T-72 M4CZ

Posibil una dintre cele mai interesante modernizari ale T-72, cu exceptia autoloader si tun, intr-o emisiune (din pacate netradusa) similara cu cea facuta de britanicii de la BBC despre Bizonul nostru:

si un scurt … „trailer” pe zapada:

probabil depasit doar de polonezi cu al lor PT-91 si evolutia PT-16:

 

 

175 de comentarii:

  1. eu zic ca cel mai mare defect la bizonul nostru e numarul.

    • Numarul, tunul, motorul si blindajul.. 🙂

      • nope,doar numarul.

      • Cel putin turele mi se pare destul de bine blindata .. pe langa ca are grisime dispunera aua in unghi asigura si o deviere a loviturii …

      • Si solutia pt Armata Romana care at fi? sa se modernizeze la un asa zis standard M2 (TR-85 M2) cele 300 de tancuri TR-85 si cele aproape 500 T-55?
        sau sa se inceapa conceptia pt fabricarea unui nou tanc TR-20XX incepand cu 2020?
        M2, in opinia mea, at fi pt TR-85 un tun de 120 mm, blindaj reactiv, motor de 1200 cp. iar pt T-55, M2 at insemna in tun de 105 mm, tot un blindaj reactiv si motorul actual de pe TR-85 de 860 cp, plus la ambele tancuri modernizari la sistemele de ochire, transmisie, conducerii focului, etc.
        nu stiu daca at fi bani si pt modernizarea celor 800 de tancuri pe care le are acum in dotare Armata romana (nu stiu daca cele 200 TR-77 mai sunt in inventarul AR), dar si pt conceptia si fabricarea unui nou TR-20XX?
        personal I-mi place tancul Type-90 Kyu-maru japonez,si cred ca ar fi bun pt AR ori daca se poate sa se fabrice sub licenta in Romania ori sa fie model de inspiratie pt noul TR-20XX.
        oricum cred ca va mai trebui sa se cumpare si ceva tancuri din import vreo 400 maxim, candidatele at fi M1Abrams si Merkava 3 Dor Dalet, ca ele sunt mai multe ca nr si disponibile la export ca sh.
        si poare AR va avea in dotare 1000 de tancuri TR-20XX si 380 tancuri din import ca sa ajunga la 1380 de tancuri impuse prin tratatul de dezarmare conventionala in Europa de la Paris.

    • Nu avem blindaj reactiv cum au polacii.

  2. pentru ce avem in jur bizonul si o scoala buna de tanchisti isi fac treaba.
    din nefericire tancul este o arma care presupune sute de exemplare nu cateva zeci,de aici si vulnerabilitatea noastra.

    • Cu proiectilul cel mai performant Bm412sg esti la limita capacitatii de penetrare la t72b, t80b si sub la t72bm, t80u si t90.. echipajul bun nu compenseaza toate cele, iar conditiile reale sunt arareori ideale.. daca ai avea macar un tun ca lumea, ar mai fi ceva.

      • @tedi,
        Proiectilul Săgeata al Bizonului penetrează orice tanc enumerat de tine mai sus, la 1500m.

        Chiar si T80u chiar si T90 este găurit de BM 412sg

        • Cred ca glumesti. Bm412sg penetreaza 444mm bld omogen la 90 de grade la o distanta de 500m. T80b are aprox 440-450 hull, iar turela este in jur de 500mm. Apoi puterea de penetrare depinde mult de unghiul de lovire. Multe proiectile ricoseaza la unghiuri mari de impact. Nu vei reusi sa lovesti carcasa decat de foarte aproape, cele mai multe lovituri se dau in zona turelei. Despre ce vorbim?

          • aici am gasit caracteristicile… tunului 100mm de pe Bizon:

            APFSDS-T/BM-421 Sg:

            444 mm Otel special ––> 500 metri / blindaj la 90 gr
            425 mm Otel special ––> 1 000 metri

            328mm Otel special ––> 4 000 metri

            ce inseamna otel special? Blindaj laminat? Blindaj stratificat? – lucrul asta este secret.
            http://www.wotromania.ro/tr-85-m1-bizonul/

            …………… ……………… ………….. ………………
            Razultatele sunt bune. adica sparge blindajele tancurilor rusesti daca acestea nu vin cu blindaje suplimentare.

            Acum tunurile de 100mm si 105mm au si avantaje. si trebuiesc privite si acestea…
            – un avantaj in primul rand cadenta de tragere mai mare decat tunul de 125mm sau 120mm
            – alt avantaj este greutatea mai redusa a tunului. Pacat ca nu am reusit sa valorificam avantajul asta si sa fi construit un tun de 100mm/63 calibre
            – Tunul fiind mai usor, tancul e mai usor si vei avea o mobilitate mai buna.
            – Statura tancului romanesc este mai mica decat toate tancurile din vest (abrams, Leo 2, probabil si Leclerc) asta ofera un avantaj important la camuflaj.

            Bizon-ul are nevoie de modernizari, in special de un motot de 1000 Hp si putere de foc mai mare.
            Puterea de foc poate sa creasca prin adaugarea unui lansator de rachete 100-120mm. sau prin schimbarea tunului.

            • Unitatea de masura este in mm rha adica rolled homogeneous armour, blindaj omogen format dintr-o singura placa. Nu exista termenul de mm otel special. E o eroare. Termenul corect este simplu rha.

              • La fel este si pentru rexistenta blindajului. Cand se spune ca un blindaj are 1000 rha, inseamna ca are o rezistenta echivalenta cu cea a unei placi de otel omogen cu o grosime de 1000mm.

                • Vezi ca m829a1 cal 120mm sparge 460mm la 4000 de m si 570 mm la 2000m. Si sua are si m829a4.
                  E ceva diferenta pt cine zice ca nu conteaza calibrul cand e vb de apfdst..

                  • M829A1 si 2 sunt deja retrase daca nu ma insel.Au fost inlocuite de modelul A3 si foarte curand si acesta va face loc pt A4.

                  • legat de tunul de 120mm ce tip de proiectil este folosit?
                    SUA foloseste proiectil cu Uraniu Insaracit. cu viteze fff mari ale proiectilului la gura tevii. V > 1 800m/sec. dar la vitezele astea…. schimbi teava tunului fff des.

                    Probabil ca acele caracteristici sunt pe acest proiectil special.

                    inca ceva… Eu nu cred in protectia de 1000 rha decat in cazul tancurilor americane. SI in cazu turelelor.
                    Mai e si Merkava care are blindajul frontal ffff inclinat probabil 30gr fata de orizontala + motor frontal.

                    • 1000 rha era doar un exemplu pur teoretic.

                    • Doar M829A1 era din uraniu saracit versiunile mai noi folosesc alt aliaj.

                    • @Chipp
                      „Eu nu cred in protectia de 1000 rha decat in cazul tancurilor americane”
                      Tu crezi ca doar americanii stiu sa faca tancuri? Abramsul a fost dezvoltat dintr-un proiect facut impreuna cu nemtii prin anii 70.
                      Blindajul din uraniu saracit care il au ei pe tancuri mie unul imi paren a fi o metoda disperata de a-ti blinda tancul din lipsa de alte solutii, si este util impotriva sagetilor din tungsten(wolfram) nu si a celor de uraniu. Uraniul saracit il pot obtine cam toate tarile care au la dispozitie tehnologia necesara, dar nu a mai adoptat-o nimeni ca o solutie pentru blindajul tancurilor in afara de americani, deoarece este foarte nociva pentru soldati. (citeste mai multe pe net ca vei gasi informatii)
                      Ca sa iti faci o idee despre cum sunt construite tancurile, citeste despre fiecare model in parte si vei vedea avantajele/dezavantajele fiecaruia, dar nici pe departe abramsul nu este cel mai bine protejat tanc.

              • doar o corectie tardiva.
                rolled homogeneous armour inseamna de fapt blindaj omogen laminat.
                Prin laminare se turtesc granulele metalice din otel rezultand o duritate mai mare fata de un bindaj turnat dar fara tratamente termice sau chimice care erau inca folosite in WW2.
                Suna fancy dar in realitate RHA este inferior unui blindaj de sfarsit de secol XIX (Krupp armor) care erau folosite la nave si aveau tratamente de cementare si adaugare de Ni, Cr, Mo care le mareau duritatea suprafetei in mod radical dar pastrand otelul la interior mai moale pentru a absorbi socurile.
                Cu alte cuvinte, Krupp a inventat aliajele alea scumpe care se folosesc de la teava pustii, roti dintate din cutia de viteze, sapa de foraje, trusa de chei, etc. si tot platim un purcoi de bani pe el.

                • Este laminat pt ca se realizeaza prin procedura de rolling, presare, fapt ce ii creste rezistenta fata de un simplu otel turnat. Compozitia la care face referire standardul se gaseste la o cautare pe net. Eu nu am dorit sa creez confuzie si sa se creada ca ar fi vorba despre un blindaj laminat multistrat, de aceea am insistat asupra aspectului ca este vb despre o singura placa de otel omogen.

            • Statura mica nu este un avantaj întotdeauna. Vezi bataliile de tancuri din zona Kuneitra. Centurionul este un tanc mai inalt decat T55 si T62 dar se expunea mult mai putin cand tragea din pozitii hull down. T55 si T62 trebuia sa ecpuna mai multcdin corp pt a obtine elevatia negativa necesara ptca ochi, tocmai datorita faptuluo ca era mai scund. T55, T62 si T72csunt goarte joase, iti dai seama de asta cel mai mult cand stai in picioare langa ele, lucru pe care l-am facut si cu Centurion, Merkava, Leo 2, Leclerc.

        • 1500m cred ca este o distanta foarte optimista…

          • Exact! Daca cineva isi inchipuie ca Bizonul se va apropia la 500 de m de jucariile rusesti, viseaza frumos. Doar o ambuscada reusita prin padure ar reusi asta, dar padurile se duc… 😉

          • in razboiul din golf americani au angajat tancurile t72 ale irakienilor de la 2500 de metri
            la 1500 de metri este o gluma , daca astepti pana t72 rusesc se apropie pana la 1500 de metri esti mort demult

          • tunul de 125mm al rusilor de la ce distanta penetreaza tancu npstru???
            cred ca de la o distanta mai mare de 1500 de metri
            deci ei vor trage in tancurile noastre de la cel putin 2 km

  3. De obicei valorile declarate sunt diferite de cele omologate în poligon la teste reale care simulează scenariu de luptă cu perforarea unor carcase reale de blindate sau plăci de oțel special înclinate la 60 ° de la diverse distanțe , în sensul că proiectilul cu pricina este cu siguranta mai performant , să presupunem 🙂 , cu minim 25% dacă temperatura pulberii de azvârlire este de peste 35 grade Celsius …
    Ascunderea caracteristicilor tehnico-tactice privind performantele reale e ceva oarecum firesc , secretomania face parte din tot ceea ce ține de producția ” sensibila ” .

    • @habarnist
      Ce te face sa crezi ca numai capacitatea de penetrare a proiectilului ar fi subestimata, iar cea de protectie a blindajului nu?

      • Acest mod de comparație este foarte realist !
        Nici producătorii de blindaje nu își dezvăluie toate secretele …

        • @habarnist
          Asta spun si eu, nu este un argument sa spui ca puterea de penetrare este subevaluata, fara sa te gandesti ca si protectia oferita de blindaj ar putea fi subevaluata. In conditiile in care a crescut calibrul si odata cu el si viteza proiectilului subcalibru, respectiv energia lui cinetica, deci puterea de penetrare, si blindajele au evoluat atat ca si compozitie, calitativ adica, dar si cantitativ, or, in aceste conditii, este evident faptul ca un calibru din anii 50, cal.100 mm adica, nu iti va oferi un avantaj in fata unor blindaje moderne, chiar si cu un penetrator din anii 90 facut din aliaje de tungsten, (wolfram adica). Tunul cal 100 si-a atins limitele, el nu mai face fata blindajelor moderne. Iar asta este un fapt cert.

          • Săgețile din tungsten ( wolfram ) de fapt sunt din aluminiu , având înglobată în volum pulberea de wolfram . De ce ?
            Wolframul nu se poate prelucra , de fapt de prelucrează extrem de greu fiind foarte dens si are o temperatură de topire foarte mare ….
            Secretul perforării este masa si viteza .
            Masa săgeții nu o poți creste foarte mult pentru că nu o poți manipula fizic ( trebuie eforturi inumane sa încarci muniția în turelă și să execuți foc rapid in regim manual ) dar viteza săgeții o poți creste printr-o cantitate mai mare de pulbere de azvârlire , folosind un calibru mai mare .
            Si aici exista o limitare , data de viața țevii , adică numărul de lovituri executate cu acea țeavă .
            Da , vor corecta unii , săgeata și sabotul ei nu uzează țeava ( de fapt o uzează cel mai puțin dintre toate tipurile de proiectile , sabotul fiind foarte moale ) ci proiectilele clasice HE , care uzează conul forțator si ghinturile .
            Habar nu am cum stă treaba la artileria cu țeavă lisă ( 130 mm de câmp ) , decât teoretic .

            • Cred ca te inseli – presiunea pe teava a proiectilului subcalibru este foarte mare, mai ales la o teava ghintuita, de aceea se prefera mai nou daca stii metalurgie teava lisa in acest moment.
              Subcalibrului trebuie sa ii imprimi o energie cinetica foarte mare ca altceva nu are ca si HE -ul de exemplu.
              Deci tunul chiar si cel de 100 mm este supus aceleiasi uzuri ca si cel de 105 sau 120 mm.
              Intre tunul de 100 si cel de 105 dupa parerea mea nu au unul fata de celalalt avanaje sau dezavantaje majore, diferenta o face doar metalurgia mai buna a unor tari fabricante de 105 mm.
              Exista un LAHAT de 100 mm – acum nu stiu ce s-a mai intamplat cu acesta la Expomil-ul din 2012 ne-a fost propus de catre israeilieni.
              Doar cu LAHAT de 100 mm sau altceva echivalent putem cat de cat echilibra situatia pentru TR 85M1 daca il comparam cu T 72-urile vecinilor.
              Sincer ca plecare daca vrem sa modernizam ceva T 55AM -uri ar trebui sa ne uitam la varianta slovena. De acolo se pot implementa multe solutii inca actuale.

              • Nu e doar asta
                Un proiectil „lung” cum e APFSDS, sa il rotesti nu inseamna ca il stabilizezi – cum ar fi la loviturile mai „rotunde” gen HE
                si ghinturile mai mult incurca – sunt si tevile mai greu de fabricat, rezista mai putin, mai franeaza si ele

                si atunci prefera teava lisa care e mai durabila si mai simplu de executat

            • @Habarnistul,

              Mai poti creste viteza sagetii crescand lungimea tevii. in felul acesta pulberea are o ardere mai completa.

              sau poti merge in paralel cu crestea cantitatii de pulbere de azvarlire, impreuna cu cresterea lungimii tevii (numarul de calibre – 63 calibre sau mai mult; fara sa cresti calibrul.

              probabil tunul rusesc T12 (2A19) este cel mai bun tun de 100mm/ 53 calibre, construit vreodata. Viteza proiectilului atinge 1570m/sec
              dar nu a avut aprte de proiectile vest..

              • Evident , o data cu lungirea tevii , se lungeste si timpul in care gazele arse isi transfera energia proiectilului in timpul traversarii tevii , ce naiba , e chiar prea simplu .

                • Teoria e simpla…. Problema e cu practica.
                  Romanii abia au reusit sa facă ghinturile turnului ghinturile pentu 54 calibre….
                  63 calibre reprezenta prea mult pentu capacitatile de productie ale lui Arsenal Resita la momentul respectiv.

                  Dacă tr84 M1 avea tun de 105mm /L7 parca sau dacă avea tun T12 100mm /63 calibre era ceva…
                  Nu stiu dacă rusii au folosit tunul de 107mm pentru Anti Tank sau doar tun artilerie….

          • Tedy

            s-ar putea sa ma insel .. dar am imprsia ca tunul a;a de 100 m e decent si azi. Insa caliobrul prea mic (in anii 60-70 occidentalii foloseau 105 mm .. dupa 1990 s-au prientata la 120 si acu se gandesc la mai mult)
            Asa casa ma „joc” si eu as propune incercarea unui proiectil sageata ptr M-46 calibrul 130 mm de 130 mm (ghintuit .. azvar;e cu 930 ms un obz normal.. o sgaeata ?! Una ca ptr 100 mm trasa cu munitai de 130 ?!?!! Dezavnataj e cam lung si nu sunt sigir de dreptu de productie./ Dar afi carghios rau ca sa fie brisc unu de temut)

            Habarnistule

            scuzele mele. Wolframu se topeste la numai …. 3400 grade celsius! De aia se fac filametele de bec din wolfram – singurul care rezista!!! Sui durotatea este f mare …

            • cea mai mare greșeală a fost că au păstrat tunul de 100 și nu l-au schimbat cu cel de 105 și la tancuri și la artileria antitanc
              în afară de compatibilitatea cu restul armatelor din NATO, exista posibilitatea să folosească rachetele LAHAT, care le-ar fi crescut șansele pentru loviturile de la distanță

              • Tot nu era cine știe ce schimbare, TR-ul e tanc slab fie că are tun de 100mm fie că îl are de 105mm. Ceva ar fi să dăm tancurile TR-85M1 pe mâna israelienilor să le facă un upgrade similar M-60T Sabra cu tunul MG253 de 120mm, blindaj adițional, ERA și motor nou.

                • în teorie există la mai mulți producători turele chiar cu tunuri de 120 care pot fi montate pe T55, singura problemă ar fi dacă economic merită să facă asta!
                  israelienii au fost nevoiți să facă multe adaptări la sisteme vechi pentru că la un moment dat nu mai primeau tancuri practic de la nimeni, până la urmă au rezolvat cel mai bine începând să producă tancuri chiar ei
                  românii pot găsi acum furnizori de tancuri bune, pot chiar să obțină licențe de construcție, dar cel mai important este să aibă o viziune clară a ce vor să facă și să mențină un fond important și stabil pentru înarmare, ceea ce nu prea s-a întâmplat până acum

                  • Cu siguranta, dar ce voiam eu sa spun e ca asta ar fi singura metoda sa mai pastam TR-85M1 care e un tanc invechit. Cat despre licenta… acum ca avem RMVS (sau era RMLS?), companie detinuta partial de Rheinmetall, presupun ca Leopardul ar fi alegerea pentru licenta, dar nu stiu daca putem sa fabricam sub licenta Leo2a5 sau 2a6 avand in vedere ca acestea nu se mai fabrica in Germania (ca 2a7 e prea mult pentru noi). Si am o intrebare: tancurile Leopard 2a6E si Leopard 2a6HEL au fost produse integral in Spania si respectiv Grecia? Ca la turci, nemtii nu au vrut sa le dea licenta pentru motor.

            • @Ghita Bizonu,

              Tunul de 130mm face praf orice tanc rusesc folosind un proiectil anti-tank standard.
              Daca vii si cu proiectil sageata… cred ca vei avea viteze de 1300-1400 m/sec la gura tevii.
              Problema este greutatea fff mare a tunului. poti sa-l integrezi intr-o turela?
              Si nici nu ai pe stoc vreo 300 tunuri… 🙁

              • Nu considera si greutatea afetului!
                SI la o adoca .. piate reiei productia! Cu ,dofoicarile necesare .. poate devenoi noul standard!

                • Aveti apetenta prea mare pentru vechituri de inspiratie sovietica..
                  Nu dotezi un tanc in 2016 cu un tun din 82 bazat pe tehnologia anilor 60, numai daca adversarul tau este din Africa, cu exceptia Africii de Sud. 🙂

                  • @Tedy,
                    Ce spui tu ne e adevărat.

                    Tunurile de 130mm sunt primul pas spre 155mm
                    Nu e un tun vechi deloc.

                    130mm este mai performant decât 120mm si dacă nu stiai tunul era de 130mm care-si are originea prin 1954 (un parinte al lui) care la rândul lui are un bunic prin 1944 parca… Tunul de 130mm are cea mai lunga distanta de tragere din armata româna.32-33km iar China a atins 37km cu proiectil special.

                    Asta nu-l face deloc învechit singura problema este daa de uzura revii. Nimic altceva.
                    Ca putere de foc tunul e remarcabil.

                    • cred ca faci confuzie intre tun de tanc/antitanc si tunul obuzier!
                      https://ro.wikipedia.org/wiki/Tun_130_mm_M1954_(M-46)
                      viteza maxima: 930m/s

                      ai nevoie de viteza mare si pentru asta ai nevoie de presiune mare.
                      Ghici ghicitoarea mea ce problema are tunul asta A412 ca sa poata trage peste 1000m/s, mai precis peste 1400m/s?
                      Are pereti subtiri… de aia ii spuneam noi si tun obuzier/artilerie de camp. Este pentru bombardament si nu pentru proiectile sageata.

                      S-a spart balonasul roz al viselor si deducem ca ne trebuie alta teava mai solida care nu este inca pe piata.

                  • Tedy

                    chiar daca este o vechitura asta nu inseamna ca este mia outin pertomant. O vitea de azvarlire de peste 900 m/s la calobrul asta este o performanta. 27.5 km bataie este un record . Ca este sovietic> Ma d aici ar fi dificuotatea cu drepturle de productie!
                    Comparativ sa luam alte 2 vechituri:
                    155 mm Long Tom , american , priectata prun anii 30. 853 m/s si 23,7 km. In uz si azi … singurii care se plang sunt aia care ii sunt tinta! Insa este nitel cam greu pttr u tanc – deja si un 130 mm ..
                    Autitunul M107 175 mm .. lungumea tevii cca 10,5 metri. v aruncare – peste 800 m/s, bataie max 34-37 km!!!! Sa ci asa principal dezagbataj dreutatea si purceaua de cca 70 kileAparut in anii 60. O scula absolut remarcabila , desi amerlosii l-au retras la finele anilor 70.
                    Ia zi vechiturile astea nu sunt remarcabile si ele?!

                    Ina peuin tanc aiunele restrtcitii . 130 m este deja cma mult. Eu mpam gandit la el fiindca deja este . L-am produs si deci .. Dar cum amzis dintaiar trebuifacuitao experienta – adica sa incerci o munitie sageata.. si peurma sa te gandesti daca …

                    Oricum daca e sovietic nu ii scade valoarea – prin SUA sunt f multi „undragostiti” de AKM ba chiar le „imbunatesc” sauoroduc chiar ei copii. Or fi si aia nostalgici comunisti sau doar niste insi care apreciza fibalilitatea si simplitatea acompaniate de oerformante decente (ninepntels ca cu AK nu te apuci sa tragi la 500 metri .. ptr asa ceva ai alte scule saufacui rost de un M 14- o alta vechitura absolut remarcabila)

                    Tu procedezi introun stil pe care nici macar comunistii nu sipl permiteau (adica sa zica Fort este o prcarie capitalista nu ne trenuie! Sau CW 1200 este nazist sa ii dam foc!)

                    Ma rog mie imi plac vechiturile verificate (cu masura insa! T 34 a fots remarcabil la vremea sa insa dupa 50-54 … ) A da. O lalta vechitura – gemana de asta data este MG 3 …. care si azi este „referinta”

                    lucian74

                    cred ca tu faci confuzia intre tun si tun obuzier – v https://en.wikipedia.org/wiki/Gun-howitzer
                    Tunul de 130 mm este TUN pur si simplu. Deci, cel putin teoretic ar putra fi adaptat (sau plecat de la el si dezvoltat un tun de tanc) .Aifaceceva econimii, care insituatia niastra suntde dorit

                    Si ca sa fac precum Eroul Bula ..
                    cred ca daca am dezvolta un tanc propriu ar trebui sa vem invedere de fapt 2 :
                    – unu de baza , MBT sau sa zicem de „batalie” nu cu mult peste 50 tone (sau maxim!) care sa fie „grosul”
                    – unu mai usurat (poa la 35) la care sa se sacrifice din blingaj nu din forta de foc, Astain numar mai mic .. sa zicem de „patrundere” adica sa intre prin zone cu teren moale , sa flancheze, sa incurce si sa dea prilejul celor „de batalie” sa atace direct

                    A si ca forta de foc as propune reintriducerea mitralerei de la tragator si instalarea uneia de 14,5. Ca aia de 14,5 paradeste mai bine un elicopter sau blindat de infanterie! Ca nu e calibrustandar Nati? Se poa face mintajul un asa fek incat in 20 minute sa se instaleze o mitralera NATO de 12,7)

                    • Bizon. Oi fi procedand eu in mintiutza ta ca un comunist sau nazist, dar tu tr sa fii un geniu sa pui un tun obuzier pe un tanc. Vezi ca ai cam gresit cu flexu de data asta. Ak nu e rau, dar in sec xxi se cere ceva mai bun. O fi firever young ca T34 si trezeste nostalgii din tinerețe, dar se cere renovat. Ghita nu mai da cu mucii in fasole asa gratuit. Tu stii ca te apreciez si nu-mi place cand o iei dupa bureti.

                    • nu fac confuzie catusi de putin.
                      Tunul de 100mm are viteza la gura tevii cu proiectil AP de 1050m/s pe cand asta nu atinge 1000m/s.

                      Vezi mai exact ce a inlocuit:
                      https://en.wikipedia.org/wiki/130_mm_towed_field_gun_M1954_(M-46)

                      122 mm gun M1931/37 (A-19), 152 mm howitzer-gun M1937 (ML-20) and other World War II era field guns, such as 122 mm Model 1931, 152 mm Model 1910/30, 152 mm Model 1935 (BR-2).

                      si ce munitie foloseste:

                      Projectiles
                      Frag-HE, OF-43 – range: 27,490 meters
                      Frag-HE, OF-44 – range: 22,490 meters
                      Frag-HE, ERFB-BB – Extended Range Full Bore – Base Bleed, range: 38,000 meters
                      APCBC-HE-T, BR-482 and BR-482B – range: 1,140 meters
                      Smoke
                      Chemical
                      Illumination

                      Un purcoi de munitie de suprafata si antifortificatie (inclusiv ruptura-beton care este dedicat pentru tragere indirecta) care nici nu exista la tunurile antitanc.

                      Un singur proiectil este contra blindajelor, APCBC-HE-T, in conditiile in care pana si obuzierul de 152mm are un proiectil cumulativ. Hai sa zicem ca se compenseaza cu greutatea proiectilului.
                      Nu are nimic de genul HESH si/sau HEAT care sunt singura salvare pentru artilerie cu viteza mica la gura tevii. Hai sa zicem ca este si vechimea.

                      Mai adaugam si cadenta mica data de munitia neacuplata.

                      https://www.youtube.com/watch?v=5bbChtOr2xM
                      https://www.youtube.com/watch?v=GemM09ChSU8

                      Concluzie: nu a fost facut sa stea in fata in rol AT.
                      Proiectilul APCBC-HE-T are acelasi rol ca si proiectilul de 152mm HEAT de la obuzier: cantec de lebada.

                    • Tedi

                      ala nu e tun obuzier. Etun. Nu este vina mea ca te le incurci .
                      Daca vrei sa pricepi sunt „:
                      – tunuri – care au unghi de aruncare mai mic. Intre ele se distinb cele AT care cica „arunca”drept …
                      – tunuir obuziere care au un unghi de aruncare mai mare. Pa o adica poti targe „dorect” insa [potitarge si „indirect”adica cu bolta.
                      – obuziere – care „Arunca” cu „bolta” fiindv destinate sa bombardeze de sus. la o adica cica ptilovi „dorect” da cica treb a te pricepi
                      Inca veva – tunul tin are bataia cea mia mare. mai mare decat a tuinului obuzier sa a onuzierului de acelasi calibtu
                      Ala cu bataia lui nersunisnata este tun!

                      Si ei am sis ca dintai as dori s afac un experiment – 2 sau 3 lovoturi sageata.. Dupa aia de poa disucta ce si cum . Challenger 2 foloseste si el munite neacuplata.
                      Sa nuz zic ca – de dragu discutieie- pot sa incerc sa modfic ceva(adica nu eu ca mi-s ….iu cu niste imginmeri tehnici de artilerie. De ex scutezi tibul la lungimea tubului de 100 mmm. Insa cei 30 mm calibru in plus dau o incarcatura de azvarlire mai mare .. o viteza mai mare . Poti modififca sitemu de incarcare .. da ma rog pastez teava care s-a dovedit a fi buna si pe care candva am stiut sa o fac eu ! Eu nu reinmetalu

                      Ins ate asigir ca T 34 nu imi trezeste nostalgii. A fot scula buinala vremea lui insa azi este DEPASIT! La muzeu !!!

                      Oricum tine mimte : tunu ala nu e tun obuzier .
                      liatii NATI stufiaza un tun de peste 130.. poate 140 poa 150 . Insa ala lis mootbore . la peste 7000 metri .. e cam imprescis. Un gura rea zicea ca daca te ia unu la tinta cu asa ceva(de la peste 5000) poti sa iti citetsi linistot ziarul … insa vai de capul altora!!!! Era artilerist (s-a dus saracu .. a murit la 5 ani deffit .. in santul de tragere! De inmormnatatl-au inmormantat pretenari ca nefasta era furioasa foc ..(era in stoc de ani de zile)]

                      In rst scuze ma prosteam si eu. Prea mult sange in sistemul alcoolic

                    • lucian74

                      nici eu nustiu engkleza insa sa stii ca towed field gun nu este tot aia cu howitzer-gun sas cum oama merinos nu e totcu invitatia „meri in os” (fara nici o intentie jignitoare doar ca exmeplificare )

                      Faptu ca nu are munitie – asta nu inseamna ca nu poti dezvolta o munitie noua …

                      Cat despre tunuri care nu au priectate sa fie AT …
                      tunul de 122 mm de pe IS 2, 3, 5 10.
                      Tunul de 88 de pe Tiger (era AT)
                      Tunul de 85 de pe IS 1 si T34/85 din care a derobat si un tun AT .
                      Tunul de 90 mm de pe Persing, Pattion – care era tun AT.
                      Tunul de 75 de pe M 24 Cahfee care era AT.
                      Tunul AT Resita md 43 aveao o teaca Vickers amrsting AT.

                      CUm sa iti zic .. accept ca o pot lua prin balalrii insa mai trebuiesc si argumente!

                    • @Lucian,

                      Nu eu fac confuzie. Viteza de 900 m/sec este data de proiectil.
                      Este limitată de greutatea proiectilului. Unul folosește proiectil exploziv. Adică un proiectil greu.

                      Am postat mai devreme… Tunul a atins 37km ca si distanta de lovire.

                      Fără sa suplimenteze pulberea folosință un proiectil Săgeata (care prin natura lui este un proiectil mai usor)
                      Se va depăși viteza de 1000-1100m/sec.

                      Dacă tie nu-ti place tunul nu înseamnă ca e un tun rau
                      Greutatea tunului de 6,3 tone e buna.

                    • @Lucian,
                      @Tedi ,

                      Care e diferenta între un tun si un obuzier???
                      Ca trebuie sa fie o diferenta între ele… M-a gândesc eu…

                      Parca unul din ele foloseste inclusiv lovirea directa… A tintei.

                    • NU exista tun pur si simplu.
                      Field gun/tun de camp este tunul clasic (obsolit) folosit pentru bombardamentul infanteriei si fortificatiilor. Bineinteles ca a fost folosit pe orice s-a putut monta, dar nu este un tun antitanc dedicat lovirii directe a tancurilor.
                      75-ul francez din WW1 este cam cel mai celebru.
                      Pana si Pz4 folosea un tun scurt de 75mm folosit initial contra infanteriei pe care l-au inlocuit rapid cu unul cu teava lunga pentru ca nu facea nimic la un T34.
                      Tunul de camp a fost o perioada destul de lunga la moda dar s-a cam terminat cu el deoarece si obuzierul isi face treaba la fel de bine sau chiar mai bine datorita caderii pe verticala a proiectilului si preciziei mai bune.
                      Este folosit impreuna cu obuzierele pentru saturatia zonei.

                      Tunul antitanc este facut cu predilectie pentru a avea viteza mare la gura tevii si este dedicat tragerii antitanc insa la randul sau poate fi folosit in bombardamente indirecte dar cu o eficienta mai redusa.
                      De asta s-au folosit tunurile antiaeriene si in rol antitanc.
                      Si ca sa inchidem discutia odata cititi va rog a doua propozitie:
                      https://ro.wikipedia.org/wiki/75_mm_Re%C8%99i%C8%9Ba_Model_1943

                      Deci, avem o diferenta intre tun de camp (field gun) si tun atitanc.
                      Daca il dezvolti pentru ambele roluri, atunci bravo tie dar stii ce se intampla cu chestiile bune la toate.
                      Si totul a inceput cu ZIS3 care era bun la saturatie (tun de camp ii zice) exact ca si 75-ul francez sau ca si 75-ul Resita (mai putin pentru ca avea viata mica a tevii).

                      Diferenta MARE, ENORMA si FOARTE VIZIBILA este ca tunul de 130mm are lovitura neacuplata cu tub cu incarcatura de azvarlire variabila (saculeti cu piroxilina, probabil).
                      Adica poti scoate din saculeti pentru a obtine o traiectorie cat mai curba.
                      Exact ca si la … obuzier. Este facut pentru tragere de precizie indirecta la distanta.
                      Tunul antitanc are incarcatura fixa indiferent daca are lovitura cuplata sau neacuplata. Nimeni nu mai sta sa scoata saculetii ca da ala cu tancul peste tine.

                      Poate fi dezvoltat? Probabil, dar in mod sigur teava nu o sa mai fie aceeasi.

                      Nu stiu nimic, doar am terminat UM01473.

                    • @Lucian,

                      mda!

                    • Ma bag si eu ca am facut armata la artilerie, divizionul avea o baterie de ARPR si una de tunuri de 130 mm,un pluton cercetare si unul de transmisiuni. Cu tunurile se facea si instructia tragerii directe, in special antitanc, de la distante de 3 km. Unul dintre ofitieri , imi amintesc, ne-a povestit ca a vazut el cand a fost la cincu o tragere directa care pur si simplu a spulberat turela tancului tinta.

                    • @Jus
                      Probabil trageau pe T34, ca ma indoiesc ca ar fi stricat vreun T55 pt asta. Sau poate mai stii, trageau pe Abrams, iar in cazul asta e o mare performanta sa ii sara turela de la o lovitura de 130 de prin 54 cand era bunica…

                    • @Tedy,

                      Iar nu-ti place ce zice lumea. ca nu-ti place tie.

                      Dupa tine… era T-34. banuesc ca esti documentat cand afirmmi ca era T-34???
                      Tedy, fara suparare. nu-ti mai da cu parerea.
                      JUS VALAHICUM spune ca tragerile anti tanc se efectuau de la 3 000 metri.

                      Acum dupa ultima ta interventie la adresa lui JUS VALAHICUM am inteles ca tunul de 130 nu este bun.
                      fara sa aduci alte argumente. Argumentul este: NU-TI PLACE TIE. nimic mai mult.

            • @Ghita B,
              legat de productia tunului de 130mm– Md 1982 (Tunul A412)

              se faceau la Resita. Licenta luata de la Chinezi. ca rusii nu au vrut sa ne dea licenta…
              Dar oricum noi am luat licenta unui tun hibrid „TIP 59-1″realiat de China. nu varianta ruseasca. Este un tun ceva mai usor… doar 6,3 tone

              https://ro.wikipedia.org/wiki/Tun_130_mm_M1954_(M-46)

              • @Chipp & Nea Ghita
                Babaetzi, voi tot continuati sa visati frumos p-acilea, desi va explica lumea cu subiect si predicat ca bateti campii cu gratie. Si lumea asta cam stie carte( Lucian &Tedy).
                Voi ori nu intelegeti, ori nu vreti sa luati in considerare ce va explica baetzii astia. Pe linga ce va explica baetzii, mai ganditi-va(asta-i pentru Chipp), ca tunurile alea sunt produse inainte de ’90, ca s-au facut o gramada de trageri cu ele, ca tehnlogia producerii lor este cam dusa pe apa Sambetei, ca tevi d-alea nu se mai fabrica de mult, ca sunt „stocate” de vreo 20 de ani, si vedeti ce va rezulta!
                Buna dimineata!
                parerea mea, hic…

                • @sharky,

                  stai linistit si noi stim carte.
                  ce zici tu, ca tunurile sunt uzate fizic, datorita tragerilor, am spus-o si eu.
                  ca nu mai exista tehnoloia de productie la resita, am spus-o si eu.

                  Dar am zis ca tunul 130mm -ca si calibru- este foarte bun. si am zis ca viteza 930m/sec este o viteza suficienta ca sa distruga toate tancurile rusesti amintite mai sus. ma refeream la tancurile sovietice.

                  ca „baietii cu carte” bat campii. incearca sa ma convinga ca tunul de 130mm nu este eficient impotriva tancurilor.

                  Nici macar nu a inteles ce spune pe wikipedia in descrierea tunului.
                  citez wikipedia (care e la indemana oricui):
                  – Viteza initiala = 930m/sec
                  – Bataie maxima = 27 km (cu proiectil conventional)
                  – Bataie maxima = 38 Km (cu munitie speciala)

                  Eu vin cu o intrebare la baietii cu carte. si la tine: cum poti sa maresti bataia maxima de la 27km la 38Km? oare nu s-a modificat in nici un fel VITEZA PROIECTILULUI?

                  DIN cate stiu eu, la fizica clasa a 6-a, VITEZA si DISTANTA fac parte din aceeasi formula??? VITEZA = DISTANTA/TIMP

                  creste distanta, timpul ramane acelasi, adica 1 SEC automat creste VITEZA!

                  gata ma opresc aici ca NOI NU STIM CARTE. dar ALTII STIU MAI MULTA DECAT NOI.

                  pun incaodata linkul ca sa nu zica ca vorbesc prostii…
                  https://ro.wikipedia.org/wiki/Tun_130_mm_M1954_(M-46)

          • TUnul nostru are 100mm/ 54 calibre rusii au facut tunuri de 100mm/63 calibre.
            viteza la gura tevii este de 1300-1400m/sec performantele tunului crescand cu 10-15%

            • si scade viata tevii la 250-300 de proiectile.

              • Si cam cat rezistatancul la baatie?

                Cica sovieticii facuseraun tun AT de 57 mm … excelent. Da se decalibra pe la 6o de lovituri.
                Insa lafienele lui 42 spioniilprl-eauzis ceva .. si au inceput saproduca tunu AT de57. la Kursk a „performat” Insa nu taoteau apaucatsa se decalibreze. Multe au fost distuse inainte !!!

                • da dar exact asta era problema la o comparatie intre T72 si M60 la 1980.
                  T 72 trebuia sa-si schimbe destul de des teava pe cand M60 avea un tun cu o viata de 3-4 ori mai mare care rezulta intr-o exploatare mai ieftina si antrenament mai intens si mai lung.
                  Tunul sovietic de 57mm ZIS2 (https://en.wikipedia.org/wiki/57_mm_anti-tank_gun_M1943_(ZiS-2)) era bun dar era cam scump sa-l tot trimiti la schimbat teava.
                  De aia s-au si oprit din productie in 1941 si au repornit cand nemtii au iesit cu Tiger si Panther.

      • @Tedy,
        Eu cred ca protectia blindajului nu este subestimata. este supraestimata.

        Ei dau blindaje cu grosimi echivalente de 500mm (0,5 metri) 800 mm (0,8metri)
        in conditiile in care grosimea reala a blindajului este de 200 mm, 250 mm (in cazul crcaselor – Hull)
        Chiar daca blindajul este stratificat sau compozit, totusi cred ca aceste grosimi sunt putin umflate. CHiar daca folosesti Wolfram in compozitia metalului sau Uraniu… totusi e greu de zis ca-ti asigura o crestere a duritatii atat de mare… adica de 300%.
        E cam mult…

        Parerea mea este ca blindajele au fost semnificativ imbunatatite impotriva rachetelor. si ceva imbunatatire impotriva proiectilelor sageata. dar imbunatatirea nu este direct proportionala.

        inca ceva…. mi-e greu sa cred ca rusii au dezvoltat la nivelul SUA, placile de blindaj din uraniu insaracit.
        in cazul americanilor cred in protectiile acela de 800mm

        Rusii trebuie sa mai aiba si banii necesari ca sa poata dezvolta asa ceva… si sa se poata pune pe cele 3000 tancuri.

        • @Chipp
          @ Balistica si rezistenta materialelor sunt stiinte f complexe, iar eu am senzatia ca tu iti cam dai foarte des cu parerea despre lucruri la care te pricepi destul de putin.. no offence. 🙂

        • grosimea blindajului nu este subestimata dar este considerata in cel mai bun caz pentru anumite inclinari ale blindajelor si in cazul folosirii anumitor tipuri de proiectile.
          Un RPG7 pur si simplu face pipi pe blindaje RHA si proiectilul are mai putin de 3 kg.
          PG-7V trece prin mai mult de 260mm RHA (asta avem noi in armata si nimeni nu a observat).
          PG-7VM trece prin mai mult de 300mm RHA (si pe asta il avem).
          PG-7VL trece prin mai mult de 500mm RHA (pe asta NU il avem!).
          PG-7VR peste 750mm (in mod sigur nu il avem!).

          Din cauza munitiei HEAT si HESH avem atata spaced armor pe tancurile moderne dar si aceasta s-a modificat trecand la top attack capabilities sau pur si simplu au inclinat palnia cumulativa si au optimizat initierea de la o ddistanta mai mare fata de blindaj.
          APFSDS (cu sau fara T) din DU a fost un game changer si inca se chinuie lumea sa-i gaseasca un raspuns eficient si cat de cat mai ieftin.

        • Chipp uite asta se facea pe vremea mea acu 100 de ani, si in clasa a 11-a – cu duritatea Brinell
          Ideea e ca sunt mai mult de 300%

          Uraniul depletat are 2400
          Tungstenul are 2500
          Otelurile foarte bune – presate si laminate si mai cum or fi ca sa le imbunatateasca structura – sunt de la 400-480
          Otelul carbon – pe la 130 sunt o gramada

          O turela de otel turnat – n-ai cum s-o faci rezistenta doar din grosimea otelului

          • Chipp adica asa in conditii de ” laborator” , un strat de 10 cm de DU sau tungsten pentru un perforator cinetic rezista la fel de bine ca un strat de 60 de cm de otel laminat presat etc cu duritatea brinell de 400

            • Eu am sustinut întotdeauna ca tunul poate folosi si proiectile Săgeata pentru lupta Anti-tank Care la baza sunt proiectile mai usoare si in felul acesta, fără sa se umble la tub, proiectilol va atinge lejer 1100-1200m/sec.

              Ei încearcă sa m-a convingă pe mine ca tunul nu e capabil de lupta Anti-tank.

              Eu mi-am argumentat cu o formula de clasa a 6-a ca viteza proiectilului creste. Prin folosirea unui proiectil Săgeata care in natura lui este in proiectil usor.

              Ei îmi zic mie ca distanta maxima de 38km e atinsa prin Micsorarea frecarii cu aerul folosind motor racheta. Adevarul este ca folosind un moto racheta poti atinge si distante de 50km sau poate poti folosi si un proiectil asemanator cu vulccano 127mm care sa atingă 80km. DAR nu asta era ideea. Au deturnat discutia. Ca nu vii cu astfel de proiectile in lupta Anti-tank

              • Chipp nu e deloc usoara o sageata
                DU ca tot e lumea pe spate de silver bulleturile hamericane – are 19.1 g/cm3 densitatea
                plumbul are „doar” 11.34 g/cm3

                Fierul are doar 7.87 g/cm3 densitate

                adica daca ai face aceeasi sageata identica din otel si din DU – cea din uraniu depletat are fi de 2.43 ori mai grea

                De aia le zice perforatori cinetici (ma rog DU e pirofor, mai mult decat doar perforator cinetic)
                Sageata se ciocneste plastic de tanc, isi transmite impulsul carcasei p=mv de aia se fac si grele si rapide

  4. Faptul ca toti openentii prezentanti in articol (sau enumerati in comentarii) au in standard ERA/NERA nu conteaza? In general pe tot site-ul, in toate articolele si in discutii cand se compara al nostru cu alte modele rusesti se ignora total acest aspect… Chiar asa sunt egale cu zero acele placi?

    Parerea mea ca toate ad-on-urile cat de mici conteaza: kit de blindaj suplimentar, ERA/NERA, fuste laterale, cage armour etc…

    Sincer acum, Bizonul nostru la nivel de protectie cred ca este un zero barat… La armele si cadenta la care s-a ajuns acum cred ca poate sa stea linistit ca rezista la 14,5 dar la 20mm/30mm tunuri rapide nu bag mana in foc ca trece cu bine; iar mai sus nu vreu sa ma gandesc…

    Si as avea si eu o curiozitate: la blidajul asta turnat (cum avem noi la Bizon) concret daca ai fost lovit de un proiectil de orice fel cum se desfasoara reparatia la o turela? Sa zicem o turela atinsa de un proiectil sageata care trece razant/ricoseaza fara penetrare, dar tancul scapa cu camuflajul si fuga… Cum repari turela dupa asa un impact cand probabil lipsesc bucati din ea mai mari decat un antebrat? Repari asa cu sudura cum ai repara o Dacie? E reparabila turela dupa o astfel de lovitura sau se considera tanc pierdut ca inteleg alte turele nu mai putem fabrica?

    • @Iincepator
      Nu o repari. Speri sa nu o mai ia o data tot acolo. Bineinteles ca e slab blindat pt cerintele vremurilor noastre. Problema mare e ca nici mobilitatea nu il ajuta f mult si nici tunul..
      Cam asa era si cu Shermanul. Schimbau echipajul din tancurile lovite dupa ce spalau de pe pereti creerii echipajului anterior. Cine sa mai sudeze gaurile? Se cere un tanc nou. Asta cam si-a trait traiul..

    • Loviturile la turela, nepenetrate, si care lasa in viata echipajul si echipamentele din interior, Nu se repara… se acopera cu o placa suplimentara de blindaj.
      Este corecta observatia cu protectia minima a Bizonului, dar pentru calibre mai mari de 100 mm si pentru proiectile sageata.
      Mai este o istorie, cunoscuta dar nescrisa, cu Bizonii cu „coaja subtire” (cine stie – cunoaste…).

    • Proiectilul săgeată nu poate ricoșa , nu are cum .
      O analogie destul de sugestiva ar fi untul pe pâine si tăișul cuțitului … Untul nu se poate opune niciodată .
      Oriunde ar avea contact cu turela , proiectilul intră până la blocul din ceramică … daca are suficienta energie , trece și de blocurile ceramice .
      De obicei , in cazul turelelor turnate , proiectilul săgeată iese pe latura diametral opusă punctului de contact și aprinde prin frecare / fragmentare ( a blindajului , nu a săgeții ) si stratul de absorbtie din spuma de aluminiu , cauciuc , plastic / plexiglas al blindajului iar unda de șoc detonează orice muniție neprotejată din turelă .
      Revedeți filmările de pe Youtube cu epavele blindatelor din Irak , Siria , Lugansk sau Donețk .
      Blindajul stratificat folosit la TR nu este combustibil , dar costa de 10 mai mult decât echivalentul folosit la T72 …
      Da , turela Bizonului este mult diferită de cea folosita pe T72 .
      Cred ca ar fi bine dacă s-ar moderniza prin înlocuirea cu una sudată , având blocuri ceramice în structură , desigur cu o altă țeavă in locul celei de 100 mm , care sa permită și lansarea rachetelor AT .
      Asta intr-un viitor improbabil … nu mai comentez .

      • @habarnist
        Teoria ca teoria, practica este extrem de diferita..
        Unu, blocurile ceramice nu sunt facute sa opreasca penetratoarele cu energie cinetica, ele au rolul sa disipeze jetul cumulativ datorita rezistentei foarte mari la caldura. Penetratorul cinetic se opreste cu un metal mai dens decat el.
        Toate proiectilele bazate pe energia cinetica, APFS-DST, pot ricosa! Nu pot ricosa cele bazate pe jet cumulativ, HEAT adica.
        Blindajele sunt de extrem de multe compozitii si configuratii, pornind de la cele mai primitive, numite initial si compozitia K, pana la cele foarte moderne Chobham si post Chobham, ERA, NERA, active, reactive, ce vrei tu..
        Stratificat poate insemna orice, de la straturi de blindaj conventionel, otel de diverse tipuri, alternate sau nu cu cauciuc sau spatii goale, pana la cele cu uraniu saracit, wolfram, diverse tipuri de ceramica, plastic, etc..
        Nu as miza pe faptul ca un blindaj stratificat din anii 80 ar mai putea face fata unui proiectil contemporan..
        In fine, multe de spus.., treaba nu e atat de simpla cum o descrii tu…

        • Evident că treaba nu e simplă nici in teorie .
          T64 are în blindaj bile de ceramică , inclusiv împotriva loviturilor cumulative .
          Oare succesul din Ucraina al T64 în lupta cu T72 se datorează și acelor bile ceramice ?

        • E ..multistratul are si efectul de a genera vibratii diferite. Pimul sicel mai imspluera o placa deotel dur sudata pe una de otel moale.
          Un multistra suficinet de multi se zice ca ar induce vibrati „nearmocice” in penetratpor care s-ar rupe „singur”

      • Exista si rachete pentru tunul de 100 mm, gen BAstion https://en.wikipedia.org/wiki/9M117_Bastion. Asa cum BM-412 SG e derivat din proiectilul de 105 mm, israelienii pot modifica si LAHAT la 100 mm diametru, daca exista cerere. Dar cel mai rapid si ieftin ar fi adaugarea de Spike pe exteriorul turelei, similar cu ce au facut peruvienii la modernizarea T-55 LEON http://www.track-link.com/articles/1166 , si uplimentarea blindajului actual cu blocuri ERA/NERA, iar pe termen mai lung inlocuit cu un alt tanc mai modern, gen Leo sau Abbrams second hand.

        • S-a mai discutat despre Spike pe TR 85M1 pe resboiu vechi, pe atunci George GMT spunea ca nu are rost, era anul 2010- 2011 si intre timp au iesit mai multe amanunte la iveala, nu toate in avantajul TR-ului.
          Eu as upgrada folosind LAHAT pe 100 mm.
          Sa folosesti lansator gen ce am vazut sudat exterior cu Maliutka nu prea are sens, razboiul terestru este munca de echipa.
          A si asta este T 55-ul sloven: http://www.globalsecurity.org/military/world/europe/m-55.htm
          Este cred singura varianta de stop gap posibila si sustenabila economic pentru Fortele Terestre.
          Sincer m-as bucura mai mult de 60 – 80 de Leopard 2 A5 decat sa reincepem modernizarile la familia T 55 AM/ TR 85 M1….
          Eu as pastra TR 85M1 ca tanc secundar pe langa cele 60-80 de tancuri moderne la fel cum a folosit germania- Panzer 4 dupa prima jumatate a WW 2.

    • Nici macar 125mm de la 2km la 60 grade, teoretic nu ar penetra frontal turela TR-ului….ERA/NERA sunt obligatorii, poate sa creasca cu pana la 1.5 protectia de baza (asa se lauda ucrainianeii si au avut ceva rezultate in confruntarile din estul tarii), dar cine sa se intereseze..
      Corpul are 200mm. T72, la inceput, avea 205mm, dupa a mai crescut putin, (probabil”aranjarea” este putin altfel).

    • Taica-meu cand a facut scoala de ofiteri de rezerva de tancuri de la bacau acu ohoo in anii 60, era t34 baza
      si spunea ca erau t34-uri gaurite, iar gaura era astupata de obicei cu un cep de metal – nici macar sudata

      De tr-urile noastre – ce sa zic – la muzeul militar este un tanc cu un defect evident de turnare la turela (probabil ca nu a fost acceptat in serviciu? si de aia e la muzeu??)

      De reparat se repara ca si cele fisurate in fabrica – o gramada de munca manuala, cu ciocan si dalta, apoi cordoane de sudura si petice

  5. EDITAT!!!
    Nu-mi place acest articol si nu-l promovez pe imbecilul ala!

    • Hm … hm .. asta se numeste refuzul informatiei (cam ce facu si Ceasca … Un amic care avea un amic securist- da nu ala cu bulanu ci ala cu ifromatiile – zicea ca securistui-a zis prin vara lu 89 „nebunu nu o mai duce mult. Ne refuza sintezele ca cica sunt negatisviste. Da de cand platste careva pe cei ca noi sa ii aducem vesti bune?!”)

      Oricum este o cestue ciudata – prima data s-a saturat de Romania inainte ca sa fie alegeea intre Vadim si Iliescu. Acum cand „dreptata” se pare ca o sa o incurce .. Romania Libera si adevrul promoveaza pe asta …
      Si nu este doar falusscriptoru .. asta e doar tiganusul de la „inainatre” (ala care te scoate din sarite ca sa poa interbveni gasca .. In spatele lui – Boia, Mariuis Doaconescu, dovesdi politieicenitarati s frustati , diversi imbecili si in spatele lor artileria grea a societatii in civil trecuta de la kominternism la globalism sileatyurile de juni care au ionavat ca Romania e de ….. cenzurat.
      Apopos dii amabil si asuma-ti actul, Editataar fi sa corectezi (editezi) prea muneroasele mele orori de tastare . Ce ai facut tu acum se cheama CENZURA.
      E blogu tau , e dreptu tau dar ai curajul si scire CENZURAT!

      • Scriu cum cred de cuviinta si am dreptul moral sa cenzurez tot soiul de imbecili care vor sa-si faca un nume facand rau tarii!

        • Dreptu tau dar speram un „desant” pe pagina aluia

        • baiatu daca asta ii situ tau si cenzurezi pe cine vrei tu si pe cine iti place nu, atunci spune acolo sus sa stie toata lumea ( ca asa se face si in corea de nord china si rusia ) sa stim sa nu mai dam pe aici
          iar daca ii un site public postea si comentariile care nu ti le plac si lasa pe fiecare sa judece cat il duce capu
          eu altu nu mai dau pe aici daca ii situ tau si faci pe dictatoru aici

          • Auzi, ba desteptule, „baiatu” sa-i zici lui fiu-to’! Vezi ca esti la cutia cu maimute pt. niste imbecilitati pe care le-ai spus la articolul cu elicopterul SMURD prabusit.

            Cu alte cuvinte, trebuie sa astepti ca un admin sa-ti dea drumul la postari (esti norocos chiar, spre deosebire de alti mocofani ale caror prostii nici macar nu mai sunt „vizualizate” de sistem).

            Asa ca stai dracu in banca ta sau dispari complet, nu te mai baga ca musca-n lapte pe tarlaua altuia.

  6. Asta ca asta dar ivani cu ”The Vacuum-1 sabot round, developed for the 2A82-1M gun” Germani de la rheinmetall se gandesc bine la urmatorul tanc….In shimb noi tot cu tancuri pe platrofme sovietice,e bine….

    • Poate platfotma nu este rea … dar trebui „updatata”
      (platfotma era ptr drumuri proaste, teren asa si asa , uneori mai mocirlos. Adica as zice ca se cam potriveste si terenului nostru… dar e cazul unei modernizari.) A da! Stii ca la baza VW si primele Porsche imparteau aceaisi platforma? Ca primu 911 era o broasca nitel „strivita” (adica mai scunda, mai larga si mai.lunga da tot broasca!) dar cu unele „imbunatatiri” ?!

      • ce sa mai updatezi la t55 ca deja l-am updatat peste tot si tot depasit e

        • PLATFORMA.
          Adica cestia aia pe care se pune blindajul, armamentul, motorul , transmisia, Ca zi platforma – stii ca Nisan Micra si Logan au aceiasi platforma ?!

          • <>
            Nici pomeneala . Nissan Micra nu este pe aceeasi platforma ca si Dacia Logan/Duster sau altele . Sunt platforme inrudite, asemanatoare , dar nu sunt ” aceiasi platforma ” , ma rog … aceeasi.

            The B-segment B platform was jointly developed by Nissan and Renault.[2] As of 2010, the next generation of this platform has been renamed V platform.

            Nissan Cube
            Nissan Micra (K12)
            Datsun Go
            Datsun Go+
            Renault Captur
            Renault Clio II[3]
            Renault Clio III
            Renault Clio IV[4]
            Renault Modus
            Renault Symbol II[5]
            Renault Twingo II[6]
            Renault Wind[7]

            A version with stretched wheelbase, named B0 platform,[10] and developed by Dacia, is used for the following cars:

            Dacia Logan
            Dacia Sandero
            Dacia Duster

            Derived from the B0 platform,[12][13][14][15] the M0 platform is used for the following cars:

            Dacia Lodgy
            Dacia Dokker
            Dacia Sandero II
            Dacia Logan II
            Renault Symbol III

            • zici tu asta dar la lansarea Loganului s-a zis destul de clar: Nissan Micra.
              Ca i-a marit nitel ampatamentul asta nu inseamna ca au refacut calculele pentru caroseria autoportanta.

          • Noi am avea nevoie de Leo 2 A5-A6,sa facem posibil sa le si producem pentru noi si Tr-urile noastre sa le vindem la africani….Au facut ivani upgrade de la T-62 la T-64 si rusnaci au ramas fara par in cap, asa si-au dat seama ca mai bine se apuca de T-72 Ural. Dar astept sa vad cu nerabdare ce vor face Germani cu Francezi despre ”Leopard 3”

  7. Gogu' de la cazane

    Noi mai avem T72 sau nu?

  8. Cert este ca bizonul e depasit de mult…e diferenta intre 100mm si +120mm.Degeaba avem tanchisti buni daca tancul nu ii apara.O tabla o faci intr-o luna,un echipaj bun poate dura si ani.

  9. nemti si francezi sau aliat si vor face un nou tanc care sa rivalizeze cu armata rusilor , nemti deja au prezentat un tun de 130 de mm functinal ce ar fii daca neam baga si hoi in hora cu ei cu un 15% si sa ne angajam sa cumparam cele 200+ tancuri de acolo

  10. Recent 10 congresmeni ai partidului republican l au vizitat pe Iohanis,s au discutat multe ,astia cand vin la noi nu vin de placere ,cu siguranta ptr inarmare inzestrare ,deci trebuie sa ne asteptam la ceva noutati curand !

  11. Am avut sansa sa vizitez Romania si sa aduc cu mine alti 10 congresmeni. Am ramas impresionat. L-am vizitat pe presedinte. Relatia dintre Romania si SUA este importanta, este strategica si este puternica”, a spus Chaffetz.

    „Cred ca Donald Trump, in calitate de presedinte al SUA, va realiza foarte repede care ne sunt prietenii in lume si, de asemenea, ca Romania este, cu siguranta, unul dintre ei. Pe partea militara, pe partea economica, sunt multe legaturi care aduc Romania si SUA impreuna”, a adaugat congresmanul.

    Chaffetz este reprezentant al statului Utah in Camera Reprezentantilor si a fost ales pentru prima data in 2008. Este membru al Partidului Republican.

  12. Este vreunu tanchist pe aici? Unu bun adica …
    Sumt curios de ce s-a renuntat la mitralera din fata (aia pe un „genunchi”) Nu de alta dar s-ar putea sa fie utila – aia coaxiala nu ppa fi folosita ca tunu trebe sa loveasca o alta tinta .. si in fata un dobi incearca sa faca pe eroul .. in acest caz coductorul ar putea sa ii zica sa se faca mic mic si sa isi caute o gaura

    • mitraliera fata nu e conforma cu tancurile moderne si bine protejate, inclusiv NBC (pb de „izolatie”).
      In plus, gaura aia acolo in fata, in placa frontala, este o problema… creeaza un punct slab la loviturile frontale.
      Si nu mai ai operatorul radio sa o manuie la un echipaj de 3-4 oameni.

  13. Nea Gitza ,Casca-n cap tigara_n gura ,tanchist ma doare_n…….,stii vorba ca doar esti vechi!

  14. Sa tot discutat de T72 , dupa parerea mea este un tanc slab , un tanc care se baza doar pe numarul mare produs . Tunul de calitate slaba si aparatura de ochire arhaica fara camera termala , foarte multe T72 nu au aparate de ochire performanta pe timp de noapte . Munitia folosita din 2 bucati este un concept gresit care penalizeaza la performanta , armura slaba , posibilitatea de marsarier in viteza foarte mica . Motorul de pe t72 nu se apropie de motoarele folosite de vestici , un tanc mediocru conceput pt atac in numar mare , un tanc doar pt dus asta este t72

    • Tanc de atac .
      In ani 70 aia de la Pentagon cam cacasera daca nnusteagu cel putin izmenele si pantalonii

      Ia un mic scenariu fantezist…
      vata anii 77-80 .. vara
      3:10 AM. O salva de rachete cu raza scurta si medie rade instalatiile de radar ,aeriorpturile din RFG siliiveste unitaule mecanizate .
      3:20 – un catd imnes de vioane ataca la sol unitati militare, alte faciliyati importante . Atac intes la solasupra vipatiei ramse
      4:00 parca se aude ceva .. un zgiomot greu de definit insa cristaklurile din vitrine inceop sa clincaneasca.. Cuttrenur? Nu. Doar 2 armate de tancuri in atac !
      4: 15 uniati de parsutistisovoetcuic „securizeaza” depzotlele cuarmanent nuclear (ba fratilor! Sedesti linkstiti, tineti nuclearele la rece ca noi suntem dispusi sa va trimitem si votca numa nu poluati!”
      5:00 trev grabita unitatole motiruizate ale Pactuluide la Varsovia Intercalateintreele unitai mecanizate de t 62 .. mai la coada grelele T 10 „daca este nevoie”
      Unitatile de atac – 2 amate in principal T 72 lovesc titce pot, inainteaza cat pot .
      In spate centrele derezistentasunt lobvotefara mila de artilerie . apoi atacte de tancuri si infvateire,
      Sorijin aerian.

      Ne intoacem laira 5:00 . La Stockholm minisutrul de externe in pojama sibuimacit de somn asculta meesajul ambasdorului sovietic ” in esenta domnule nu avem niciun interes sa va incalcam neutralitatea. Miclel noastre diferende s-aulamuritde vreo 250 de ani si nciic macar scritorii de aventuri istorice rusi nu mai scriu de victoria lu Nevski. Prea mare plictiseala. Plus dumneavastra cam socialisti .. si sa fim cinstiti nu vrem sa fim contaminati de abusrdul vostru egalitatrism!!! va rugam sa comunicati celor de la OSLO ca Norvegia nu ne intereseaa si ca decat s aisi bage nasu infic mai bine isi numara heringii din ocean!!!”
      Camla ceaisi ora la Oslo alt ambasdor sovietci zice:noi am dori sa va considerm neutri. Micile difernde in privinta cotesi de ursi polari vrodi reolvate ca pna in prezent. Si noi nu vanam balene va integem sitiatia, datialarma, aletratati da daca nudepsititeritriuldvoastranoi nuvenim opestevoi nuamratti-va-ti heringii si fiti santosi .

      La Apris – „vasiguram ca nuvim atuinge intersele franceze. Chiar daca aveti numa 16 de rable inp odisul Albion nu dprom cuttdinaindu sa reonctruim Kremlinul si Tretiakoski! Totusi…poae unele ausrilagranita .. peo adncine de 2000-3000 metri ca adac nemtii nu ridicalabele .. ce naiba stiti si dvoastra ca maisuntei „abtateri” inevitabile. Si internat iimedait nemtotezii cae se retrag in Franta!”

      Dua 51 de ore RFG este taita in 2 (porlej de oaresice satisfcatiela Pentagin : nu suntchiar atat de eficenti! noi calculasem 48 de ore!!!) , O miscare de cleste amintind de Rokosovski are loc pe tamul baltic..
      ziua Z 4 -Oalnda si Danermca sunyt ocupte si se asigra c aREFROGER numai are loc

      PS, Nu imiz iceti ca sunt.. fantezist sauca exces de distilat … Poa ceva exces de paraliteratura militara ! Bazata oe scenari NATO …. insa fata de scenaristii NATIO nucred ca URSS ar fi atact fiolisnd „tactice” Fiiindca ei aveaubeboie de germnia intacta – adica si cu germani !!!!! „gaspadin kapitalist neamt ai de ale sa fii un imputit de detinut prin Siberia sau sa fii un tavarisci rspectata cu viata peste media normala. De exemplu daca ai face din Moskwici o masina ca lumea .. vei observa ca nu suntem chiar atat de egalitaristi!!!! Dimpotriva!!!!!”

      Eglaitasirsmsuedez.. pe bune. Vizita sovietica la nu stiu ce nivel (ministerial cred) Suedezii se lauda ca la ei raportul de venituri este de 1 la 1,8, Sovoetciii ranjesc ca dupa 60 de ani au ajuns doar la ceva gen 1 la 4!!!!

  15. TANKUL MERKAVA are cea mai buna protectie.

    – Blindajul frontal este la un unghi ffff mic fata de axa orizontala.
    – Motorul este plasat in partea din fata. – ceea ce ofera echipajului protectie suplimentara.

    • CHIPP..EU INTOTDEAUNA AM AFIRMAT CA ROMANIA AR TREBUI SA ACHIZITIONEZE MERKAVA..E DOAR PAREREA MEA..scz pt caps lock..mi s a raspuns aici ca e prea greu..e construit pt desert..eu nu cred asa ceva..are blindaj bun are tun bun.dar doar dak sa r deschide aici o fabrica+tehnologie antitanc aici ma refer la rachete.cu statul israel avem o foarte buna colaborare.militara

    • Tancul Merkava, pe care am avut ocazia sa-l vad si sa il pipai, e imens. Corpul este foarte inalt si masiv. Are un strat antiderapant f similar cu cel de pe Leo 2. In corp este depozitata cam toata munitia. Acest tanc a fost creat pornind de la experienta lui Sho’ot, Centurionul israelian. Adica israelienii au considerat ca probabilitatea de a lovi corpul este f redusa prin comparatie cu aceea de a lovi turela. Undeva de ordinul 30/70 procente intre corp si turela. Asa ca au scos din turela cam tot ce s-a putut si i-au facut un profil cat mai redus. Privita din fata si de foarte aproape ti se pare o adevarata performanta sa o poti lovi. Corpul este inza destul de inalt. Mai inalt decat un om mediu. Pe scurt, un tanc f bine lucrat, cu o mare atentie la detalii si finisat de nivelul lui Leo 2 si Leclerc. Cele rusesti sunt mult mai brut finisate. M-a impresionat.

      • Mercava 4 este un blindat avand calitati absolut deosebite fata de cele dezvoltate de URSS sau NATO , indiferent daca ai notiuni de mecanica fluidelor sau esti bun prieten cu nepotii lui Moise 🙂 .
        Nu consider ca este un lucru rau sa te pricepi la mecanica fluidelor sau la altceva …

    • Bullshit cu merkava….
      https://aw.my.com/pl/forum/showthread.php?30831-Merkava/page31
      Daca va uitati atent pe poze vedeti si un abrams cu partea frontala gaurita.
      Noua ne trebuie un tanc cu tun de minim 120 mm care sa aiba o silueta redusa si o turela foarte bine blindata (eventual chobham+Era) care sa poate fi camuflat bine pentru ambuscade in pozitie de hull down.
      TR-ul nostru e bun de muzeu deacum cu blindajul slab care il are si tunul care poate gauri doar T55, T62 si prima varianta de T72 din anii ’73.
      Daca esti pasionat de blindate si vrei sa afli care e treaba cu blindajele si proiectilele APFSDS, HEAT si HESH din toata lumea, iti dau cu mare placere niste titluri de carti.

      • Esti ceva mai istet decat un caine lup. Tancul Abrams din fotografia respectiva a fost distrus de o racheta aer-sol Maverick chiar de americani. Ai o idee cat de cat care este incarcatura exploziva a unui Maverick?

        • Lasa ca esti tu inteligenta dusa la extrem. 🙂
          Eu faceam referire la blindaje, Merkava-ul s-a ciufulit dupa o lovitura de atgm portabila iar blindajul abramsului a ramas compact desi a primit o lovitura mult mai puternica si a fost perforat.
          Daca nu intelegi nici acum pot sa iti desenez. 🙂

    • Esti sigur ca Merkava 4 ofera protectie mai buna ca Abrams full sau ca Leopard 2 A5 sau ca si Challenger 2? Eu unul nu as baga mana in foc.
      Tin sa precizez ca si mie imi place Merkava 4 dar faptul ca inca nu a fost exportat spune niste chestii despre el.
      Am putea folosi lipsa de succes la export a Merkava IV in favoarea noastra dar cine sa o faca astia de s-au chinuit sa ia 12 F 16MLU fara offset?1

      • Acum intre noi fie discutia cand vine vb de protectie challengerul e de alta liga , vechi si mare poluator cum e el , e cel mai bun tanc cand vine vb de protectie , parerea mea .

      • care lipsă de succes, că până acum ei nu au vrut să îl exporte!?și chiar dacă o să îl exporte nu o să exporte către state care să îl reexporte la arabi, iranieni (pt divulgarea punctelor slabe!) probabil că nici nu au capacitatea să exporte în număr foarte mare
        Merkava e construit după altă filozofie decât celelalte, totul pornește la ei de la protecția și salvarea echipajelor în primul rând, mai valoroase pentru ei în ceea ce privește experiența și investițiile făcute
        oricum până acum israelienii sunt singurii (primii) care au pus protecția activă pe tancuri, care probabil că va lipsi de la exporturi

      • Merkava este o scula excepyionala cu o mica hiba: estecomstruitspecial ptrcomditiile isareliene!
        Adica clima,sol, relief si zona PLUS vecini pe care ii are !!!

        Na o comparatie.
        Niponii aveau o flota excelenta – fiindca cnad ziceau flota ziceau englezi si se gandeau „americani”
        Avitaia … nu prea ca se gandeau”chinezisi coloniile anglo-olandeze! Siasa ua ajuns la „mare vanatoare de curcani” (dicaun avion cu 2 bombe de cate 1000 lbs lupta si doboara 5 avione nipone fara sa isi arunce bombele!!! )
        Tancurile – putine si slabe. Chnezi nu vaeau si nciic arme AT nu aveau. Nu prea le trebuiau tancuri

        Decio daca vretiMerkava atunci ar trebui saimportam reliefu si vecinii … Da dacanoi am fivecni cu aia – neomastege la fund cu ei saptamanal. Csa imnu ciuhapilor ar fi „Gooe verde foi ca pli[i mama mi-am f@@@t norocu” cantata in romana!)

        [Da da stiude cum au bautit vereiica la fasole, Insa care evrei? Pai simplu : evrei polonezil evrei rusi si evrei romani. Adica scolititi de polonezi, rusi si romani tari in care maratonu e proba sportiva nu tactica militara!]

        • pentru zona de câmpie și parțial la zonele de dealuri fără păduri Merkava e foarte bună, problema e că România nu își permite să cumpere tancuri numai pentru acolo
          🙂 de fapt mai ales pentru stepă și zona Basarabiei cred că se descurcă foarte bine
          israelienii zic că au luat în calcul în proiectarea lui și zona lor muntoasă de la granița cu Siria, nu a fost testat pentru condițiile de iarnă, noroi și pasurile și înguste și podurile de la noi

  16. In concluzie marimea conteaza , si la greutate si la armura si la calibru si la motor si la senile si la cai putere si la echipaj !

  17. E mai veche discuția, dar mi se pare mie sau configurația 1 se aprobie binișor de T-14 Armata (la cât se cunoaște la ora actuală)?
    http://www.thinkdefence.co.uk/2013/04/obituary-for-the-main-battle-tank/

  18. Eniuei,acum daca s au perindat congresmenii pe la noi sa se lase cu ceva achizitii de f16v si niste AA plus elicoptere!

  19. As lua mai degraba un type 10 la 44tone decat un merkava de 65t,C4I performant,70km/h in marsalier,ca sa nu mai vorbim de suspensii…https://www.google.ro/url?sa=t&source=web&rct=j&url=%23&ved=0ahUKEwitidCqktrQAhXCzRQKHW0VAlUQwqsBCGQwDQ&usg=AFQjCNF1sHlk2z9QIx28jtvfnGP_UlkifA

    • Cam tot ce fac japonezii (inclusiv in domeniul militar) e state of the art tehnic si exorbitant de scump, inclusiv comparat cu tehnica americana sau vest europeana. Asta in principal si datorita numarului redus de bucati pe care le produc din fiecare echipament, in general neinteresandu-i deloc exportul.

      Eu unul as cauta mai degraba o „alianta tehnica” cu Coreea de Sud, daca am putea transfera tehnologie de la ei sub forma unor firme localizate aici cred ca ne-ar fi foarte bine. Sunt foarte tari in mai toate domeniile tehnicii militare (incl. electronica, constructii navale, artilerie, tancuri, motoare).

      Dar, ca de obicei, ne-au luat-o altii (Polonia, chiar si Turcia de ex) inainte.

    • cele japoneze sunt atat de scumpe incat cred ca nu le-ar putea cumpara nimeni din afara Japoniei

  20. Problema este mult mai complexa.
    Tancurile romanesti sunt depasite clar atat ca si tehnica militara cat si din punct de vedere tehnic – mecanic.
    Logistica aferenta la fel.
    In poligoane conditiile sunt ideale: pana la poligon ai drumuri cu poduri functionabile (in razboi vor fi bombardate), ai cale ferata (in razboi podurile si nodurile de cai ferate vor fi bombardate). Numarul de tancuri participante este mic la un exercitiu, astfel ca isi permit sa le transporte (chiar si americanii au probleme cu logistica de transport la tancuri pe teritoriul tarii lor).
    Aleg ce este mai bun. Si asa dureaza enorm sa incarce si sa le transporte la viteze de „mocanita”.
    Eu sunt curios cate tancuri pornesc ok la -10 grade sa zicem. Sunt de asemenea curios cum s-ar face aprovizionarea cu munitie din spatele frontului in situatii in care podurile sunt bombardate, zapada este topita si ai fleasca (sau este mare).Nu mai vorbim de resursa umana care va fi pusa sa lucreze „manual” in conditii vitrege si sa dea si randament zile in sir.
    Unii o sa zica rezolva cei de la geniu … oare au ei o dotare altfel decat restul armatei? Si in numar suficient (de exemplu podarele).
    In aceste conditii oribile ar trebui sa ai si o puternica logistica, nu este de ajuns sa ai tancuri (clar, nici pe astea nu le avem decat pe hartie, pentru justificarea banilor angajatilor din sistem). Nu mai vorbim de logistica senilata care trebuie sa fie in imediata apropiere a tancurilor care lupta sau de alte sisteme de protectie senilate (antiaeriene, antitanc etc)!
    Degeaba te dotezi cu tancuri noi si omiti ansamblul aferent de logistica. Nu poti gandi punctual.De asemenea, degeaba te dotezi cu tehnica de lupta specifica climei si reliefului altor tari (cand tu vei lupta defensiv aici)! In conditii de razboi (bine, la noi si acum pe pace), conditiile climatice nu vor fi poate cele ideale, astfel ca tancurile poate vor sta afara pe front in temperaturi scazute sau umiditate mare cu zilele. Si tu trebuie sa le ai operationale!

  21. Interesant –

    Nu era o idee de modernizare/modficare a lui TR-125 cu rheinmetall? Si acum rheinmetall este in tara, cu investitie.
    Calea cea mai logica este sa se urmeze modelul de la Agilis – partneriat cu rheinmetall pentru dezvoltarea unui tank pe baza de t-72/t-125.

    Ce cred eu – undeva in 2017-2018, fie:

    -Rheinmetall anunta investitie pentru dezvoltarea unui nou tanc pe platforma
    TR-125
    -luam licenta de Oplot
    -cumparam 60 de Leoaprzi la cheie si gata

    Varianta 1 mi se parea cea mai buna, nu sunt bani pentru a schimba toata flota de tancuri cu ceva din import.

  22. Cateva precizari la comentariile de mai sus , vad ca nu toata lumea comenteaza in cunostinta de cauza :

    – tunul de camp cal.130 mm are teava ghintuita , nu lisa , cum s-a spus mai sus printre comentarii
    – lungimea tevii tunului de 130 mm fabricat la Resita ,cu inchizator , fara frana de gura 6850 mm , partea ghintuita 5860 mm , lungimea pasului ghinturilor 30 calibre , presiunea maxima in teava 3100 kgf/cmp
    – exista documentatie destula pe net
    – licenta luata de la chinezi – de fapt am primit documentatia dimensionala , plus 3-4 tunuri, plus, ce era mai important, cateva utilaje, copiate apoi – autodotarea cam asta era . Tehnologiile de elaborare a otelurilor, racire controlata, tratamente termice , tehnologia de autofretare a tevii sunt gandite in Romania . Spre exemplu am mai scris, si degeaba , in Buletinul Tehnica Militara nr.1/1986 este descrisa tehnologia, exemplificand cu teava tunului antitanc de 100 mm cu toate calculele , diagramele si schitele semifabricatului .
    – sovieticii au realizat mai multe prototipuri de tancuri si autotunuri pe baza tunului ghintuit cal.130 mm . Rezultatul este cunoscut : nu merita , au adoptat calibrele 115-125 mm , teava lisa .
    -” Berbecul” de 130 mm era eficient pe cand blindajele erau tabla laminata omogena + sudate , exista destule fotografii pe net cu tancuri Tiger sau Panther cu placile de blindaj sfaramate, sudurile rupte la impactul proiectilelor perforante de 122, 152 mm sovietice, caci numai ei foloseau pe scara larga proiectile AT de asa calibru mare . Deci era eficient o data , acum nu mai e, blindajele sunt multistrat la tancuri, blindatele usoare le perforezi si cu calibre mai mici .
    – in sageata de aluminiu nu se afla incorporata pubere de wolfram sau uraniu , ci o bara sinterizata din aceasta pulbere, plus elemente de aliere/aditivare la procesul de sinterizare .
    Se speculeaza ca in munitiile tip skeet penetratorul s-ar afla sub forma de pulbere , care se sinterizeaza la explozia submunitiei desupre tintei . Producatorul insa sustine ca penetratorul se gaseste sub forma de disc solid inainte de explozia de sinterizare, ori dezinformeaza el , din motive de pastrare a secretului tehnologic, ori se inseala expertii care au lansat ipoteza .
    – sageata si sabotul cantaresc destul de putin comparativ cu un proiectil perforant din otel, nu se creste masa pentru a putea realiza o acceleratie mai mare in teava
    – mitraliera frontala manevrata de mitralior/radist a fost inlocuita de sovietici in anii´60 cu una – doua mitraliere fixe, orientate spre in fata, cu comanda de la distanta, actionate de mecanicul-conductor, acum vad ca au renuntat la ele
    – lansatorul de grenade antitanc SNAKE romanesc ( Turbomecanica ) avea o capacitate de perforare de 420 mm la incepuytul anilor´90 , . cu posibilitati de imbunatatire ,dar vad ca armatei romane nu i-.a placut nici acesta
    – vedetele torpiloare au fost casate, au mai ramas 3
    _ Nemotoujours a afirmat, altcineva a confirmat, blinndajul TR-125 era echivalent 600 mm RHA , apoi SCF superior lui T-72 , problemele mecanice rezolvate prin importurile de completare , despre alte componente numai cat a fost scris un articol pe RoMilitary ,nu mai vorbiti prostii

  23. problema dotarii cu tancuri ar trebui sa fie ultima,
    nimeni nu ne va ataca terestru daca nu are controlu spatiului aerian,
    iar la controlu spatiului aerian stam cu mult mai prost decat la dotarea cu tancuri,

    ne trebuie avertizare timpurie,
    radare,
    rachete, si sisteme antiracheta
    si nu in ultimu rand interceptoare supersonice,
    submarine, fregate, corvete,
    daca n`avem chestiile astea,
    putem sa avem zeci de mii de leoparzi, abramsuri sau orice alte tancuri ca astea nu valoreaza nimik in controlu spatiului aerian,

  24. Orice protecție activa sau pasiva creste șansa de supraviețuire în cazul unei lovituri serioase .
    Dar … există și lovituri neserioase , spre exemplu cele de cal 30 mm , care transformă tancul într-o umbrelă pentru membrii echipajului .
    Cum așa ?
    Păi se lovește țeava tancului și gata , este ca un câine fără dinți 🙂 .
    Nu mai poate trage cu rachete sau proiectile .
    Tancul nu se poate proteja de acel mic proiectil de cal 30 mm … care perforează țeava și ” pensionează ” tancul pe termen scurt .
    Apropo , un proiectil de cal 30 mm costă mult mai puțin decât un proiectil săgeată …
    Da , nu distrugi tancul , dar îl scoți temporar din luptă .
    De aia eu sprijin ideea ca viitorul AGILIS să aibă doua turele teleoperate , una cal 7,62 mm anti infanterie neadapostită și una cal minim 30 mm , spre cal 57 🙂 antimaterial , cu capabilități inclusiv AA .
    Exclud din start turelele cal 25 , îl consider cam prea mic pentru blindajele actuale .
    Da , totul pare OK în teorie , dar pe mine nu-mi cere nimeni părerea , că sunt habarnist începător .

    • or sa interfereze turelele intre ele cu exceptia cazului ca pui mitraliera pe turela de 57mm.

      • Asta este o soluție clasica , eu ma gândeam la o singura turela basculantă cu acționare manuala , cu o arma expusa permanent ( cea de 7,62 ) iar cea antimaterial cal > 30 mm sa fie montată pe partea cealaltă .
        Soluția mea are dezavantajul că necesita perforarea plafonului , dar permite alimentarea cu muniție în timpul luptei fără să te expui focului inamic .

    • n-ar fi folositor si un AGL, macar optional, pentru suport anti infanterie?

  25. Cumva protectiile alea aplicate sant pur si simplu tabla indoita si prinsa in suruburi?

  26. Din cate stiu, Olanda incearca sa vanda 400 de tancuri Leopard 2. Ar fi utila pentru Romania o astfel de achizitie?

    • Nu mai au atatea… in plus alea 2A5 au fost vandute Finlandei:
      http://www.rumaniamilitary.ro/scosi-de-pe-lista

      Wiki mai zice:
      ” The Royal Netherlands Army has operated 445 Leopard 2s. 330 of these were updated to 2A5 standard in 1993, and later, 188 of these were converted to 2A6 standard. Many Leopard 2s were sold after the end of the Cold War.The Dutch Army offered its formerly operated Leopard 2A6s for comparative tests to be conducted by the Peruvian Army for possible acquisition. By September 2013, the Leopard 2A6 had been disqualified by Peru due to logistical complexities. The Leopard 2s were eventually sold to Finland in a deal signed in January 2014 for €200 million with deliveries to start from 2015 to 2019. On 15 September 2015, the Dutch government published that the army will have 16 tanks put out of storage and 18 are to be leased from Germany for a new tank squadron by 2016 as part of a German armoured battalion; one is preserved at the new military museum”

      Au ajuns sa inchirieze din Germania 18 Leo2 ca sa aiba un batalion functional.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *