Superavioane: JAS 39 Gripen!

This entry is part 7 of 15 in the series Superavioane

Episodul III – Saab Gripen, analiza Defense Issues, Partea 1

 

1

Grifonul,  un paznic inaripat mic si al dracu’.

Acesta nu este un articol original, ci o traducere in doua parti a unei analize Defense Issues, aparuta in luna februarie 2013.

Istoria programului

SAAB Gripen este rezultatul conceptiei cu privire la avionul de vanatoare cu stabilitate flexibila initiata de revolutionarul (la acea data) F-16. Nu este surprinzator ca SAAB a optat pentru designul delta-canard, de altfel firma respectiva fiind pionier in anii 1960 in acest domeniu, dar si alte optiuni au fost evaluate (si respinse), influenta covarsitoare a constituit-o programul de testare al Viggen  la sfarsitul anilor ’70, ce a verificat la un nivel general caracteristicile high-alfa ale designului. Pentru Suedia, alegerea unui avion de vanatoare mic, ieftin dar foarte capabil, a fost evidenta.

2

1000 bordeie, 1000 « obiceie ».

In 1979, dupa anularea proiectului prea scump B3LA (o dezvoltare a unui aparat subsonic trainer si de atac usor), Fortele Aeriene Suedeze au purces la o reexaminare a cerintelor. Concluzia a fost ca singura optiune permisa era dezvoltarea unui aparat multirol capabil sa execute misiuni de superioritate aeriana, atac la sol si cercetare. Astfel ca programul JAS s-a nascut, numele fiind acronimul cerintelor specifice (Jakt –avion de vanatoare, Attack – atac, Spaning – cercetare).

3

Piece(s) of the pie.

In martie 1980 guvernul a aprobat planul, dar a insistat pentru permiterea contractorilor straini de a participa la ofertele programului. Ca raspuns, industria aeronautica suedeza (aflata in proprietatea statului) a format JAS Industrial Group format din Saab-Scania, Volvo-Flygmotor, Ericsson Radio System si FFV (n.t.- Försvarets Fabriksverk), pentru a fi capabila sa participe la program. Propunerile formale au fost cerute in 1981, JAS IG trasmitand propunerea lor chiar in acel an, pe 1 iunie. Dupa evaluarea propunerilor s-a decis ca JAS e castigatorul. Pe 30 iunie 1982, o propunere fixa a fost semnata intre FMV (n.t.- Försvarets Materielverk – Administratia de Materiale pentru Aparare) si JAS IG pentru 5 prototipuri si 30 aparate JAS-39. In urmatoarea luna s-a hotarat ca numele aparatului sa fie Gripen.

4

Test, Johnny Johann Test.

Ericsson a fost contractata pentru furnizarea radarului multi-rol, in timp ce FFV a dezvoltat sistemele de navigatie si atac.

O macheta a designului final a fost dezvelita la inceputul anului 1980, totusi, dezvoltarea FCS (n.t. – Sistemul de Control al Zborului) a cauzat  intarzieri in asamblarea finala a aparatului, cu primul Gripen iesind de pe linia de productie pe 26 aprilie 1987, dupa 7 ani de dezvoltare. Primul zbor a avut loc pe 9 decembrie 1988, dar dupa al saselea zbor, pe 2 februarie 1989, aparatul s-a indepartat de pista si s-a dat peste cap (n.t- literalmente « a facut roata »). Ca urmare, FCS-ul a fost reparat si, pe 4 mai 1990, JAS-39-2 a zburat cu un nou software. Al cincilea si ultimul prototip a zburat pe 23 octombrie 1991. Testarile au aratat o rezistenta la inaintare cu 10% mai mica decat cea prevazuta in specificatii, inclusiv performanta la aterizare/decolare. In iunie 1992 cotractul pentru a doua transa de aparate a fost aprobat.

5

 JAS-39-2.

Pe 4 martie 1993 primul Gripen  de productie (JAS-39-101) a avut zborul inaugural, cu al doilea aparat livrat pentru teste in serviciu pe 8 iunie 1993. Curand acesta s-a prabusit in timpul unei manifestari aeriene peste Stockholm deoarece pilotul a pierdut controlul aparatului si a trebuit sa se ejecteze. Ca urmare a accidentului, viitoarele teste de zbor au fost suspendate pana cand FCS-ul a fost revizuit, acest lucru a insemnat inclusiv schimbari ale unghiului de deflectie al canardului in modul de lupta. Testarile au continuat in 29 decembrie 1993.

6

 JAS-39-101

Un JAS-39A a fost convertit din linia de productie pentru a servi ca prototip pentru trainerul biloc, JAS-39B. Avea caracteristica principala lungirea fuselajului cu 65,5 cm si  carlinga in spate care, cu exceptia HUD, este identica cu cea a pilotului din fata.

Pe 12 iunie 1995, SAAB si British Aerospace au anuntat dezvoltarea in comun a unei variante de export. In 2001 acest joint a fost inregistrat in Suedia drept Gripen International. Cum Gripen a fost conceput numai pentru necesitatile suedeze, a fost dezvoltat EBS (n.t.- Export Baseline Standard), rezultand variantele C si D ale aparatului. Curand, Fortele Aeriene Suedeze au decis de asemenea sa achizitioneze si noile versiuni, cu  ultimele 20 de aparate ale transei 2 si 30 ale transei 3 conforme cu specificatiile EBS.

7

Caracteristicile Gripen C/D.

EBS are drept caracteristici o sonda retractabila de alimentare in zbor situata pe fanta de admisie de la babord,  ecrane de bord full-color in limba engleza si unitati imperiale, computere noi, iluminare a carlingii compatibila cu vederea pe timp de noapte, containere FLIR si de cercetare, un sistem mai puternic de aer conditionat, OBOGS (n.t.- On-Board Oxygen Generating Systems) si aripi mai ranforsate cu piloni standard NATO.

8

Schita variantei sud africane.

In decembrie 2004, BAE a vandut o parte insemnata din actiunile sale in Gripen International lui Saab, ultimele 10% ramase fiind vandute tot lui Saab in iunie 2011. Pe 26 aprilie 2007, Norvegia a semnat un acord de dezvoltare in comun a aparatului, urmat de intelegerea semnata intre Saab si Thales Norvegia in iunie acelasi an, cu privire la dezvoltarea sistemelor de comunicatie. In iunie 2007, NATO Link 16 a fost adaugat la sistemele de transmise de data ale Gripenurilor aflate in serviciul Suediei.

9

Always a bride’s maid…never a bride…my foot!

Pe 23 aprile 2008, a fost prezentat Gripen Demo (cerut in 2007), servind ca demonstrator pentru Gripen NG. Pe 27 mai 2008 a avut loc primul zbor, demonstrand in avans abilitatea de supercruise pe 21 ianuarie 2008, zburand cu Mach 1,2 fara fortaj.

In 2010 Suedia a atribuit un contract pe 4 ani pentru imbunatatirea radarului si a altor echipamente ale Gripenului. Pe 25 august 2012 Suedia a anuntat planul de a cumpara 40-60 Gripen NG, ca urmare a deciziei Elvetiei  de a cumpara 22 Gripen in aceeasi varianta. Pe 17 ianuarie 2013 guvernul suedez a aprobat decizia de a cumpara 60 Gripen E, cu primele livrari in 2018.

10

 Wunderbar !

Spre deosebire de Viggen, zborurile de testare au aratat nici un fel de deficiente aerodinamice, structurale sau ale motorului ; de fapt toate cerintele au fost mai bune decat previziunile. Singura modificare structurala a o fost cate o « strake » in spatele suprafetei canardului.

 

Design

General

Saab Gripen este conceput ca un aparat de lupta usor si foarte manevrabil. Aranjamentul close-coupled canard impreuna cu aripa delta a fost ales pentru a optimiza performanta de manevrare in acelasi timp permitand capabilitati acceptabile de atac la sol. Programele de testare au verificat capacitati excelente de recuperare la ambele versiuni Gripen. Mai mult, configuratia delta canard are o toleranta buna per-se cu privire la daune datorita suprafetelor « incalecate » cat si echilibrare de portanta pozitiva pe toate suprafetele, un coeficient inalt de portanta maxima, performante bune de aterizare/decolare si mentenata precum si capabilitate de redresare din vrie. Canardurile « plutitoare » ofera de asemenea si stabilitate aparatului in caz de defectiune a EFCS.

11

Detalii aerodinamice.

Pentru a minimaliza greutatea, 30% din structura este compozita/fibra-carbon. Aparatul este instabil prin design, SAAB sustinand chiar ca Gripen este primul avion de lupta canard instabil care a intrat in productie la nivel global.

In timp ce Gripen are o incarcatura mica pe aripa si portanta buna la inalte unghiuri de atac, cat si o relativa mica anvergura a aripilor, raportul sau tractiune-greutate este sub 1 la greutatea de lupta. Aparatul are o viata operationala in serviciu de circa 8000 ore de zbor.

12

 Will it blend? Yes, it does!

 

Fuselajul

Unul din lucrurile care pot fi observate este gradul inalt de “blending” (n.t.- imbinare/amestecare fluida) a aripii cu corpul, similar lui F-16, ce rezulta in portanta ridicata in timpul manevrelor, cat si  aproape nici o interferenta a rezistentei la inaintare ce apare de obicei la jonctiunea aripa-corp. Singura exceptie sunt fantele de admisie, care sunt in aranjament lateral, cu suprafete plane folosite pentru radacinile canardurilor. Corpul aparatului insusi,- avand o “talie” mult mai subtire decat partile imediat in fata sau spate, este clar conceput pentru manevre transonice.

Doua mici “strakes” sunt vizibile pe partea superioara a fuselajului, localizate chiar in spatele suprafetelor canardurilor si o singura strake poate fi vazuta pe intradosul fuselajului ; scopul lor este de a ajuta stabilitatea directionala si laterala la unghiuri mari de atac.

13

Strakes.

 

Canardurile

Saab Gripen are canarduri ce sunt largi prin comparative cu aripile. Acestea sunt pozitionate aproape in fata si putin deasupra aripii si sunt ridicate la varfuri, cu unghi de incidenta mare. Locatia canardurilor pe lateralele fantelor de admisie previne obstructia curgerii aerului.

14

Canarduri dihedrale…si ascutite (swept back) ; observati si bordul de atac « dinte de caine » al aripii.

Principalul scop al canardurilor close-coupled este nu de a se manifesta ca surpafete de control ci pentru a creste protanta la unghiuri mari de atac, intimp ce aparatul se bazeaza in special pe vortice generatoare de pootanta, prin intarirea vorticelor generate de aripa si prevenind ruperea lor. Marimea si unghiul canardurilor Gripenului sunt folosite sa atinga separatia cat se poate de buna –verticala si orizontala- intre varful canardului si suprafata portanta a aripii, permitand astfel vortex de portanta maxima in timpul manevrelor high-alpha ; aceasta imbunatatire a portantei datorata configuratiei close-coupled poate fi si pana la 50% cand este comparata cu portanta produsa de suprafete in izolare.

15

Ups and downs.

In timp ce tractiunea vectoriala doar creste manevrabilitatea la viteze foarte mici si in regimul supersonic,  canardurile close-coupled sunt eficiente la orice viteza, desi nivelul de eficacitate difera in functie de viteze. Ca urmare, aparatul cu canarduri close-coupled poate avea aripi mai mici pentru aceeasi portanta la unghiuri inalte de atac (imbunatatind rata de ruliu), fiind capabil sa intoarca mai strans la orice viteza a aerului decat cele posibile cu aceeasi marime a aripii si valorii unghiului de atac precum si poate atinge o rata de intoarcere instantanee mai inalta. Aceasta inseamna si ca aparatul va fi capabil sa aiba o anvergura micsorata a aripii pentru aceleasi valori de unghi de incidenta si portanta, imbunatatind ratele de ruliu ; o aripa mai mica si unghiul de atac redus insemana automat si reducerea rezistentei la inaintare in timpul intoarcerii, permitand aparatului sa mentina mai bine energia. Totusi, downwashul canardurilor reduce de asemenea portanta pe aripa la unghiuri mici de atac, reducand totodata si capacitatea de incarcare maxima a aparatului.

16

Downwash.

Prin comparatie cu LEX, canardurile sunt mai versatile.  Dincolo de abilitatea de a actiona ca surpafete de control, canardurile pot ajusta pozitia in asa fel incat sa produca portanta maxima la orice unghi de atac.

Desi Gripen a fost capabil sa atinga unghiuri de atac intre 100 si 110 grade in timpul testelor de zbor, limita normala AoA (n.t.- Angle of Attack) este de 50 grade deoarece astfel de valori maxime ale AoA nu au nici un fel de utilizare tactica. Mai mult, pozitia canardurilor contribuie la portanta fuselajului chiar in spatele canardurilor in timpul intoarcerii si canardurile insele creeaza portanta, atat in zbor de nivel cat si in intoarcere.

17

More tests.

Canardurile au totodata avantajul contra suprafetei de control din coada – fiindca centrul de greutate pentru aparatele moderne este spre spatele aparatului, folosirea canardului rezulta intr-un mai lung « moment arm ».

18

 Gripen e “viceversa“.

Canardurile pot fi aplecate inainte la aproape 90 grade cu scopul de a ajuta la franarea in timpul aterizarii.

19

Bunicuto, ce ochi favoriti mari ai ! Ca sa franez mai bine…pe strada!..printre altele…

 

Aripa

De tip delta, aceasta ofera o suprafata larga, volum si  ranforsaje puternice pentru greutatea pe care o are. Forma aripii asigura crearea de vortice la unghiuri inalte de atac de catre bordul de atac al aripii, imbunatatind portanta ; aripile sunt de asemena echipate cu mici LERX pentru a intari vorticele laterale. O alta componenta de inalta portanta este reprezentanta de voletii bordului de atac, care sunt folositi la unghiuri inalte de atac. Cand intra in functiune in timpul manevrelor high alpha, acestia imbunatatesc portanta ; dar in acelasi timp pot crea si ruperea vorticelor. Totodata redirectioneaza  curgerea aerului catre radacina aripii, contracarand  tendinta acestei curgeri de a se deplasa catre varful aripii delta. In timp ce folosirea voletilor poate reduce rezistenta la inaintare, acest lucru se intampla la viteze aproape de calare, in timp ce in celelate cazuri acestea maresc rezistenta la inaintare. Cand voletii nu sunt utilizati, configuratia de bord de atac « dogtooth » (n.t.- dinte de caine) rezulta in crearea unui singur vortex puternic pe fiecare aripa ; ajutand portanta prin contracararea tendintei aripii delta de a muta curgerea aerului catre varfuri, lasand astfel restul aripii in situatia de calare. Aripa nu este nici anhedrala nici dihedrala, fiind localizata la jumatatea inaltimii  pe care o are coca aparatului. Datorita grosimii aripii (de fapt lipsei acesteia), actuatorii externi sunt necesari pentru a controla elevoanele.

20

High-alpha.

Fiindca Gripen e un aparat instabil aerodinamic, folosirea aripii delta rezulta de asemena intr-o echilibrare (n.t.- trim) constanta in timpul zborului, imbunatatind portanta maxima cu 10-20%, posibil mai mult. Combinatia de canarduri close-coupled si incarcatura mica pe aripa imbunatateste mai departe performanta in timpul aterizarii-decolarii, permitand capabilitati STOL (n.t.- Short TakeOff and Landing).

In timp ce mecanismul de marire a portantei la unghiuri mari de atac creeaza si rezistenta aditionala, portanta este marita si la rata de intoarcere. Insa ce este ignorat de cei ce vorbesc de penalitatea rezistentei datorita aranjamentului close-coupled este ca separatia curgerii, dincolo de cauzarea scaderii portantei, cauzeaza de asemenea si  o majora crestere in presiunea la rezistenta.

Sinele lansatoare de rachete sunt localizate si la varful aripilor, imbunatatind incarcatura de armament si permitand celor doua rachete sa fie carate cu minima crestere a rezistentei, cat si imbunatatind rata deportanta/rezistenta a aripii.

21

Wingtip IRIS-T

 

Fantele de admisie

Fantele de admisie ale lui Gripen sunt bidimensionale, similare cu cele folosite de RA-5C vigilante. Fantele sunt separate de suprafata aparatului de o placa de separare a stratului laminar al fuselajului si ofera manevrabilitate adecvata a acestui strat laminar. Testele high alpha au revelat ca nu exista deficiente in performantele fantelor de admisie.

22

Intakes, nasty angle.

 

Deriva

Aceasta este mica prin comparatie cu ale altor tipuri de aparate similare, precum celelate Eurocanarduri sau F-16. Acest lucru ar putea rezulta in probleme la AoA ; dar metoda uzuala de a schiba directia aparatului este rotatia in jurul axei X si ridicarea nasului si Gripen are adaugari pe intradosul fuselajului ce pot face o deriva mare sa nu fie necesara pentru stabilitate directionala.

23

Shark’s fin.

 

Carlinga

Unul din dezavantajele Gripenului este carlinga sa. Desi permite o vizibilitate buna in fata si lateral, cea din spate este limitata. Acest lucru este dictat de cerintele de atac la sol, unde evacuarea unitatii de racire este localizata in spatele carlingei pentru a o ascunde de senzorii IR de la sol. In timp ce SAAB a incercat sa atenueze problema prin instalarea oglinzilor pe cadrul din fata al carlingei, aceasta este numai o solutie partiala.

Carlinga a avut la inceput trei ecrane monocrome multi-functionale si un HUD holografic cu unghi larg. Are de asemenea control HOTAS (n.t.- Hands On Throttle-And-Stick) ce permite pilotului sa selecteze multe functii fara a ridica mana de pe mansea de control sau acceleratie. Scaunul de ejectare, spre deosebire de celelate modele ale SAAB, nu este « de al casei » ci Martin-Baker.

24

Cockpit C.

 

Motorul

Acesta este bazat pe F-404 al General Electric (n.t.- motorul lui F/A-18 Hornet). Versiunea folosita la Gripen, manufacturata sub licenta de Volvo, are tractiunea de la 16 000 la 18 000 lbf (aceasta inseamna de la 7257 la 8 165 kgf).

25

Fastest draw in the west north.

 

Razvan Mihaeanu

 

Partea a II-a – sisteme de armament

Surse:

http://defenseissues.wordpress.com/2013/02/16/saab-gripen-analysis/

http://www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?84527-Gripen-News-Thread

http://www.gripenblogs.com/default.aspx

http://www.mach-flyg.com/utg80/80jas_uc.html

http://www.ww2aircraft.net/forum/personal-gallery/spit-gripen-3964.html

http://www.jsfnieuws.nl/wp-content/DutchAirForceAssociation_Gripen_2009.pdf

 

Series Navigation<< Superavioane: Eurofighter TyphoonSuperavioane: JAS 39 Gripen >>

37 de comentarii:

  1. Ieri la tv unu din comisia de aparare spunea ca nu s-a ales Gripen ca nu il foloseste cam nimeni si ca F-16 inca e un „super avion”.
    Acelasi afon spunea ca nu avem F-22 ca nu suntem USA, da niciunu nu stia ca ala F-22 nu e pentru export…….

    Si din nou tot spunea ca nu numa’ noi avem taieri la aparare, mentiona UK……………….de parca ma intereseaza pe mine cine are taieri, din contra, cand taie unu noi trebuie sa urcam, poate se uita si ei pe harta aia nenorocita odata in viata lor de slugi infecte.

    Fara nici o discutie Gripen e solutia perfecta pentru noi, si cu atat mai bine daca am fi luat Gripen noi, 48 minim de preferat, puteam sa stam mai flexati si cand aparea F-35 puteam sa il luam in loturi de 12, treptat, pentru ca deja aveam avioane de calitate (superioara F-16 bai taraturilor) si probabil cooperare in domeniu in Romania.

    Si cand incepeam sa luam F-35, Gripen sa fie modificate la nivel si intrebuintare asemanator F-15 aka superioritate aeriana, si aveam F-35 ca multirol (imi e scarba de termenu asta deja)

    • 48 Gripen … loturi de F35 🙂

      Bre, astia din Romanian-Air-Farce n-au bani sa treaca strada…

      Or sa cumpere astia F35uri feliate, in loturi de 12 grame…ca pensionaru’ salamul la supermarket…

      „Fara nici o discutie Gripen e solutia perfecta pentru noi”
      A fost una din solutii, nu mai bateti darabana acuma cu Gripen, ca s-a terminat povestea, copii au adormit …

      S-a trecut pe F16 si end of story…

      Si Gripen o fi solutia perfecta pt cehi si pt elvetieni(prin mijlocul Europei), pt unguri(slugile Rusiei), dar nu pt noi. Noi avem nevoie de sprijin militar ca sa rezistam o ora-doua rusilor, avem nevoie sa ni se trimita rapid avioane, piese de schimb, armament. Ceea ce Suedia nu va face. Ca se puteau lua F16 noi si anume mai mult de 100 de grame feliate si cu ceva offset si nu F16A din Porto-cocalia, asta e alta discutie…

  2. Si daca aduceam Saab in Romania cu achizitia aia poate puteam sa o punem de un derivat A-10, un avion subsonic.

  3. Chiar ca mic si al dracului.

  4. da,da, si io cred ca un razboi cu rusii e inevitabil (rusii sunt dusmanii nostrii naturali..niste untermensch) ,dar probabil la inceputul ofensivei vor trimite trupe de diversiune (ca sa abata atentia) ceva de genul
    http://www.youtube.com/watch?v=XMEvYSmMce4

    • Am vazut pe youtube la RT ca au probleme cu homalaii rusii in armata, se ard aia intre ei in prostie, cu pesti si deastea, organizati :))))
      femelele la ei in armata sunt o momeala, un fel de miraj de desert 😀

      (mm de autocorrect)

  5. la americani e chiar mai grav. la ei ie legiferata oficial chestia..femelele din us-army is un fel de barbati iar barbatii is efeminati..nu generalizez (Doamne feri.)

  6. Gripen-ul ar fi fost perfect pentru noi…Pan’ la urma inca se mai pot achizitiona 30-36 (cu offset serios) si poate inca 6-12 F16 (doar 12 nu inspira incredere); daca se vrea sau daca incultii de la conducere isi folosesc si capul pentru a gandi…Si cu ele in dotare (+altele la nivel terestru si maritim) am sta binisor.
    Cat despre rusi e o gluma trista; pana sa ajunga ei la noi cu elitele (care sunt prin Asia; pe la o alta granita) deja suntem gata sa ii primim….

    • uiti cu cine ne invecinam

    • Teoretic da.Practic Gripenul nu a fost niciodata in carti cu adevarat.A fost doar umplutura pe lista celor care ofera avioane spre vanzare, ca a dat bine la inceput ca si imagine.Inca de la inceput castigatorul a fost F16.Pe criterii politice.

      • sorin, f-16 este un avion bun, este modernizat constant si este inca o platforma viabila…si eu as fi preferat F-16, doar ca block 50 sau 60, si in numar de 48, cu un posibilitatea de lancerizare mai tarziu…insa ca oferta, bani etc, suedezii sunt de preferat, pentru ca daca am fi luat 48 de gripen le-am fi asamblat la craiova+offset

  7. Pacat ca ROAF nu a cumparat aceste avioane. Au ratat sansa, in loc de ~20 noi au fost luate 12 vechi – corect?
    Dar totusi imi pare ca Romania ar putea sa duca din nou relatii militare cu Rusia cum inainte de 89. De ce trebuie schimbata armata daca ea este si pana acum inarmata cu tehnica/armament sovietic(modificat in Romania)? Poate luati si incepeti productia TR-125 (cu ajutorul Serbiei/Poloniei daca nu se vrea cu Rusia)
    Sau cumpara Ministerul vre-o 12 Su-30?

  8. Apropo sa facem cunostinta – ma cheama Grigore, sunt din RM, acum traiesc la Moscova, am fost in armata rusa 1 an.

    • Salut Grigore si bineaivenit printre noi!

    • Rusii dau cetatenii daca faci armata la ei….

    • @ Russian_Expert sau Grigore………..sau amandoi deodata 😉 😀

      Salutare si bine ai venit! 🙂 Zici ca ai fost soldat rus timp de un an??!! Pai ce sa faci mai Grigore, nimeni nu-i perfect pe lumea asta! 😉

      Vezi tu, asta-i un site specializat, mai nou, pe terapie de grup 😀 Daca nu crezi, ai putina rabdare si ai sa vezi 🙂
      Treaba sta cam asa: o gramada de frumosi „nebuni” isi povestesc visele si dorintele intr-ale modernizarii armatei romane. Dupa cum banuiesti si tu, bineinteles ca nimeni nu ni le implineste; nici macar Mos Craciun 🙂 D-aia multi de p-aici nu mai cred nici macar in Mos Craciun….
      In rest lumea-i buna, fina, destul de bine intentionata si……..cam atat 🙂 Restu` vei descoperi matale 🙂

      PS (de tinut ff bine minte)

      E un tip, p-acilea, GSG9 😉 Un om de nota 10, din multe puncte de vedere! 😉 Bine, om fiind si el, implicit are defectele sale. Spre exemplu: traieste intr-o tara ciudata (din mai toate punctele de vedere), adora frantuzoaicele, ii repugna tehnologia militara americana, ii plac rusii (nu stiu daca si rusoaicele) si, mai ales, este foarte optimist in ceea ce priveste clasa politica romaneasca si intruziunea ei in politica de aparare si dotare a armatei romane 😉 Este o placere sa-l citesti 🙂

    • Salutari si bine ai venit printre noi visatorii. Din pacate din cand in cand mai dam cu capu de noptiera si ne trezim brusc :))
      In ceea ce priveste Su 30 sau orice alt avion rusesc, ori alta tehnica de lupta moderna, ar fi foarte bune daca am putea alege ce vrem, insa cel putin din punctul meu de vedere, nu am incredere in rusi sub nici un chip. Nu stiu daca nu cumva ar umbla ei pe la ceva softuri sau circuite si ne-ar lasa pasaroaiele cand ne-ar fi lumea mai draga. Ne-au tras-o de prea multe ori ca sa nu suflu si-n iaurt.

    • Cum se prezinta armata rusa vazuta din interior?Ma intreb daca s-a schimbat in bine fata de cum a fost in urma cu 10 ani, cu exceptia cresterii salariilor la ofiteri?Atunci era foarta multa iobagie si marlanie.Stabii faceau tot felul de tampenii.Foloseau trupa din subordine, in interes personal, la munci si tot felul.
      Si acum este penurie de ofiteri cu grade inferioare si este plin de ofiteri superiori?
      La ce arma ai servit Rodina Russia?

    • salut grigore…si eu cred ca romania ar avea nevoie de avioane la fel de adaptabile ca cele rusesti(mig-urile decoleaza cu zapada pe ele), dar upgradate cu tehnologie din vest, la fel ca in cazul mig-21 lancer

  9. ihi, terapie de grup, io-s cu muzika altii cu prastina altii cu trolatul altii de ‘serviciu’.. ceva superb..o cantam in armata..
    http://www.youtube.com/watch?v=NtJ2keoXizg

  10. cand a fost scandalu din libia gripen-l a avut ca misiune principala cercetarea aeriana a teritorului libian si nu asa cum sa spus de aparare aeriana am citit in presa helvetica de limba italiana ca acest avion cand a fost testat impreuna cu celelalte doua europene la capitolul cercetare aeriana a iest pe primul loc putand fi comparat cu un avion de generatia 5-a oare sa fie adevarat nu ar fi rau sal avem in dotare

  11. Fain Grifonul, intotdeauna mi-a placut! Saltareee Grigore, bine-ai venit pe la noi. Romania a ratat multe nu numai Gripen, unii mai rai de pe-aicea sustin ca si rusii si-ar fi bagat coada prin cozile de topor de care-i plina Tara si, bineanteles, ai de Sus, fie-le…nu zic, sa fie ce le-o fi, numa’ bine nu! Ultima gogorita scoasa si de Ei data in vileag este motoru’, motoru, de F, care din nou a devenit peste noapte reconditionmat, in viziunea lor, adica nou…Sa cumparam 12 SU-30!!?? NIET, fiindca nu-i vechitura SUA si alde noi suntem NATO. Da, nici asa nu luam nimic, ma uit la polaci si ma crucesc, aia chiar se pregatesc serios, alde ai nostri fac planuri anuale, revizuite bineanteles, numa’ negativ, niciodata pozitiv. Despre Gripen, vise taica, noi nu vrem offset si nici locuri de munca, basca tehnologie de varf si acces la Gripen NG, da’ vrem F-35 dupa 20XX/2XXX, cum o vrea „Domni” de Sus, aia carora nu le pasa de Armata Tarii!

  12. sorin, eu am facut slujba ca sofer al BM-30 Smerch. Sa-ti spun sincer in armata nai ce face, acum chiar e mai bine decat in anii 90, dar tot e prostesc. Niste ofiteri (slava domnului Leitenantul minor al nostru era bun) care nu sunt profesionisti, tehnica e in stare pe nota 6 din 10 – ea merge, dar nu iajunge ocrotire. Si reparatiile generale nu se efectuaza (s-a stricat motorul, si nu poti sa il faci in tabara – gata, e aruncata tehnica dupa gard). Pregatirea nu se efectuaza in conditii de lupta – asa, calatoresti cu Smerciul pe pavaj… Prietenul meu a fost in aviatie, mi se pare pe un su-27.
    Si despre Rodina Rossia – da am slujit tarii in care traiesc, si nu am planuri sa ma duc de aici.

    • Este ok.Nimeni nu te critica pentru optiunea ta la care ai tot dreptul.Daca tu te simti bine acolo atunci este iarasi ok.
      In acest moment Rusia ofera incomporabil mai multe oportunitati unui om harnic decat R Moldova sau Romania.In situatia ta sunt foarte multi cetateni din fostele republici sovietice.

  13. au postat astia pe pagina fortelor terestre de pe facebook poze de la un exercitiu in tara la care erau in actiune si cateva MaxxPro.tare curios sunt sa stiu cate naiba avem, si-n tara si-n Astan?poate avem parte de-o mica surpriza 😉

  14. Unghiul maxim de atac la Gripen (AoA) este de 27 grade, nu 50 cum scrie in articol. La 100-110 grade a ajuns cu o varianta initiala de soft de control, cand s-a prabusit – tocmai din acest motiv – la o demonstratie aeriana care era postata si pe youtube. De fapt, variantele initiale s-au prabusit intr-o veselie pana cand Bae Systems a preluat 30% din actiuni, a modificat ce s-a putut, limitand AoA la 27 si incercand sa-l promoveze la export. Ulterior Saab a rascumparat actiunile de la Bae.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *