedesubt turela in cap!
      Fara suparare, CAMM nu are ce cauta pe nava aia si, mai mult decat atat, nu cred ca incape, pur si simplu…
      Si teleoperabilele alea vor ocupa loc dedesubt… Parerea mea! 🙂

      • P.S. Apropos de elevatia maxima a tunurilor de 100, nu uita ce se fac deseori trageri cu prova cocotata pe mal.
        Usor off: https://youtu.be/89Mw6L69b6Y
        Si aici: https://youtu.be/NePiXMuFQ4c
        Mi s-au parut faine 🙂

      • Razele de actiune ale rachetelor AT moderne sunt de ordinul a 30-40km. Apararea AA TREBUIE sa loveasca la distanta asta. Deci, ce ai propune sa punem pe monitoare?

        • Cele trase din elicopter au raza asta. Apararea AA a monitorului NU TREBUIE sa loveasca la distanta asta, pentru ca nu asta este misiunea navei.
          Monitorul este o nava purtatoare de artilerie, nu distrugator Aegis. Conceptul sau de utilizare nu prevede angajarea tintelor aeriene la asemenea distante. Pentru asta ai aviatie de vanatoare si un concept de lupta integrat inter-arme.
          Primul monitor pierdut in WWII in fata aviatiei a fost pentru ca romanii au renuntat la camuflajul specific, imediat dupa 23 august 1944, daca nu ma inseala memoria.
          Iti recomand sa cauti poze cu monitoarele romanesti camuflate.
          Monitoarele nu sunt foarte inalte, suprastructura este la maxim 5 m inaltime deasupra nivelului apei. VB-urile Brutar sunt chiar mai joase.

          • aici suntem de acord… rolul principal e cel de platforma de artilerie, deci daca ar mai fi un pic de loc, as prefera 1-2 mortiere si nu CAMM.
            In ultima instanta, ceva gen RBS-23 sau Crotale sau LFK-NG poti pune la baza catargului, dar asta ar fi maximum-maximorum, baza AA ramanand gurile d efoc cal. 30/35mm si rachete A-94M/Stinger.

          • Nu uita ca scopul lor primordial e sprijinul trupelor din delta. In Delta nu prea duci chestii grele, de genul bateriilor AA. De fapt, nu prea merge cu nici un vehicul, acolo e domeniul Batalionului de Infanterie Marina, care e infanterie usoara. Deci respectivii ar avea MANPAD-uri si ATGM-uri portabile. Scopul monitorului e sa ofere sprijin cu artilerie respectivelor trupe din interiorul Deltei, si sa ii acopere cu o umbrela AA de raza 25-30km. Deci iti trebuie:
            1) artilerie cu raza 25-30km. Poate fi de ce calibru vrei. 155-105 merg. Teoretic, si DRACO poate executa foc la o raza de 20km (raza AA e mai mica, doar de 6-8km).
            2) LAR-uri/APRA-uri modernizate. Aici se pune intrebarea daca consideri ca ai nevoie de saturatie sau de precizie. Poate o combinatie. LAR-160 cu ACCULAR are CEP de 10m. Teoretic, poti pune si JUMPER (raza 50km) daca vrei precizie si raspuns rapid, dar poate vrei sa lasi asta pt vedete.
            3) Consideri ca ai nevoie de mortiere? Asta inseamna pana in 10km. Mortierele au si ele o capacitate de saturatie limitata (MRSI).
            4) Vrei autotun cu raza scurta, gen: https://www.google.ro/search?q=N%C3%A4chstbereichschutzsystem+MANTIS&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwip19fowszUAhUD5xoKHVKlDlwQ_AUICigB&biw=853&bih=430#imgrc=ChSSpyP4YNPamM pt C-RAM (ca doar dusmanii au si ei artilerie). Si pt el iti trebuie radar. Il poti folosi si pt lupte pe mal. Ar fi bine sa poti schimba munitia si cadenta pt lupte pe mal. Munitie mai ieftina, cu fragmentatie la cadenta mai scazuta pt mal, si cadenta mai ridicata cu munitie AHEAD pt C-RAM/AA.
            5) In final, daca nu vrei sa fii la mila aviatie si a radarelor de artilerie inamice, iti trebuie niste AA cu rachete dirijate. Nu am spus CAMM, dar ceva de genul SIRET/IRST terestru.IRST-ul e interschimbabil cu Sidewindere. Sau LFK-NG/BAMSE/Crotale daca nu iti pasa de comonalitate. Dar si pt astea iti trebuie radare. Poate fi acelasi radar ca pt autotunul de mai sus. Iar acest radar, dupa cum se vede in poze, nu trebuie a fi masiv, dar e necesar un catarg. Giraffe e cel mai bun exemplu.
            Finally, iti trebe radar pt artilerie si foc de contrabaterie. Nu stiu daca poti folosi acelasi radar ca cel AA. Si un sistem optoelectronic, la care sa ai conectat tot ce poate trage direct.
            Peste cele de mai sus, un sistem de camuflare IR. Ar trebui sa aibe aceeasi temperatura cu apa, ceea ce nu vad a fi dificil dat fiind ca e o nava si e inconjurata de lichid de racire. O poti camufla vizual, cum se face si acuma, si apoi sa incerci sa imiti temperatura solului pe o insulica, astfel ca sa para un petec de pamant cu niste tufisuri. Altminteri, fara camuflajul IR, te vede tot elicopterul/drona.
            Ah da, si cateva drone de ale tale 2-3. Nu trebuie multe, dar e preferabil sa le poti recupera de pe apa la nevoie, cum e Thales Fulmar.

          • Ah, da, DRACO are si coaxiala de 12.7 daca vrei. Mai pui una pe un RCWS in spatele navei, si impreuna cu autotunurile, zic ca te-ai cam scos la capitolul sprijin direct.

      • Mai spun odata pentru ca, se pare, nu s-a retinut:
        NU am vorbit despre instalarea CAMM in suprastructura. Spatiul ala este pentru APRA/LAROM.
        Am vorbit despre instalarea CAMM pe puntea de la pupa, in spatele suprastructurii, daca se monteaza motoare compacte si se elimina cocoasele.
        Intre suprastructura si turela pupa sunt 8-8.5m asa ca blocul CAMM iti incape fara probleme, in pozitie orizontala (probabil 4m, cu tot cu sistemul de lansare pneumatic). Prin urmare, iti ramane spatiu suficient si pentru barci.
        Ridici blocul CAMM doar cand executi tragerea, nu stai cu el ridicat tot timpul, sa incurci MLRS-urile.
        In cazul in care nu se opteaza pentru SHORAD, spatiul ala il poti folosi la altceva. De exemplu, doua aruncatoare de mine ADIM, 81mm sau o teleoperabila mai sanatoasa, gen Skyranger, pe o barbeta inaltata (sau reduta). Sau un Avenger cu AIM9.
        Sa nu-mi spui despre mase pentru ca motoare compacte inseamna economie de masa (a spus cinva mai sus: cca 8 tone dar si o economie de 4-5 tone iti rezolva problema).
        Cu aia cu teleoperabilele care darama nava daca le pui pe turelele de 100mm …… m-ai omorat. O teleoperabila mica (12.7mm+1-2 AT) nu sare de 150kg.
        In privinta oamenilor, am explicat mai sus, poti s-o tezolvi cu acelasi numar de oameni, economisind de la turelele de 14.5 si 30mm si alocandu-i pentru teleoperabile si radar sau varianta de echipare pe care o alegi.
        Nu-mi dau seama cate zeci de metri patrati crezi ca ocupa consola pentru o teleoperabila mica (de 12.7mm si rachete AT), de zici ca nu incape. De obicei, in variantele terestre, e un tip cu laptop si joystick care sta in dreapta soferului. Nu cred ca spatiul necesar e mult mai mare in varianta navalizata.
        Nu vreau sa se inteleaga ca propun revenirea la hamacele de pe vremea velierelor dar, totusi, e o nava de lupta si nu o nava de croaziera.
        In plus, autonomia de 7 -8 zile nu inseamna 21-40 zile pe mare ca sa nu poata opera in conditii ceva mai spartane.
        Sau poate le montam si o piscina, la pupa. Sau o sauna.

        • „NU am vorbit despre instalarea CAMM in suprastructura.” – nici n-am spus asta, iti faceam doar o „radiografie” a navei.

          „Cu aia cu teleoperabilele care darama nava daca le pui pe turelele de 100mm …… m-ai omorat. O teleoperabila mica (12.7mm+1-2 AT) nu sare de 150kg.” – ai vazut turelele de 100 de sus? Sunt niste capace acolo plus ca teleoperabila aia nu o lipesti cu superglu acolo si gata, senzatia mea este ca dedesubt mai e una alta, gen servomecanisme s.a.m.d. ori in turela par sa fie niste oameni. Poate ca gresesc.

          „Sau poate le montam si o piscina, la pupa. Sau o sauna.” – aceasta ironie nu-ti face deloc cinste…

          Stii prea bine ca cea mai valoroasa resursa este echipajul. Este demonstrat stiintific ca ergonomia si conditiile de lupta bune il vor face sa lupte mai bine.

          Astea sunt monitoare, nave purtatoare de artilerie, nu distrugatoare Aegis.

          P.S. Si eu si karadeniz am inteles ca vrei radar pentru dirijarea tirului de artilerie. Mi se pare ca te contrazici singur.

          Primul citat din Bula 🙂 : „In orice varianta, renuntarea la turelele de 14.5mm e musai, LAROM-izarea sistemelor 122mm e musai, containerizarea loviturilor 122mm e musai, introducerea unui sistem de rachete antiaeriene cu raza scurta e musai (Mistral/CAMM/AIM9), radar de dirijare a tirului si bloc optoelectronic idem sunt musai, introducerea loviturilor 122mm cu raza marita si ghidaj e musai.
          5. Stiu conditiile de navigatie pe Dunare dar o antena radar de dirijare a tirului poate fi montata, si ea, pe un catarg telescopic. Un fel de HAMMR navalizat. Submarinele folosesc radar pe catarg telescopic fara probleme.”

          Al doilea citat din Bula, ceva mai tarziu 🙂 : „Radarul nu este pentru dirijarea tirului APRA ci pentru protectia antiaeriana.”

          Eu ce sa mai inteleg din asta? 🙂

          • Domne, radar de dirijare a tirului antiaerian, nu pentru MLRS.
            In privinta confortului, repet, nu-i vreau inapoi in hamace dar e nava cu autonomie redusa, nu nava de croaziera. In plus, consolele pentru teleoperabile si pentru radar nu ocupa atat loc incat sa-ti pui problema ca nu ai unde sa le pui, mai ales ca numarul de oameni nu creste.
            In privinta teleoperabilelor, sunt nenumarate imagini si videoclipuri in care se vede ca nu penetreaza cutia blindata. Inclusiv unele sisteme mai mari, spre 30-35mm, ca sa nu mai vorbesc despre teleoperabilele mici.

      • Sunt 51 de membri ai echipajului conform caietului de sarcini,

        – 1 x cabina simpla – comandantul
        – 3 x cabine duble
        – 1 x cabina cu 4 cusete
        – 1 x 6 cusete
        – cazarma centru cu 16 cusete
        – cazarma prova cu 18 cusete

        • Stii cumva ce servanti au fiecare sistem in parte? Turela aia de 100mm are loaderi? Dar aia din spate? Sistemele quad? Multumesc!

          • Nu stiu exact, poate e Buruic prin zona sa ne spuna exact. Dupa parerea mea, cel putin 50% din echipaj este legat direct de partea asta (ceea ce mi se pare aberant relativ la puterea de foc).

            2 turele de 30mm a cate 3 servanti
            http://i1219.photobucket.com/albums/dd422/topolnita/46d5c.jpg
            +
            2 lansatoare de rachete a cate minim 4 servanti
            http://i1219.photobucket.com/albums/dd422/topolnita/37813_m.jpg
            +
            minim 2 oameni in fiecare turela de 100
            http://i1219.photobucket.com/albums/dd422/topolnita/457d2.jpg

            + ofiterii respectivi

            = se aduna!

            • 2 turele x 2 servanti la 14.5mm.
              Probabil tragatorii cu Strela.

            • Bleah, constructie ceausista, sa de de lucru la racani. Masinile astea trebuiesc automatizate, bag pariu ca le poti reduce echipajul pana pe la 30.
              Privind atent la poze:
              http://3.bp.blogspot.com/-FuLT079C3VI/UDLkqMzpAdI/AAAAAAAAIl0/gcxcGrC12sc/s1600/08_m-1.jpg
              si comparand cu un MANTIS:
              http://3.bp.blogspot.com/-FuLT079C3VI/UDLkqMzpAdI/AAAAAAAAIl0/gcxcGrC12sc/s1600/08_m-1.jpg
              asi zice ca poti inlocui 30-urile de sus in raport de 1 la 1 (desi…NU INTELEG DE CE NU LE-AI PUNE IN LINIE) iar quad-urile din fata sa le inlocuiesti cu RCWS-uri cu profil mult mai redus (desi din nou….ce naiba unghi de tragere au alea? Nu mai bine pui una in bot, sau imediat in fata si sub turela?). La cat de mari sunt turelele de 30 si 14, nu cred ca intra ceva sub punte la ele, probabil servo-mecanismele sunt integrate pe structura lor.

              • Turelele de 14.5mm sunt puse total aiurea. Limiteaza campul de tragere al tunului prova la 180 grade cand ar putea sa-l aiba la 270-290 grade.
                In plus, cand tunul trage in babord/tribord, mi-e greu sa cred ca aia din turela de 14.5mm de pe partea aia raman in turela. Cred ca se retrag intre turela de 100mm si suprastrctura.
                O teleoperabila mica se poate pune chiar pe turela de 100mm, in partea din spate. Adica merg puse pe tancuri si nu merg pe turela monitorului care e si mai lunga.

              • Atat se putea la vremea aia tehnologic, in plus doctrinele militare de inspiratie comunista pun accent pe cantitate (oameni si material) si pe coplesirea adversarului pe aceasta cale. Cat timp si adversarul are arme similare treaba asta poate sa mearga sau nu (depinde de alti factori), insa cel putin din 1991, de la primul razboi din Golf s-a demonstrat ca inamicul te poate distruge cu impunitate daca avantajul tehnologic este foarte mare si oricare cantitate de arme depasite ai, iti este la fel de inutil ca si cum n-ai avea deloc.

                Eu toata treaba asta cu „modernizarile” de genul asta o tratez asa: tu ai o ceata de arcasi din evul mediu si indiferent daca ii trimiti la lupta pe jos, pe cai sau in elicoptere de desant rezultatul final atunci cand se vor confrunta cu infanteria moderna o sa fie acelasi: masacru.

                Pentru ca indiferent de cat de mult vopsim ragaliile pe care le avem si cat de mult aer conditionat le punem realitatea este ca mijloacele de lupta sunt formate tot din „arcuri si sageti”.

        • Numărul de locuri de dormit de regula este mai mic decât decât al membrilor echipajului ca permanent o parte din ei sunt la anumite posturi.
          După site-ul FN echipajul este de 58 militari. Iniția, la intrarea navelor in serviciu, era de 53 oameni, 6 ofițeri, 14 maiștri și 33 militari.

          • Gasisem si eu pe navy.ro, dar pe situl ala datele sunt cu geometrie variabila de la o pagina la alta si mi-a fost frica sa citez ca sursa.

            Oricum, mi se pare o nava extrem de aglomerata!

  13. @Eroule,

    Stii la ce ma gandesc eu… de ceva timp? mai ales ca sunt din Braila… unde isi traieste veacul flota fluviala…

    Ma gandesc ff serios ca flota fluviala are nevoie de 2 nave fluviale cu rol anti-aerian.
    Navele sa aiba Tunuri anti-aeriene 2x30mm (4 tunuri) si 1-2 sisteme de rachete cu raza scurta dar si 2 radare… radar de lupta si radar de supraveghere aeriana.

    in felul acesta… Nava sa faca parte dintr-un grup de lupta alaturi de monitoare si vedetele purtatoare de artilerie si sa le asigure protectia… cat de cat…

    • Protectia antiaeriana este una din variantele la care ma gandeam pentru Kogalniceanu. In varianta asta:
      – as renunta la MLRS si as monta celulele pentru CAMM sau altceva similar, in compartimenul pentru lovituri de rezerva, cca 24 rachete. Probabil, ar iesi cca 50-70cm deasupra nivelului actual al plafonului.
      – in locul lansatoarelor as baga Jumper sau, daca vreau sa intaresc protectia apropiata, aruncatoare de 120mm;
      – tunurile de 100mm le-a schimba cu Korkut/Skyranger sau turele Gepard.
      – turelele 2x30mm le-as schimba cu teleoperabile cu 12.7/20/23 mm plus rachete AT, tot pentru protectie apropiata.
      – as scoate turelele de 14.5mm.
      O nava de genul asta ar asigura protectia pentru gruparea de nave sau pentru operatiuni de trecere a Dunarii sau pentru a intari apararea antiaeriana a unui port.
      Decat sa construiesc alte nave pentru aparare antiaeriana, as folosi Kogalniceanu si as construi, in schimb, variante upgradate pentru Brutari pentru ca mi se par potrivite pentru mai multe tipuri de actiuni, sunt tinte mici, sunt mai usor de ascuns.
      Le-as trece pe 4 lansatoare, as renunta la turelele de 14.5mm, as inlocui tunul 2x30mm cu Vifor/Korkut, 2 teleoperabile mici cu 12.7mm si rachete AT, pe comanda, pe sponsoane, in lateral.

  14. Breaking news:

    S-au prezentat rezultatele licitatiei pentru dragoarele maritime, absolut toate santierele navale mari au refuzat sa depuna oferte ceea ce (in opinia mea) sugereaza faptul ca solicitarea tehnica si comerciala era fantezista (adica fie nu sunt bani pentru ce au cerut ei in bugetul alocat, fie solicitarile tehnice erau prost facute). Exact ce am zis de prima data cand am vazut caietele de sarcini pentru corvete.

    Daca in caietul de sarcini pentru DM se preciza ca se asteapta la 4 oferte si nu exista o limita superioara, iata ca au primit una singura de la Santierul Naval Midia, in consortiu cu inca 4 firme si care, daca ar obtine contractul, practic si-ar dubla cifra de afaceri. Tot din documentele oficiale se stie ca SN Constanta a cerut clarificari dar nu a depus oferta.

    La inceputul lui iulie urmeaza corvetele.

    • Yessss!

    • Nu ne mai ia nimeni in seama…

    • Când ai nave puține și vechi și vrei să le repari pe bani puțini ai nevoie de un șantier militar propriu pentru ele. Nici un șantier naval serios nu se încurcă cu reparații la 3-4 nave militare, mai ales că majoritatea celor din Romania sunt șantiere civile cu acționariat străin și au anumite limitări in lucru ca tehnica militară.
      S.C. 2×1 Holding Cape Midia Shipyard S.A. denumirea actuala a fostului șantier naval Marea Neagră înființat la Midia în anul 1987 si privatizat cu actuala denumire din 1999 are cei doi acționari majoritari foști militari și prin trecerea pe linie moartă a șantierului naval Mangalia a preluat majoritatea lucrărilor la navele militare românești, motiv pentru care un număr relativ mare din personalul acestui șantier sunt foști militari.

      • Corect, sa nu uitam ca multe dintre uzinele militare au fost baze de reparatii ale armatei, iar cresterea volumului de comenzi, inclusiv asamblare, si sporirea competentelor personalului au dus treptat la capacitatea de a face productie, nu doar reparatii si modernizari.

      • Pai inseamna ca stiu bine navele si ca oferta este facuta in cunostinta de cauza.
        Sunt curios din cine mai este format consortiul pentru ca ei au competente limitate la lucrari generale, ori in caietul de sarcini sunt prevazute si chestiuni pe care ei nu le pot realiza: http://midiashipyard.ro/

        • Eu observ ca nu prea-ti consulti mail-ul azi! 😉

          Anyway,

          CANDIDAT

          SANTIERUL NAVAL
          MIDIA S.A

          SUBCONTRACTANTI
          I SERVICE FAUR S.R.L

          2 OPERATIV SERVICE COPREST
          S.R.L

          3 METACOM WELD S.R.L

          4 GEOMARCO
          CONSTRUCT S.R.L

        • Pentru ce nu pot realiza se folosesc de subcontractori, parte firme mici, formate tot din fosti militari.

      • Sa nu uitam stradania lui Lurssen sa cumpere la Mangalia, dar aia nu erau buni ca erau straini, ne stricam karma si, mai ales, ne aflau secretele militare nemaivazute.

        Acuma na, in lumina noilor (pentru mine) informatii, pentru care va multumesc devine destul de clar ca exista o fratie de cruce intre cei care nu vor sa-si asume niciun risc de ambele parti. Si furnizorul si beneficiarul.

        • Istoria postdecembristă a acestui șantier este lungă și tristă, in lipsă de noi comenzi de nave și lucrări de reparații a trăit o vreme din reparații la nave civile de mici tonaj, mai ales filipineze, și apoi dezmembrarea navelor militare date la casare. Apoi s-a încercat vinderea sa, a vrut să-l cumpere Daewoo Mangalia, copilul născut inițial din acest șantier, datorita calității personalului dar a renunțat din cauza podului peste lac care limitează drastic accesul unor nave cu tonaj mai măricel, a vrut s-al ia 2×1 Holding de la Midia și chiar au câștigat o licitație care apoi s-a anulat. Când a aparut Lürssen cred că deja o parte din patrimoniu, clădiri, terenuri, fuseseră date către primăria Mangalia care a organizat un fel de parc industrial și probabil nu a mai fost așa atractiva oferta.

    • Nasol, oricare ar fi motivele (parerea mea ca bugetul alocat), motiv pentru care marturisesc sincer ca nu inteleg reactia Eroului…

      Nu mi-e clar, ce-ai vrut sa spui cu „Daca in caietul de sarcini pentru DM se preciza ca se asteapta la 4 oferte si nu exista o limita superioara”? Ce e cu aceasta limita superioara?

      As fi pariat ca licitatiile sunt cu dedicatie pentru SN Constanta, dar omul se mai si inseala. Damen cred ca sunt extrem de aglomerati iar Daewoo au probleme maricele…

      Pacat, pacat, pacat, ca trece anul si ramanem cu navele vai de mama lor…

      • Ei, n-ai înţeles reacţia mea!
        A fost o reacţie de tip: „Yes, am mai fxxxt un program de modernizare!”

      • „Numar de agenti economici preconizat: 4

        Autoritatea contractanta nu doreste limitarea nr. de op. ec. privind participarea. Toti candidatii care îndeplinesc cerintele de calificare vor fi selectati pentru etapa a II a de negociere.”

    • Cine citeste caietele astea o sa vada ca sunt pline pana la varf de limitari care, in umila mea parere, nu-si au locul. Sunt zeci de pagini cu pasii de urmat, operatiunile detaliate, samd.

      Iar in umila mea parere, daca tu ai ceva si vrei sa-l „modernizezi”, poate e mai corect sa anunti un buget rezonabil, cerintele tehnice pe care le vrei de la nava si sa lasi echipele de priectanti sa gandeasca ce solutii doresc.

      Orice meserie ai, daca tu te stii stapan pe cunostintele tale si nici nu mori de foame, in momentul in care vine unul la tine care iti explica in pasi marunti ce ai de facut reactia fireasca este sa-i zici:

      – Fa, ma tu, daca esti stii asa de bine!

      Pe urma mai e o chestie, una e sa anunti un program de Mid Life Repaint – MLR © cum face marina noastra acum, defalcat pe categorii de nave si loturi mici (dati cate una sa ajunga la toata lumea!) si alta e sa scoti la licitatie o modernizare reala a navelor existente, program de macar 150 de milioane de lei (cele 3 de pana acum – dragoare, corvete, monitoare – sunt deja pe la 95 de milioane fara TVA). Ai economia de volum, poti evita chestii predictibile cum ar fi faptul ca pe dragoare se pun generatoare de 200 – 250 KVA Cat, de ex si pe corvete generatoare de 200-250 KVA alta marca, sau puntile integrate de navigatie nu este exclus sa nu fie la fel desi modernizarile, cel putin in teorie se vor face simultan) si interesezi santiere mari cu resursa de proiectare si relatii cu furnizori mari.

    • Daca cei de la SN Midia sunt seriosi, si daca ceilalti nu vor sa construiasca aceste nave (dragoare maritime) le-as da proiectul. Dar dupa inca o licitatie, daca ar castiga-o.

      pe mine nu ma intereseaza ca-si vor dubla sau tripla cifra de afaceri…
      Eu cred ca celelalte Santiere Navale nu vor sa construiasca pe bani putini. pentru ca sunt cu capital strain.

      inca ceva… orice fabrica ceva mai mica (in cazul de fata Santierul Naval Midia) poate avea cheltuieli mai mici in realizarea unei nave de dimensiuni mici spre medii, decat un santier naval mare… cum sunt cele de la Braila, Galati, Constanta… si atunci e normal sa se poata incadra in pretul cerut.

      dar trebuie sa se reia obligatoriu licitatia, inca o data.

      • Daca cei de la SN Midia sunt seriosi, si daca ceilalti nu vor sa construiasca aceste nave (dragoare maritime) le-as da proiectul. Dar dupa inca o licitatie, daca ar castiga-o.

        Cand alergi singur ai sanse destul de mari sa iesi pe primul loc. Depinde doar de tine sa nu dai intr-o groapa! In rest, stai linistit ca mare lucru de „construit” nu este in proiectul asta.

        pe mine nu ma intereseaza ca-si vor dubla sau tripla cifra de afaceri…
        Eu cred ca celelalte Santiere Navale nu vor sa construiasca pe bani putini. pentru ca sunt cu capital strain.

        Eu cred ca SN Constanta e cat se poate de „cu capital romanesc” si exista si dovada in documente ca s-au interesat, deci nu, eu cred ca tu crezi prost si nimeni nu vrea sa construiasca pe bani putini, indiferent de nationalitate.

        inca ceva… orice fabrica ceva mai mica (in cazul de fata Santierul Naval Midia) poate avea cheltuieli mai mici in realizarea unei nave de dimensiuni mici spre medii, decat un santier naval mare… cum sunt cele de la Braila, Galati, Constanta… si atunci e normal sa se poata incadra in pretul cerut.

        Poate avea cheltuieli mai mari sau mai mici, ce mi se pare mie interesant la SN Midia este ca de 10 ani n-a mai avut profit deloc si nu ma refer ca au fost la hoha pe 0 ci ca au pierdut milioane de lei an de an. Sa ai 9 ani consecutivi de pierderi nu e un semn prea bun pentru tine ca firma.

        dar trebuie sa se reia obligatoriu licitatia, inca o data.

        Nu doar ca trebuie sa se reia obligatoriu licitatia, inca o data ci e musai sa se reia licitatia, inca o data, din nou, sa se repete in reluare cum ar veni pentru ca poate nimeresc astia groapa de la punctul 1 si ies pe locul 2 concurand singuri!

    • Caietul la ce se refera? La modernizarea lor?

  15. Daca tot era scris (dar netermint) asa postez…:
    O modernizare decenta si foarte bine venita. Sa speram ca firmele romanesti vor avea oferte competitive pt. senzori.

    Cele mai mari probleme cu modernizarea dar care se pot rezolva in timp (important este sa se faca ce si-au propus acum):
    -lipsa unei drone. O mare problema, limitand foarte mult eficienta navei in a detecta tinte si oferi suport trupelor aflate la distanta.
    Un nou argument in a incepe certarea si productia in domeniul quadcopterelor (deoclare/aterizare care nu necesita mult spatiu care nu prea este pe nava, te complici cu plase… Zborul la punct fix si posibilitatea de al manevra “mai finut” creste acuratetea atat a imaginilor cat si a iluminari laser). Unul cu o sarcina utila de 10kg, sa opereze la altitudinea de 1km (din ce ziceau ucrainienii de la 500-600m o drona este destul de greu dedectabila vizual dar quad-ul ar fi mai mare) cu un acumulator care sa fie usor de schimbat (aterizeaza schimbi bateria, este gata de plecare) si care sa asigure +3 ore de zbor si o raza de 50km. Cand nu are dispozitiv de iluminare greutatea astfel disponibila sa poata fi utilizata sa cresti autonomia sau inarmat. Trebuie sa aibe o amprenta radar cat mai mica deci prima optiune ar fi fibra de sticla (cel putin la exterior).
    Alt argument este ca pt. luptele in oras quad inarmat este absolut necesar ca sa poti controla strazile;
    -lipsa unui ATGM cu raza lunga gen Spike ER, NLOS or Mokopa (An anti-ship warhead is also available for customers who wish to use the Mokopa as a ship-board defence weapon, or as the armament of specialised ship-board helicopters). Americanii au testat rachete AT impotriva unor nave mai mici si razultatele au fost bune;
    -neintegrarea MANPAD “pe 30mm”, care trebuie sa ramana ca sa poata contracara dronele si aparare contra elicoptere.
    Avand in vedere capabilitatile Rusiei si lipsa unui EW capacitatea de a detecta tragerile care s-ar face de pe nave si pozitia ar fi mare. De aceea cred ca o a doua salva de Grad poate fi destul riscanta, mai degraba lansezi tot cei ai si pleci dar in acest caz este foarte posibil sa trimita drone sa localizeze navele deci tunuletele de 30 mm si MANPDS sunt obligatorii (si la americani sau rusi exista, pe langa ce au navele, marinari cu MANPDS, pacat ca la noi sunt doar militari).

    @karadeniz
    “Cam câte lovituri de 122 mm crezi că are acum armata romana de vrei să le dublezi stocul la monitoare ?

    Buna intrebare dar la fel de buna cum vrea armata sa respinga un atac/debarcare cand cea mai eficienta metoda ramane MLRS?. S-a vazut in Ucraina unde in 2-3 minute au facut praf batalioane mecanizate ucrainiene, dar la noi am vazut foarte putin antrenament cu Grad (trebuie varianta cu termobarica si ghidaj). Pe langa „ce clasica”, detectarea tintelor cu drone ….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *