Sistemul anti-aerian „Siret” si alte cateva „chestii” interesante

Untitled

                                    Sistemul antiaerian cu raza scurta/medie „Siret”

Compania Naţională ROMTEHNICA S.A. a organizat marţi, 23 iunie, un workshop împreună cu grupul german DIEHL Defense Holding, unde au fost invitaţi şi responsabili din industria naţională de apărare, din Ministerul Apărării Naţionale şi din Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului.

Activitatea s-a desfăşurat în sala de conferinţe a ROMTEHNICA, în prezenţa directorului general al companiei, doamna Floarea Şerban, a secretarului de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, Aurel-Sorin Encuţescu, şi a locţiitorului şefului Departamentului pentru armamente al Ministerului Apărării Naţionale, general-maior Cătălin Adrian Moraru. Din partea DIEHL a participat o delegaţie condusă de Karter Janz, responsabil de vânzări în Europa Centrală şi de Est, în timp ce industria de apărare românească a fost reprezentată de delegaţi ai întreprinderilor Automecanica Moreni, Electromecanica Ploieşti, Carfil Braşov, Tohan Braşov, Uzina Mecanică Mija, PRO OPTICA, Asociaţia Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară (PATROMIL), specialişti din Departamentul pentru armamente al MApN, precum şi din Forţele Terestre Române.

Atât reprezentanţii industriei româneşti de apărare cât şi specialiştii germani au prezentat produsele fabricate de fiecare întreprindere, în scopul de a realiza un eventual parteneriat în producţia de rachete sol-aer de bătaie mică (SHORAD – Short Range Air Defense), de armament, de muniţie de fumizare, ori în domeniul optoelectronic.

 

„SIRET”, un proiect DIEHL – Electromecanica Ploieşti

DIEHL Defense este foarte activ în mai multe proiecte din România şi, în ultimii ani, compania a ţinut permanent legătura cu Ministerul Apărării Naţionale şi cu categoriile de forţe ale armatei în ceea ce priveşte modernizarea sistemelor de arme existente sau înlocuirea celor învechite cu echipamente moderne, compatibile NATO. Având la bază experienţa şi cunoştinţele necesare pentru sprijinul programelor de apărare NATO, grupul german iniţiază discuţii cu potenţiali parteneri din industria de apărare, fiind în măsură ca, împreună cu parteneri din ţară, să adopte soluţii de apărare antiaeriană sol-aer care să intre în dotarea forţelor terestre şi, eventual, să fie atractive şi la exportul pentru alte ţări. Un exemplu în acest sens este programul „SIRET”, prezentat şi la sesiunea internaţională de comunicări ştiinţifice „AFASES-2015” organizată la Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă”.

„Programul este derulat de DIEHL împreună cu Electromecanica Ploieşti şi vizează modernizarea de înaltă performanţă a rachetelor antiaeriene cu bătaie scurtă sau foarte scurtă (SHORAD, VSHORAD) de tipul CA-94 şi CA-95 din dotarea batalioanelor de apărare antiaeriană din forţele terestre. Proiectul se bazează pe folosirea rachetelor de bătaie micăIRIS-T, produse de DIEHL, într-un sistem cu arhitectură modernă, care să permită modul de lucru local sau centralizat, ca platformă independentă sau ca element integrat într-o reţea de apărare antiaeriană, cu o rază de acţiune de 10 km şi cu o probabilitate de distrugere a ţintei dintr-o lovitură (SSKP – Single Shot Kill Probability) de 0,95%”. (Marius Rădulescu, Vasile Şandru – SHORAD Solutions for the Air Forces Systems up-grade, p.3,http://bit.Iy/1QPxTAq activ la data de 23.06.2015). În cadrul workshop-ului au fost prezentate şi soluţii bazate pe rachetele IRIS-T SL şi IRIS-T SLS.

Au fost prezentate instalaţii de lansare a grenadelor fumigene cal. 76 mm din generaţia a doua, instalate deja pe tancurile „Leopard”, care asigură mascarea tehnicii de luptă atât în spectrul vizibil, cât şi infraroşu, inclusiv împotriva aparaturii de ochire sau detecţie prin laser. Dynamite Nobel Defense şi-a prezentat produsul Bunkerfaust DM 32, o grenadă care poate fi lansată de aruncătorul portativ Panzerfaust 3. Muniţia funcţionează în doi timpi: prima dată explodează încărcătura „de rupere” care face o breşă în materialul obiectivului (beton, zidărie, blindaj etc.) prin care pătrunde, în faza a doua, o lovitură de mici dimensiuni de tip şrapnel, ce explodează în interiorul adăpostirii. S-a făcut, de asemenea, referire la programul de modernizare a lansatorului multiplu de proiectile reactive RM 70 derulat la începutul anilor 2000 împreună cu Konstrukta Defence din Slovacia, proiect prin care s-ar putea moderniza şi sistemele româneşti. Aceasta ar însemna modificări majore la partea auto pentru realizarea unui vehicul modular, containerizarea loviturilor de 122 mm, adăugarea capacităţilor de tragere cu lovituri de 227 mm şi comandă hidraulică a blocului de lansatoare.

Posibilităţi de cooperare cu firme de renume din străinătate

După cum sugerează denumirea activităţii – workshop – a fost o întâlnire unde s-au prezentat produse realizate de ambele părţi şi s-au explorat eventuale posibilităţi de conlucrare care în viitor s-ar putea materializa sau nu. Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, Aurel-Sorin Encuţescu, a declarat pentru „Revista Forţelor Terestre”: „Activitatea de astăzi a făcut parte din amplul proces de identificare a posibilităţilor de cooperare cu firme care, din punctul de vedere al tehnologiilor, sunt destul de avansate. Ideea este ca industria românească de apărare să fie capabilă să producă, pentru categoriile de forţe ale armatei române, armamentul de care acestea au nevoie şi la un nivel tehnologic cât se poate de înalt. Din discuţiile avute a rezultat foarte clar că avem capabilităţi în industria noastră de a coopera cu firme de renume şi, în acelaşi timp, există calităţi profesionale şi experienţă umană avansată, în aşa fel încât transferul de tehnologie şi de know-how să poată fi realizate într-unele din companiile româneşti. Până la urmă nu putem fi decât mulţumiţi de discuţiile care au avut loc, pentru că s-au identificat mai multe domenii potenţiale de colaborare. Ideea este ca aceste discuţii să continue, să aibă loc inclusiv la nivel de experţi pentru că, în acest fel, pot fi identificaţi paşii concreţi care să ducă şi la realizarea unor produse utile creşterii capacităţii operaţionale a armatei noastre”.

Unul dintre reprezentanţii Departamentului pentru armamente din Ministerul Apărării Naţionale, colonelul Ştefan Tănase, a apreciat că, din punct de vedere tehnic, produsele prezentate de reprezentanţii DIEHL Defense „sunt produse de noutate, de înalt nivel tehnic şi care pot satisface cerinţele oricărei armate din lume. Problema constă în posibilitatea de a asimila parte din aceste echipamente în ţară şi de a realiza colaborări cu partenerii industriali din România astfel încât, pe de o parte, costurile acestor produse să fie cât mai accesibile, pe de altă parte, să avem posibilitatea de a le asigura mentenanţa în ţară, astfel încât sistemul de operare al acestor sisteme să fie cât mai eficient pentru armata română”. Şi colonelul Tănase a remarcat unele similarităţi între produsele prezentate de DIEHL Defense şi cele realizate în industria autohtonă de apărare. „Avem şi noi cercetări şi dezvoltări în acest sens, suntem chiar destul de avansaţi, şi tocmai de aceea, consider că ar trebui să existe parteneriate şi discuţii între societăţile comerciale române şi această companie germană, pentru a prelua de la fiecare ceea ce este mai bun şi a realiza în România produse la nivel corespunzător” – a concluzionat acesta.

Colonel Dragos Anghelache

Sursa Forter.ro

36 de comentarii:

  1. SSKP – Single Shot Kill Probability) de 0,95% – o fi corect? ori e 0.95 ori e 95%, nu? dar nu sunt specialist poate gresesc eu

  2. Hai ca poate, poate. Sper sa iasa ceva din asta. Apropo, se mai aude ceva de cei de la KMW?

  3. Numai workshopuri, discutii , intalniri dar nimic concret din pacate.

  4. e prima data cand aud de „SIRET”, aveti mai multe detalii?

  5. Am senzatia ca baietii vor sa se bage puternic peste zona unde conlucram cu israelienii sau speram sa dezvoltam programe cu ei.
    Sistemul ar fi echivalent Spyder-ului isaelian dar, in lipsa unor detalii tehnice si a informatiilor privind costul unui sistem complet, e greu de spus care ar fi mai rentabil.
    As prefera Spyder MR cu Stunner, completat cu Spyder SR sau CLAWS, montate pe Saur-2.
    Pentru raza foarte scurta, as merge pe Stinger + 30/35mm.
    Asta nu inseamna ca trebuie respinsa colaborarea cu DIehl dar ar fi de dorit mai multa transparenta in privinta detaliilor tehnice si financiare.

    Propunerile lor privind modernizarea LAROM-urilor mi se par si mai aiurea, mai ales ca necesitatile noastre se refera la trecerea la munitii de 122/160 mm ghidate si realizarea in tara a loviturilor de 122mm cu bataie marita.
    In loc de trecere la munitie de 227mm as prefera de 100 de ori IMI Extra.

    Daca m-ar interesa ceva de la Diehl ar fi adaptarea loviturii Vulcano de 155mm pentru calibrul 152mm din dotarea noastra.
    Proiectilul este acelasi pentru calibrele 127mm si 152mm, modificarile aparand la saboti.

    • poate si RIM-116 pt fregate, ca tot nu avem AA pe ele

      • E greu de spus pentru ca nu am date sigure privind raza de lovire a IRIS-T in varianta sol-aer pentru a o compara cu RIM-116. In privinta preturilor, este doar cu o idee mai ieftina decat RIM-116.
        Pentru marina as prefera totusi RIM-116 pentru ca este deja matur.

  6. Problema este alta: Nu s-a specificat ce este Siretul.

  7. „Siret” ca pe raul din Moldova. Este un sistem AA de mare mobilitate care consta in cu patru rachete ne-containerizate sol-aer IRIS-T SLS si radar AESA Giraffe-AMB CD. Raza maxima 10km, altitudine maxima 6km.
    Exista doua variante pentru transport: TAB 8×8 sau camion 6×6.

  8. http://topwar.ru/25561-zenitno-raketnyy-kompleks-iris-t-sls.html

    Cu Google translate:


    SAM IRIS-T SLS oferă protecție rundă de facilități critice din gama largă de amenințări, inclusiv rachete de croazieră, elicoptere, avioane, și vehicule aeriene fără pilot (UAV). SAM IRIS-T SLS este un sistem bazat pe sol, special dezvoltat pentru apărarea aer suedez. Sistemul include un tip vertical lansator, sistemul de direcționare și control al incendiului sistem. Complexul este capabil de a lucra atât în ​​modurile automate și manuale. Lansatorul vertical situat pe foarte mobile, și masa tractorului și dimensiunea permite să-l transporte cu aeronave de transport aerian C-130. Rachete modificate „aer-aer” IRIS-T situat în fibra de sticla de lumină lansare containerele care transportă. Se încarcă opt astfel de recipiente se realizează prin mijloace de transport și de încărcare a vehiculului timp de aproximativ 10 minute. Rachete Warhead ofera o securitate adecvata în timpul transportului și încărcarea containerelor. Potrivit dezvoltatorilor, modularitatea sistemului permite să-l instalați pe ordinea de 5000 a făcut clasa Mercedes camion Unimog, și, datorită arhitecturii sale deschise și standardizate, este ușor să se adapteze la o rețea cu componente existente și viitoare ale sistemului de control al incendiului.

    Vertical-a lansat rachete cu localizare infraroșu (GOS IR) în partea inițială a traiectoriei la țintă este indusă folosind dezvoltat de compania suedeză Saab radar Omnidirection Giraffe AMB. Această stație oferă posibilitatea de a detecta tinte la o distanta de peste 100 km și o altitudine de 20 de kilometri, însoțită în același timp până la 150 de obiective.

    Dezvoltarea de rachete IRIS-T de „aer-aer” a început în 1998, anul. Racheta a fost destinat pentru înlocuirea, care este în prezent în serviciu cu rachete NATO AIM-9 Sidewinder. În dezvoltarea sa a luat parte a unui consorțiu de șase țări europene: Germania, Grecia, Norvegia, Italia, Spania și Suedia. Principalul contractor al programului a fost făcută de compania germana Apărarea Diehl BGT. Alte companii importante care participă la program devin MBDA, Hellenic Aerospace, Nammo Raufoss, Internacional de compozite si Saab Bofors Dynamics. În martie 2002 a avut loc cu succes testat rachete, iar în octombrie 2003, Diehl BGT primit aprobarea finală de la Biroul Federal de Tehnologie Militară și Achiziții să se pregătească pentru producția de masă. În decembrie 2004, Diehl a fost atribuit contractul în numele tuturor celor șase țări europene implicate în programul de producție în masă de rachete IRIS-T în valoare de 1 miliard de €. Primele rachete client export a devenit Air Force austriac este situat în la sfârșitul anului 2005, un contract pentru rachete IRIS-T. În mai 2008, Africa de Sud a ordonat IRIS-T pentru aeronavele sale Gripen. În septembrie 2009 Diehl a semnat un contract cu Arabia Saudită privind integrarea rachete IRIS-T pe avioane de lupta Eurofighter Typhoon și Tornado Arabia Air Force. Un număr de rachete a dobândit, de asemenea, și Thailanda. În general, până la sfârșitul anului 2012, a fost livrat mai mult de 4.000 de rachete IRIS-T. IRIS-T integrat cu succes la bordul aeronavei Eurofighter Typhoon, F-16 Falcon, F / A-18, Tornado și avioane de luptă Gripen. Este raportat că costul aproximativ al unuia de rachete este de aproximativ 400 de euro tysyaach.

    IRIS-T rachetă are o configurație aerodinamică normal. Carcasa este format din patru secțiuni principale. Primul este sistemul de ghidare, care include un sistem inerțial de navigație, GPS, și homing în a doua parte a bătăliei. In partea de mijloc a fuselajului este sistemul de propulsie, pupa – suprafețele de control cruce și cârmele gaz. Lungimea totală a rachetei este 2.94 m, Diametru 127 mm, greutatea totală 89 kg. Racheta este capabil de a capta obiectivul de a porni (blocare pe inainte de lansare, Löbl), precum și obiectivul de captare de la lansare (blocare pe după lansare, LOAL). Acesta este capabil de a intercepta țintă aeriene la o distanță de 25 km.

    Căutător infraroșu are o urmărire țintă înaltă și prelucrarea inteligentă a imaginilor de înaltă rezoluție. GOS a confirmat mare pomehozascheschennostyu. Datorită un unghi foarte larg de vedere și capacitatea de a primi informații de la tinta radar la bord sau montate cască indicator tinta rachetei IRIS-T aeronave „aer-aer” ofera 360 ° apărare. IRIS-T este echipat cu o siguranță de proximitate și de înaltă focos fragmentare exploziv se poate face cu rachete ataca. IRIS-T este echipat cu un motor solid dezvoltat de Nammo și permite o viteză maximă de Mach 3. Funcția de control a vectorului de tracțiune vă permite să capturați după lansarea unei rachete pentru a lovi ținte din emisfera din spate a aeronavei („împușcat peste umăr”). Datorită zonei mort operațional intern cinematice rachete excepționale este doar câteva sute de metri.

  9. Citeam ieri prin presa noastra online ca la Brasov urmeaza sa se produca elicoptere militare din 2017.Daca e adevarat,ceva-ceva se misca si la noi.

  10. Doar pentru clarificare:
    DG la Romtehnica e Daniel Grigoroiu Norocel.
    DG la Romarm e Floarea Serban.
    Presupun ca intalnirea a avut loc de fapt la Romarm.

  11. Important este sa internalizeze in productia romaneasca aceasta racheta, in cazul in care vor achizitiona acest sistem. Important este sa poti produce la tine in tara partea esentiala a acestui sistem, in caz de razboi si inchiderea granitelor. Basca partea economica, locuri de munca e.t.c. Sa vedem ce urmeaza….

    • „Important este sa internalizeze in productia romaneasca aceasta racheta”

      bre, ce ai consumat azi dimineata 🙂 🙂 🙂

      cine dracu crezi matale ca o sa-ti dea vreodata sa fabrici ceva din racheta aia

      aia au bagat ani de cercetare si nenumarate milioane si o racheta d’asta poate face intr-un conflict aerian diferenta intre invins si invingator, matale chiar crezi ca or s-o dea romanilor s-o fabrice?
      pune aurolacul ala de la guvern o vorba ca sa aiba aia mai multa incredere?

      nu vrei sa facem sub licenta si AMRAAM 🙂 ?

      sau TLAM Bloc IV 🙂 ?

      daca se va concretiza ceva, or sa cumpere un stoc de rachete

      noi o sa facem integrarea, pe camioane din import presupun, ca nici d’alea nu mai facem sau daca mai facem nu-s bune ca polueaza 🙂

      si multe delegatii si conferinte

      deocamdata doar niste talk-showuri conduse de flocicica aia scapata de condamnare dar pusa sa dea frumusel banii inapoi, inventii d’astea de justitie romulana 🙂

      urmeaza Tele Enciclopedia cu Florian Pittis

      • Eu am spus ce trebuie facut, nu ce vor face astia de sus de sparg seminte pe banii fraierilor de cotizeaza luna de luna!

        • Ce ai spus matale ca „trebuie facut” nu cred ca functioneaza 🙂

          Germania n-o sa accepte sa-ti dea documentatia si sa te lase sa fabrici IRIS-T, cu indiferent ce decidentzi, ti-am explicat, din motive de securitate si de bani/efort/timp investit de ei in produsul ala, de importantza pt ei a rachetei aleia

          Daca se va face ceva, se va importa un stoc de rachete si cam atat presupun

          Local o sa vopsim doar camioanele 🙂

          • Mai bine nu! Gloantele din pieptul cizmarului au avut mare legatura si cu industria de aparare autohtona! Astia de azi considera ca nu merita riscul, in timp ce fura linistiti….

          • Daca contractul se va semna implicarea ELMEC – desi marginala – va fi mai importanta, iar platforma este vorba sa fie fabricata in Ro, la alegerea noastra. Este un foarte bun inceput dupa „rafala” de achizitii sh de prosta calitate.

  12. Doua observatii:

    1. Raza de actiune a sistemului e cam mica raportata la raza de actiune sa spunem, a rachetelor anti-tanc de pe elicopterele moderne de atac. Hellfire II de pe Apache bate la 8 km, 9k21 Vikhr bate la 8-10 km (rusii banuiesc ca exagereaza un pic) iar 9M120 Ataka (6-8 km). Deci fereastra de oportunitate in care sistemul poate angaja un elicopter inamic e foarte mica. Nu mai vorbesc de vectorii de pe avioanele de atac sau multirol care depasesc 10 km ca bataie. Doua exemple mai la indemana: Brimstone I 12-20 km / Brimstone II – 60 de km, iar AS-14 Kedge bate la 30 km. Bine, rachetele cu raza mai mare si vectorii care le transporta pot fi angajate de rachete cu raza medie de actiune si aviatie de vanatoare, dar ce se intampla de cei care scapa din „plasa” acestora? E nevoie de ceva cu raza mai mare de actiune.

    2. Rachetele nu vor fi containerizate? You must be joking – adica vor fi expuse elementelor? Rachete de zeci de mii de euro transportate pe teren accidentat fara nici macar o prelata/ „scut” rabatabil. Nu sunt convins de solutie. „Low shelf life” iti spune ceva?

    Industrial:

    Racheta IRIS-T e produsa de un concern in care Germania e „seful” dar mai sunt Canada, Norvegia, Spania, Italia si Suedia. Integrarea productiei total in Romania e cvasi-imposibila pentru ca racheta e produsa pe subansamble care sunt reunite pe o linie de productie. E al naibii de complicat sa primesti o felie din productie – pentru ca asta inseamna o felie mai mica, deci joburi si bani pierduti, de ceilalti membri ai concernului. Ca sa intri in concern acum va fi foarte greu daca nu imposibil avand in veder fondurile de care dispune statul roman si capacitatea industriala pe care o poate angaja. Cel mult in Romania se poate produce platforma de transport (camionul/TBT), sistemul FCS si integra radarul cu ceva modificari. Daca, cum spun autorii, intr-o engleza foarte proasta, Fortele Aeriene trec si integreaza rachet IRIS-T pe IAR-99 Soim (care in orizontul de timp 2020-2025 ar putea fi retras din serviciu) atunci cumpararea rachetelor de la sursa, no questions asked, ar putea fi fezabila. De ce nu discuta autorii totusi de integrare IRIS-T pe F-16, care ar avea mai mult sens decat pe IAR-99.

    Pe scurt SIRET e genul de proiect care desi interesant si util din punct de vedere al cercetarii in domeniul apararii, s-ar putea sa nu se faca.

    Politic:

    Firmele germane de aparare sunt obisnuite sa-si tepuiasca clientul principal – adica statul german – vezi prb din Gemania cu Eurofighter si mai ales cu G-36. Ce le-ar opri sa ne tepuiasca pe noi? Sa ne ofere produsele la suprapret. Oficialii nostri sunt mai sensibili la spagi decat cei germani.

    Apoi multi oameni de afaceri germani si chiar politicieni au relatii stranse cu Rusia. Sistemul SIRET ar putea deveni o tinta relativ facila a spionajului industrial.

    Alternativa la actualele sisteme CA-95 si CA-94 sunt fie VL MICA, care are si o raza de 20 km si CAMM cu raza de 25 de km. Ambele sisteme au avantajul de a fi produse complet de un singur producator in tara de origina Franta, respectiv Marea Britanie. Si ambele sunt containerizate. O eventuala licenta ar putea fi mai usor de obtinut. In cazul MICA stim ca Franta ar fi dispusa sa integreze 30% din productie in Romania, chiar daca sistemul e cam scump si nu stiu cat de interesati sunt francezii sa-i lase pe romani sa integreze racheta intr-un sistem propriu. Englezii s-ar putea dovedi mai flexibili la doleantele romanilor. CAMM ar putea fi integrata fie pe fregatele Tip 22 la modernizare, fie pe corvetele multirol.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *