Tanc contra tanc… optiunea romaneasca II – Merkava

Continuam tot cu categoria tancurilor grele, si anume cu vajnicii descendenti ai britanicului Chieftain: Merkava versus Challenger… Astazi doar Merkava.

Prototip Merkava si Merkava Mk1

Merkava este actualmente la a 4-a generatie, intr-o evolutie continua de la blindaj din otel omogen (ulterior spatiat la Mrkava II), tun cal. 105mm si motor de 908CP – pentru Merkava I, la un blindaj modular compozit, tun cal. 120mm si motor de 1500CP – pentru Merkava IV. Desi e unul dintre putinele tancuri care au atins 65 de tone, motorul diesel racit cu apa General Dynamics GD883/ CPS883 (licenta MTU883) de 1500CP, ii ofera la 23CP/tona, prin intermediul transmisiei automate hidromecanice Ashot Ashkelon cu 5 viteze (licenta a Renk RK325) o viteza maxima de 64km/h.

Aranjament compartiment echipaj la Merkava 1

Video Merk (tot “Matsimus”):

https://www.youtube.com/watch?v=sxNQHrCeM1M

Si o succinta comparatie cu ce va fi poate candva, cand dezvoltarea va fi terminata, rusescul T14 Armata :

https://www.youtube.com/watch?v=xPaNSKFY4DM

Estimare blindaj frontal Merk I… nu era extraordinar

Tancul Merkava este practic o evolutie a tehnologiei tancului britanic Chieftain, la a carui dezvoltare au participat si inginerii israelieni ca si parteneri timp de 3 ani (1966-1969) – Tsahal evaluand 2 prototipuri (se intentiona productia sub licenta IMI pentru Israel), cu un mix de elemente si tehnologii de provenienta germana, americana si israeliana. Israelienii s-au implicat in dezvoltarea Chieftain deoarece doreau sa inlocuiasca vechile Centurion, pe care le exploatasera intens in versiunea Sho’t si de care au fost deosebit de multumiti (tancul a dus greul luptelor in razboiul de 7 zile din 1967 si apoi a devenit legendar in cel de Yom Kippur din 1973), iar Chieftain era o evolutie a Centurion. De altfel trenul de rulare al Merkava aminteste de cel al Chieftain.

Profilul frontal redus al Merkava I

Merkava MkII

Si cum arata «durduliul » Merkava IV – protectia costa

Puncte forte ale Merkava:

– Tancul a fost testat in lupta, fiind implicat in mai multe conflicte si evoluand permanent timp de 3 decenii: Liban 1982 (Mk1), 1983 (Mk1+2) apoi Mk3+4 in  2006 si 2014. Rezultate: daca inital a fost calculat ca exista 61% sanse ca un proiectil lovind tancul sa penetreze, 30% sa intre in compartimentul echipajului si 31% sa incendieze tancul (80-90% din cazuri tancul incendiat fiind pierdut), dupa invazia Libanului din 1982 realitatea a demonstrat ca doar 41% dintre lovituri au penetrat, doar 13%  au intrat si in compartimentul trupei, si doar in 15% din cazuri s-a declansat incendiul, un singur tanc fiind pierdut. Toate acestea datorita motorului situat in fata, sistemului de stingere automat ultrarapid conceput de Spectronics, containerului de munitie rezistent la foc si rezervoarelor de combustibil blindate si cu autoetansare. In plus, echipajul poarta combinezoane speciale ignifuge.

Merkava Mk2 in asamblare

– Blindajul a fost permanent imbunatatit din lectiile de front si sugestiile militarilor, fiind dublat de o pozitionare a diverselor mecanisme si sisteme ca si nivel 2 de protectie in jurul compartimentului echipajului, in caz de penetrare a blindajului principal, si el spatiat si compartimentat.

 

Blindaj spatiat la turela MerkI

Merkava Mark IV are un blindaj din matrice compozita de aliaj laminat ceramic-otel-nichel, totul modular, fixat cu bolturi pe carcasa de baza a turelei si sasiului, putand fi usor inlocuit de echipele de intretinere in teren, in situatiile in care a fost avariat sau a aparut o noua versiune de blindaj. In plus blindajul frontal al sasiului si turelei dar si cel lateral al turelei are un profil inclinat, favorizand ricoseurile, iar partea din spate a turelei are o cusca de care este atarnata o plasa cu bile pentru devierea loviturilor din spate. Spatele turelei, neavand depozitata munitie, are o forma de cioc de rata, fiind greu de lovit si penetrat.

 

Asezarea modulelor de blindaj suplimentar, turela si sasiu la Merk IV

            – Capacitatea de a transporta 4-6 militari suplimentari (sau 3 targi) inghesuiti incomod in compartimentul spate (sacrificand o parte din munitie), accesibil prin trapa spate – care se poate dovedi si un punct slab, crescand masa tancului si creand o vulnerabilitate suplimentara. Ar fi interesant un studiu cum ar arata si ce masa si performante ar avea un Merkava fara acel compartiment sau cu el restrans, relocand munitia in spatele turelei in compartiment etans – posibil sa rezulte un tanc mai compact, cu o masa mai redusa cu aproape 1 tona, mult mai interesant pentru alte doctrina. Pe de alta parte, partea din spate a sasiului este zona cel mai greu de lovit, mai putin expusa decat turela si este protejata de un blindaj gros, ce ar putea fi strapuns poate doar de munitie cinetica de mare calibru, deci e posibil ca optiunea israeliana sa aibe partea ei de logica. Daca respectivul compartiment ar putea fi izolat cu o usa antifoc de spatiul echipajului (ceea ce ar ingreuna insa accesul la incarcarea tunului), dublat de marirea capacitatii selectorului electric de munitie din turela, probabil ca securitatea echipajului ar creste si mai mult.

Trapa de acces spate…

Si spatiul interior al compartimentului spate

– Singurul tanc echipat cu motor asezat frontal, care ofera o protectie superioara echipajului. In plus, motorul este usor de reparat, extras si inlocuit. Motorul este similar cu cel al tancului AMX-56 Leclerc, si anume MTU883;

Compartimentul motor

… si motorul

 – Singurul tanc vestic dotat cu protectie activa-Trophy (Rotem K2 are si el o solutie de protectie activa) – versiune denumita Windbreaker, operational din 2011 si testat in lupta in 2014, in timpul operatiunii Protective Edge, anihiland mai multe rachete 9M133 Kornet si RPG-27;

Merk IV cu Trophy – versiune Windbreaker

Evolutia Mk1-Mk2-Mk3

– Mitraliera coaxiala cal. 12,7mm exterioara dar comandata din interior, instalabila in kit pe versiuni mai vechi (prezenta si la Leclerc, unde e interna);

– tunul IMI MG-253 cal.120mm, similar Rheinmetall L44 (posibil superior ca si viteza la gura tevii), insa mai usor si cu recul mai redus datorita unui sistem de recuperare de gaze. Tunul este compatibil atat cu munitia germana standard NATO cat si cu cea franceza cal. 120mm.

– canistrele de munitie sunt protejate de incendiu si depozitate in partea din spate a compartimentului principal – cate 17 pe fiecare parte si in compartimentul spate, iar nu in turela, unde se afla doar tamburul-selector cu 10 lovituri la MkIV;

Pozitia munitiei in MkIV

– doar la Mk.IV exista in spatele turelei un selector electric semi-automat cu 10 proiectile, cu un panou cu port de alimentare pentru incarcator, sistem care creste viteza de incarcare a tunului pentru primele 10 lovituri;

Selectorul de munitie

Si operatorul uman in actiune…

– Existenta unui kit de lupta urbana: LIC (Low intensity conflict);

– Existenta unui kit de protectie in V contra IED sub sasiu, usor demontabil si inlocuibil;

– Existenta unui blindaj suplimentar in plafonul turelei, in dreptul trapelor de acces ale echipajului ;

– Existenta unui derivat de tip MLI greu – NAMER dar si a unui obuzier – Sholef;

– Suspensie si senila ultrarezistente („Mazkom”), special concepute pentru sol dificil, pietros bazaltic, specific inaltimilor Golan si Libanului;

Blindaj Merkava IV – aproximare grosimi

Si evolutia blindajului

– Sistem de management al luptei – Elbit Systems BMS (Battle Management System) – care poate conlucra inclusiv cu UAV-uri;

– Asezare redundanta a echipajului, cate doi, pentru a putea prelua la nevoie atributiile colegului in cazul in care acesta este scos din lupta;

– Unul dintre putinele tancuri (alaturi de Leopard2, si probabil in curand si M1 Abrams) capabil sa foloseasca rachete ghidate laser semiactiv la distante de pana la 8km (respectiv 13km lansat din aer) – si anume LAHAT (Laser Homing Attack or Laser Homing Anti-Tank), care se stocheaza in canistre ca restul proiectilelor (lungime de doar 975mm).

LAHAT

Capul de lupta tandem HEAT (inalt-exploziv antitanc) al LAHAT are 10kg, din cele 13 totale ale proiectilului, calibrul fiind de 105mm iar capacitatea de penetrare este de 800mm echivalent RHA sub blindaj reactiv, racheta putand fi dotata si cu contramasuri impotriva protectiei active. Lahat se deplaseaza cu 300m/s si are atat mod de lovire in arc vertical cat si direct, putand fi dirijata de un marcator LASER extern tancului. Reclama sustine ca ar putea fi trasa chiar si de pe tunuri fara recul – ce interesant ar fi sa-l poti trage de pe un lansator similar Karl-Gustaf cal. 105mm/AT RCL M40 ! Ma intreb ce performante ar avea un LAHAT cal. 120mm si cu raza extinsa datorita noilor pulberi. In plus, noi suntem oarecum familiarizati cu tehnologia laser-semiactiv, prin intemediul dezvoltarii STAR-80L, deci am putea integra un pachet dual LAHAT/STAR pe unele lansatoare. Racheta a fost integrata si pe AH-1 Cobra israeliene, iar in versiunea SkyBow, pe MI-17 si familia MD-500, fiind propus si pentru modernizarea Gazelle SA 342 si avand si o versiune navalizata prezentata in mai 2011. A fost testata si pentru integrarea pe drone americane de tip RQ-5 Hunter. Daca in 1999 costul unui LAHAT era estimat la 25.000$, probabil ca acum se cifreaza la dublu;

LAHAT – varianta lansabila de pe acrosaj

Video lansare LAHAT de pe Leopard 2 A4:

https://www.youtube.com/watch?v=cqssfjCFdMY

– Pretul unui Merkava IV nou cu toate costurile incluse ar putea urca spre 16 mil.$ (cost bazat pe estimarile interne israeliene, pornind de la 5,1 mil.$ in 2006). Surse israeliene (citate de Wiki) au sustinut in 2014 ca in anul 2012 Israel ar fi oferit Columbiei 25-40 de tancuri MkIV la un pret de 4,5 mil.$/ bucata (probabil pretul de livrare/carcasa).

– Relativ simplu si ieftin de exploatat, tinandu-se cont in faza de design de sugestiile armatei legat de exploatarea tancului Chieftain, dar si a Merkava, la fiecare iteratie de varianta;

– Singurul tanc dotat cu aruncator de proiectile (mortier cal. 60mm), care poate fi actionat din interior impotriva infanteriei ascunse dupa obstacole, inaccesibile tirului direct;

Detalii blindaj plafon langa chepenguri

–   « Computerizare » a habitaclului la Merkava IV, incluzand un sistem de antrenament ambarcat, cu scenarii virtuale;

Video interior Merkava IV:

https://www.youtube.com/watch?v=dSww8vkjGIM

Aranjamentul de protectie turela-spate

Puncte slabe ale Merkava:

  • Tonaj ridicat, printre cele mai grele tancuri – dificultati logistice si de trecere a podurilor;
  • Lipsa unei preocupari de a scadea masa tancului in viitorul apropiat catre un mai tolerabil 60 de tone.
  • Este de asemenea adevarat ca Merkava nu s-a confruntat inca cu tancuri de ultima generatie si nici nu a avut inca de-a face cu elicoptere moderne de lupta;

Merk trecand un mic urs de apa

  • Capacitate slaba de traversare cursuri de apa, putand traversa ape de doar 1,38m adancime – nu este cunoscuta existenta vreunui kit de traversare acvatica;
  • Depozitul de munitie din compartimentul spate nu este separat prin placa de blindaj si antifoc de celula echipajului, si nici nu are panouri de dirijare a suflului exploziei;
  • Silueta relativ inalta datorita sasiului generos si spatiului de trupa. Turela care initial era cu profil redus la Merkava I, a urcat masiv in volum, profil frontal si greutate, prin adaugarea protectiei suplimentare;

MerkIV vedere spate

  • Garda la sol mai inalta decat restul tancurilor, pentru a il proteja mai bine la IED-uri si mine, face ca si sasiul sa fie putin mai inalt.

O aproximare a siluetei MerK IV fata de M1 Abrams

  • Numar relativ redus de exemplare produse, comparativ cu Leopard 2 si M1 Abrams;
  • Zona monturii tunului, un posibil punct slab la penetrare, a fost intarita permanent, incepand de la un blindaj ascutit, in forma de pana, care incadreaza baza tevii de ambele parti;

Turela dezgolita de Merkava

Si blindajul in zona monturii tunului («obraji ») la un mk2/3

  • Locul soferului, deplasat pe stanga, desi bine protejat frontal, ar putea avea o mica sensibilitate la lovituri laterale, dar probabil protectia e suficienta pentru majoritatea situatiilor;
  • Blindajul suplimentar multistrat adaugat peste carcasa de baza pare sa nu se comporte intotdeauna prea bine in cazul mai multor lovituri consecutive in aceeasi locatie, un blindaj de baza multistrat incorporat fiind in general mai rezistent:

Placi NERA siNxRA avariate de lovitura antitanc la MerkIV

  • Doar 10 lovituri in tamburul turelei ar putea constitui o limitare in cazul unei lupte mai intense;

 

Relativ la dotarea noastra, nu stiu cat de potrivit ar fi un astfel de tanc, care ar trebui sa fie macar usor modificat pentru doctrina noastra de aparare, vizand cateva elemente: masa, comportamentul pe solul framantat din zona noastra, capacitatea de trecere vaduri, compartiment trupa. De asemenea, nu este foarte clara disponibilitatea israelienilor de a efectua transferuri de tehnologie pe anumite zone critice.

Deviant art MerkIV… Jaguar

Optiunea unor tancuri la mana a doua israeliene nu este nici ea foarte recomandata, Mk1 si Mk2 neputand fi adaptate pentru tun superior cal. 105mm, iar MK.3 avand anumite minusuri care au fost compensate printr-un re-design al carcasei la MK4, deci greu de atins nivelul ultimului doar modernizand Mk3.

 

Si mai jos doua vidoclipuri cu un alt punct de vedere!

Marius Zgureanu

 

Surse:

http://www.primeportal.net/tanks/jian_zhen_wei/merkava_iv/index.php?Page=2

https://aw.my.com/en/forum/showthread.php?70920-Merkava-Mk2-B-coming-next-patch/page33

https://aw.my.com/en/forum/showthread.php?99796-Israeli-Armor-Myths-%E2%80%93-Part-2/page11

http://www.steelbeasts.com/topic/10104-merkava-armor-layout-and-protection-estimates/

http://forums.eugensystems.com/viewtopic.php?f=155&t=57731&start=440

https://aw.my.com/en/forum/showthread.php?65219-A-question-on-the-Abrams/page4

http://www.primeportal.net/tanks/andre_patschke/merkava_mk3_walk_2.htm

 

 

Citeste si:

http://www.rumaniamilitary.ro/tanc-contra-tanc-optiunea-romaneasca-i

http://www.rumaniamilitary.ro/strv-2020

http://www.rumaniamilitary.ro/tancul-care-era-sa-fie-strv-2000

http://www.rumaniamilitary.ro/va-avea-romania-un-nou-tanc-si-daca-da-cum-va-arata

http://www.rumaniamilitary.ro/de-la-tancul-tr-125-la-tr-2000-proiecte-ingropate

http://www.rumaniamilitary.ro/mli-greu-lego-umb-si-moreni-tema-pentru-acasa

http://www.rumaniamilitary.ro/reciclarea-t-72-in-tr-125m1-o-alternativa-la-tr-85m2

http://www.rumaniamilitary.ro/blindajul-principala-arma-a-vehiculului-de-lupta

http://www.rumaniamilitary.ro/abrams-m1a2sep-v-2-si-alte-modernizari-ale-m1-abrams

http://www.rumaniamilitary.ro/t55-m8a2-tifon2-si-mai-vechiul-agm

http://www.rumaniamilitary.ro/autoloaderul-om-contra-automat-in-tehnologia-tancurilor

 

139 de comentarii:

  1. Păcat de faptul că nu se potrivește cu doctrina noastră de apărare …

  2. nu inteleg chestia asta cu transferul de tehnologie.pana la urma suntem membri nato-ue ,aliatii sunt presenti aici in mod constant,noi la ei ,firme occodentale inclusiv din israel opereaza la noi in economie…daca nu il faci in conditiile astea atunci cand si cui il faci?

    • @Psyho frate , ce dracu nu ai inteles ca aici trebuie sa negociezi intai spa.. scuze comisionu . Cati s-au perindat pe aici daca stai sa faci socoteala numai pentru programu TBT si cu diverse oferte . Apoi vin teutonii pe turnanta si iau caimacul si nici astia nu sunt siguri ca vor face ceva pe aici . Olandezii spun ca iti construiesc navele aici la tine acasa , participa si la modernizarea fregatelor si tot nu este bine . Despre ce vorbim aici ??? Nu vezi ca de cand au venit astia tot abroga contractul ala cu olandezii dar pana acum nimic . Probabil renegociaza baietii o bucatica din cascavalul ala misto olandez, ca am auzit ca astia fac cascaval bun . Tranferul de tehnologie ca trasferul dar trebuie sa-l vrem si noi . Cu forta pe gat nu pot sa-l indese Noi avem alte treburi mai stringente cum ar fi sa scoatem toti hotii din din puscarii si sa dam legi sa nu mai intre altii..Si tu vrei trensfer de tehnologie…..

      • pt noi este foarte bun ca si concept combinatia de tanc +transportor este eficienta in conditiile unu-i razboi conventional .. si se vede treaba ca nici in momementul de fata nu se pricepe un lucru , tancul nu lupta in orase, la periferie da dar in orase iti tre cel mult mli

        pt avansare in teritoriu cu unitati de blindate musai cercetare cu transportoare si obligatoriu acoperire aeriana .. infanteria trebuie sa sprijine tancul si nu invers

  3. seria de articole urmareste prezentarea unei solutii de achizitie pentru mapn?!
    daca e asa va raciti gura de pomana,mai bine le da-ti o situatie la zi a stocurilor de t55 din cccp.

  4. Foarte interesant articolul. Sincer ptr mine intalnirea cu Merkava a fost dragoste la prima vedere. As opta ptr el oricand in fata rusilor. Dar asta e doar un vis…..trebuie sa ma trezesc la realitatea in care T55 sunt vedeta armatei romane….

    • Eu optez pentru leo 2a7 🙂

    • t55 este un tanc bun pt situatia noastra daca ai nostri ar fi modernizat macar jumatate din tr85 la nivel de M1 era o socoteala si eu optez pt conceptul merkava dar nu in intregime combinarea lui TR-P125 SI conceptul MERKAVA , poate oferi o solutie pe termen mediu .pe termen lung trebuie sa ne gasim parteneri polonezi israel sunt cei mai potriviti si nimeriti

  5. Merkava este un tanc care pune protectia echipajului pe primul loc. Tinand cont ca Romania are putine echipaje bine antrenate, iar in timp de razboi dureaza antrenarea unor echipaje noi, cred ca Merkava, sau ceva asemanator cu el, este un tanc potrivit pentru Romania. In caz de razboi, nu ne putem permite sa pierdem repede tanchisti bine antrenati.

    Nu cred ca este imposibila adaptarea unui kit pentru traversarea unor cursuri de apa mai adanci pentru Merkava, desi in Israel si in peninsula Sinai nu cred ca sunt rauri adanci.

    Tancul Leclerc ar mai fi o optiune pentru noi doar pentru ca este mai sprinten si o idee mai usor ca gabarit. Dar nu stiu cum sta la capitolul protectiei echipajului.

    1
    • Nu prea este adevarata expresia cu protectia echipajului este pe priml loc….oricand la Abrams sau Leopard 2 vei gais solutii cel putin la fel de bune.
      Tancurile europene si americane au motorul in spate si fiindca trebuie in cazul in care sunt lovita sa aiba puterea sa iasa prin propiile mijloace din zona de lupta, care in cazul tatrului european este mult mai probabil sa nu ai superioritate aerian asa cum are Israelul in TO din jurul tarii lor.
      Panourile blow off sunt o necesitate nu un moft atunci cand proiectezi un tanc.
      Totusi avand in vedere ca Israelul are experiente in conflicte asimetrice si Merkava 4 a facut fata cu brio in majoritatea lor exceptand 2006 unde au fost lovite cu penetrare cateva bucati in cazul unui transfer tehnologic dublat de un pret bun as merge pe aceasta varianta deoarece noi avem eperiente pozitive cu firmele israeliene.

      • Israelul nu are doar experienta cu conflicte asimetrice, dar si cu un razboi in toata regula cu Egiptul si Siria in 1973. Atat Egiptul cat si Siria aveau tancuri sovietice de ultima generatie T-55 si T-62 chiar daca erau monkey model. Israeulul lupta in inferioritate numerica, inclusiv la tancuri, si nu aveau superioritate aeriana deoarece egiptenii aveau SAM-uri sovietice noi pe care le-au folosit corect si eficient. Chiar si asa Israelul a invins iar lectile acelui razboi au fost incorporate in tancurile Merkava.

        • Trebuie luat in calcul ca motorul de la Merkava 4 poate fi atat un punct forte cat si unul slab in cazul in care cutia blindata este penetrata – se realizeaza mobility kill.
          In cazul in care nu ai acoperire aeriana tancul ala este out si cel mai probabil o sa si-o ia de la primul tun antitanc sau racheta disponibila. Atata timp cat tancul nu se misca este o tinta mult mai facila si doar norocul poate face ca sa iti scape echipajul.
          Pe de alta parte daca tancul este lovit de la 30 de grade in stanga se obrtine de asemenea mobility kill fiidca acolo Merkava nu au o protectie prea stralucita- uita-te la evacuarea motorului.
          Acolo trebuie instalat macar cage armor si te asigur ca impotriva proiectilelor sageata de uraniu saracit sau tungsten nu prea ai cum sa protejezi acest tanc in acea zona.

          • Toate tancurile pot fi imobilizate, indiferent unde se afla motorul. Este suficient ca senilele sau rotile/galetii sa fie distruse si tancul ramane imobilizat. Important este ca echipajul sa scape viu.

            • Probabilitatea matematica este mai mica ca sa iti fie imobilizat tancul datorita lovirii senilei in comparatie cu motorul, repet te rog citeste ce am scris mai sus echipajul nu scapa viu dintr-un tanc imobilizat in cazul in care nu ai superioritate aeriana sa poti sa protejezi oamenii care stau intr-un vehicul stationar.
              E mai mare probabilitatea ca sa iei o lovitura 30 grade lateral in stanga cum te uiti la tanc care sa iti penetreze blocul motor in comparatie cu un motor amplasat precum la Abrams sau Leopard 2.
              Care apropos nu s-au dovedit mai bune in mainile arabilor si turcilor in comparatie cu Merkava 4.

      • încearcă să ieși dintr-un tanc clasic și apoi din Merkava! e clar că ai accesul mai ușor prin trapa din spate și la fel se pot transporta răniții, aproviziona cu muniție etc
        probabil că se poate și monta panouri acolo pentru că au destul spațiu totuși

      • si abrams si leo 2 au puncte slabe . cel putin armata turca in siria a pierdut cateva leo 2 cu turela smulsa .. care da de gandit .. un echipaj viu il poti distribui pe un tanc reparat nou sau capturat etc , unu mort doar il jelesti ingropi si-ii duci lipsa 🙂

    • Au un singur rau, si ala la frontiera cu Iordania, si anume Iordanul. As pune pariu ca alea 1.38 m apa pe care o poate aborda o reprezinta fix adancimea maxima a Iordanului in zonele traversabile. In rest nu au rauri si ape care sa necesite traversarea pe poduri, iar solul e tare si tine bine greutatea sporita a tancului.
      Asta e un neajuns destul de important la noi, tinand cont de ce rauri avem in Romania

      PS mai rau ca acum cu protectia echipajului nu avem cum sa stam 🙂

      • „PS mai rau ca acum cu protectia echipajului nu avem cum sa stam”

        Si asta ti se pare un lucru bun?

        • mi se pare de-a dreptul groaznic. Vroiam sa zic ca orice varianta (Merkava vechi, Leo vechi, Abrams vechiut) sunt mai bune decat T55 care formeaza grosul flotei de tancuri romanesti. Cu condita unui upgrade minim
          plus faptul ca inamicul prezumtiv e cel care le-a construit, si le cunoaste toate punctele slabe

          • Comisaru' Moldovan

            Leclerc ăla e scump ca o rusoaică. Îmi place tehnica francezilor, leclerc și rafale, două produse militare deosebite cu nume aparte dar SCUMPE. La cumpărare, întreținere, piese, tot.

          • merkava o avut o confruntare cu t72 sirian si o iesit sifonat putin ..t55 este o piesa buna daca sti unde cum si ce sa ataci cu el ..un echipaj bine instruit si pregatit poa sa lupte si cu un t34 contra abrams .. idea sa stie unde este si sa se apropie 🙂

      • au canalul de Suez, pe care și ei și egiptenii l-au trecut în conflictele trecute (chiar dacă acum sunt la pace!)
        https://ro.wikipedia.org/wiki/Fișier:Bridge_Crossing.jpg

  6. Merkava dpmdv este un tanc ultra-pliat pe nevoile tactice ale israelienilor. Un tanc gandit sa duca si lupta anti-insurgenta dar sa si lupta, in caz de nevoie, in inferioritate numerica.
    Destul de masiv, foarte inalt are avantajul ca a fost proiectat de la inceput sa lupte cu puzderie de tancuri inamice.
    Nu stiu daca ar fi tancul ideal pt noi, mai ales ca este un vehicul pentru zone desertice, zone cu macadam, mai putin poate pamant arat.

    • „Destul de masiv, foarte inalt are avantajul ca a fost proiectat de la inceput sa lupte cu puzderie de tancuri inamice.”

      Excelent. Ca doar rusii nu o sa atace cu doar cateva brigazi de tancuri.

      „este un vehicul pentru zone desertice, zone cu macadam, mai putin poate pamant arat.”

      Pai si Panzer VI era un tanc greu, facut mai mult pentru zone cu macadam, si s-a descurcat onorabil prin Europa, pacat ca a aparut prea tarziu in Rusia. A fost spaima Sherman-urilor.

    • Interesant, dar care ar fi criteriul la un tanc sa lupte pe pamant afanat sau noroi ?
      Nu ajuta faptul ca e ridicat ?
      Nu trece sau trece foarte greu vadurile de apa ? utilizezi genistii cu poduri, oricum care dusman poate trece cu tanc greu zone putin umblate ?

      • „care ar fi criteriul la un tanc sa lupte pe pamant afanat sau noroi”
        profilul senilei si al suspensiei, presiunea pe sol (masa vs suprafata senilei in contact cu solul), stabilitatea si cuplul motor.
        „oricum care dusman poate trece cu tanc greu zone putin umblate ”
        Rusii au atat tancuri amfibii cat si kit-uri de traversare vaduri pe majoritatea tancurilor (T-72/90, T-80… pe Armata inca nu e clar).
        https://www.youtube.com/watch?v=znRfY10b3xs
        Leo2 si Abrams au astfel de kit-uri.

        • Eu cred ca doar presiune pe sol pe cm2.

        • „care ar fi criteriul la un tanc sa lupte pe pamant afanat sau noroi”

          …raportul greutate-forta…indice de frecare cat mai mare…optimizarea senilei…
          …Mediul in care se testeaza in poligoane, in regim de stres maxim un tanc rusesc este… noroi cu nisip!
          Merkava asta se misca in apa cu nisip? Sau hai sa simplificam si sa scoatem apa din ecuatie. Iese dintr-o duna de nisip uscat dar miscator? Si uite asa ajungem la optimizari si….compromisuri! 🙂

          • „nana de unde scosesi asta cu indice de frecare cat ma mare” Unde? Intre senila si sol sau ?

            • …fireste ca intre suprafetele in contact. Frecarea depinde de normala la suprafata care-i o perpendiculara . Prin urmare profilul si materialul senilei…astfel incat decarcarea sarcinii sa se faca pe o suprafata cat mai mare. BMD-urile au suspensii speciale pe care VgTZ ne explica ca-s facute pentru ca centrul de greutate sa ramana cat mai mult in perpendiculara normalei atunci cand se urca o panta alunecoasa. De asemenea clearingul e „ajustabil” pana la juma’ de metru! In noroi ar fi bine sa ai o garda la sol cat mai mare dar…asta semnifica un profil mai accentuat pe linia orizontului…Asa ca optimizari si…compromisuri 🙂
              E evident ca Merkava nu poate inainta in noroi cu nisip. Dar nici nu-i nevoie. In Israel nu-s mlastini sau lunci si ploua doar cu….mana! :). La noi pe de alta parte…….

  7. Merkava – este unul din tancurile mele favorite.

    de fapt nu tancul in sine este favorit cat solutiie adoptate de acest tank.

    – motorul frontal ofera protectie sporita. Imaginati-va ca echipajul este 100% protejat impotriva loviturilor frontale. Practic beneficiaza de 3 pereti de blindaj.
    perete exterior + motor + peretele despartitor (dintre motor si camera echipajului)

    – ce nu-mi place la acest tank este greutatea mare. Prea mare.
    Daca pe viitor s-ar renunta la spatiile suplimentare folosite si la evacuare de urgenta, poate ca ar cobora greutatea sub 60 tone.

    – se intentioneaza pe viitor realizarea unei turele telecomandate, cu perete despartitor intre turela si compartimentul echipajului. asta ar insemna inca un mare castig in protectia echipajului.

    EU consider Merkava unul dintre cele mai bune tancuri.

  8. Tanc superb. Cum spuneți și voi este extrem de bun pentru doctrina, dușmanii și terenul Israelului.
    Cea mai buna varianta pentru România este un tanc proiectat si construit de Uzina Mecanica Bucuresti pe nevoile/specificatiile noastre împreună cu unul dintre KMW, General Dynamics, Mantak, Nexter. Vise, dar macar astea nu ni le pot lua.

    • cine ti-a spus ca Uzina Mecanica este in stare sa faca un astfel de tanc – asta daca punem absurdul in fata si ne gandim ca banii nu sunt problema.

      • pe timpul socialismului faceam tancuri INTEGRAL ROMANESTI.

        – Eu cred ca acum avem capacitatea sa facem carcasa blindata a unui tanc, si sa echipam carcasa (sasiul) cu suspensie,punte tractiune, avem capacitatea sa facem calea de rulale (senilele).

        – Avem capacitatea sa facem si turela (carcasa turelei, inclusiv sistemul de rotire al turelei.

        Urmeaza sa importam restul pieselor: Motoarele + transmisia (in timpul socialismului aveam si aceasta capacitate) tunul 120mm echipamentele electronice (instalatiile si senzorii de incendiu) etc, etc.

        Problema se pune daca suntem capabil isa realizam placi blindate performante.
        Eu cred ca se poate. tinand cont ca am realizat TR 125 care avea blindaj stratificat, suntem in stare sa facem ceva blindaj.

        1
        • alea cu tancurile integral românești, ori glumești ori nu știi ce spui (scrii)!
          alea erau tancuri cu tehnologie preluată de la chinezi, ca și tunurile de 100!
          motorul s-a încercat să îl copie pe cel după Leopard 1-spionaj economic!
          Tr 125 era un tanc T72 pe care l-au modificat, e puțin probabil că ar fi reușit să îl facă cap-coadă

          1
        • cred ca 125 este valabil .. doar tre sa-i dam o viteza mai mare la gura tevi ..undeva la 1700 m/s sa fie decent , si nemti si alti se gandesc deja la o crestere de calibru 130 mm cel putin rusi asta intentioneaza pt noua platforma Armata ..

      • UMB nu mai poate nici sa inchida balcoane cu termopan…

        • @George,
          Nu e vorba doar de UMB. e vorba de ROMARMS (cu toate unitatile ei) caruia i se adauga firme private, prestatoare, din industria romaneasca.
          Sa nu uitam totusi ca SIDEX-ul ramane unul din cei mai importanti furnizori in cazul unui proiect. pentru ca o parte din otel va fi pus la dispozitie de combinatul galatean.

          nu e vorba doar de UMB. e vorb inclusiv de producatori privati din Romania. cre vor asigura diferite componente.

  9. TURELA TELECOMANDATA cu perete despartitor, va fi urmatoarea tinta a producatorilor de tancuri.

    – Prin realizarea acestei turele, va cobora greutatea tancurilor. pentru ca turela nu va mai avea nevoie de o cantitate mare de blindaj suplimentar. in cazul unei loviri si penetrari a turelei, echipajul nu va mai fi expus.
    Atunci nu va mai fi nevoie de chituri de blindaj suplimentar.
    Probabil ca pertele despatitor nu ar atinge greutatea blindajului suplimentar.

    – As mai face ceva… ar instala si un lansator de rachete pe Sasiul tancului. in cazul in care tancul pierde tunul (fiind lovita turela) acesta sa poata oferi riposta.
    ……………………………………………………………
    Acum, ce putem face noi… cu TR 85-ul:
    – putem schimba motorul si transmisia (daca este cazul) si sa beneficiem de 1000-1100 Hp (mai mult nu cred ca ar incapea in sasiul TR-ului

    – putem proiecta o turela noua cu tun 120mm + blindaj imbunatatit.
    – putem adauga pe sasiu ceva blindaj suplimentar, in zonele vulnerabile.

    aceste masuri ar oferi tanchistilor nostri un tanc modest dar de capabil. Reusind cresterea mobilitatii (din cauza unui motor mai puternic) tunul 120mm oferind o putere de foc sportita, iar noua turela ceva mai bine protejata decat actuala dar si kit-urile de blindaj suplimentar de pe sasiu.

    IMPORTANT ar fi sa se incerce pastrarea greutatii maxime de 50 tone.

  10. Saptamana trecuta am fost la Bucuresti si am facut o vizita fulger la Muzeul National Militar.
    M-am dus special sa vad cateva exemplare… am fost tare incantat de cele 2 tancuri „noi” din curte… T-72 si TR-125 diferentele sunt substantiale intre ele.

    TR-ul are partea din spate suprainaltata din cauza motorului ce sa mai zic de radiatoarele de racire care domina spatele tancului.
    Dar am pelcat tare incantat.

  11. Daca ar fi sa putem alege MBT pentru RO Army – prima optiune ar fi din punctul meu de vedere Merkava – iar faptul ca este folosit de evrei este un argument solid in sine! Sa fim realisti, NICIODATA Romania nu ar putea cumpara Merkava, din pacate …
    Este un tanc nou, modern, performant, creat de o tara cu o istorie foarte beligeranta si cu o armata pe care eu personal – am locuit in Israel aproape 2 ani – o consider numarul 1 in lume, avand in vedere, bineinteles, exclusiv nivelul de performanta si de pregatire.
    Ar fi multe de spus despre sistemul militar israelian – un sistem foarte complex si performant in care si femeile au obligatia de a face stagiu militar 6 luni minim iar baietii fac 2 ani.

  12. Tinand cont ca in caz de razboi conventional armata romana nu-si permite sa piarda soldati cu sutele de mii, o combinatie Mervaka + Namer ar fi binevenita.. Nu cred ca Saur 2 si MLI-84M sunt capabile sa reziste intr-un razboi mare.

    • Saur 2 are atuurile sale… a fost conceput ca si o evolutie a SAUR1 de mai mare capacitate, pentru a putea instala pe el sisteme AA, mortiere, artilerie sau MEDEVAC.

      • @Marius z,

        Dar moreniul nu poate dubla placile de blindaj de pe saur 2? cu ceva imbunatatiri la suspensii, sa realizeze o masina de lupta cu protectie sportia (frontal 14,5mm si lateral 12,7mm) si dotat cu un tun 30-35mm?
        Chiar daca-si pierde capacitatea amfibie… va fi un TAB greu.
        cred ca ar merge o protectie chiar si mai mare in partea frontala.

        din cate stiu eu motorul MTU de 450 Hp parca, ofera o mobilitate destul de buna tab-ului. si blindajul aditional (a 2-a placa – suprapusa) nu va ridica prea mult greutatea. Nu mai mult de 3-4 tone. si se mai poaate recupera putin din greutate prin scurtarea carcasei cu 40-60 cm

  13. Deci: Modernizare TR 85 nu este viabila, dezvoltare „în house” a unui tanc nou este practic imposibila fara un partener – partener=varianta prea costisitoare. Nu luam în calcul achiziție tanc nou de la parteneri- scump și banii aruncați în economiile altora.
    Văd o singura posibilitate: ne milogim la americani de vreo 400 de M1A1 functionale luate cu 1 mil per bucata și cu mentenanță făcut în România de UMB în colaborare cu General Dynamics+ cu un contract de modernizare , cu aceeasi asociere , standard M1A3 în exercițiul 2030-2035. Astfel le ținem și noi în uz pana in 2050 ca americanii.
    Chiar dacă am avea o conducere preocupata de armata, nu cred sa svem buget pentru tancuri noi pana în 2030. Altele ar fi prioritățile. AA, flota, elicoptere, f16, TBT, artilerie.

    • Este si aceasta o posibilitate, dar Abramsii sa aiba motor diesel. 🙂

    • Cred ca 400 este o varianta care debordează de optimism …

    • @VS,

      Eu consider ca dezvoltarea lui TR-85 la nivelul M2 este viabila.
      chiar daca cumperi 1-2 batalioane de tancuri din occident (ca sa le incarci buzunarele cu multi bani politicienilor dar si firmelor din vest)

      Tot e nevoie de un tanc autohton care sa completeze gaurile. Adica inca vreo 2-3 batalioane de tancuri.

      ca ma indoiesc ca am avea CAPACITATEA ECONOMICA (Financiara) sa cumparam 4 batalioane de tancuri din vest (adica minim 200 buc)

  14. K1A1 cu Transfer tehnologic sau licenta pt tot tancul , este dupa parerea mea cea mai buna afacere

    • Asta daca am fi Emiratele Arabe Unite.

    • Poate K1A2, upgrade-ul, desi nu vad de ce nu ai lua K2 daca tot te orientezi spre coreeni; ar fi o alegere mai buna ca Merkava, e un tanc mai adaptat zonei noastre climatice …si se poate lua si obuzierul la pachet. K1 e totusi conceput in anii 80 si e inspirat din M1 Abrams (nici macar M1A1)…

      Ce am putea lua de la israelieni in materie de blindate e know-how-ul pentru Achazarit, sa-l adaptam pentru sasiurile si carcasele de TR-77 (un tanc mult mai bine blindat ca T-55) sau TR-85 pentru o brigada , doua de blindate grele cu 3 batalioane si unul de tancuri ar fi o forta interesanta.ce-i drept insa nu amfibie…avantajul e protectia si faptul ca poti sa pui orice pe ele, turela cu arme mai grele, rachete AT, aruncatoare de grenade automate etc. Problema cea mai mare in conflictele viitoare va fi reprezentata de munitia AT tip cluster, de aia cred ca doua brigazi mai bine protejate ar avea sens, chiar in detrimentul pierderii capacitatii amfibii insa pot actiona mai bine si in mediul urban. Unde mai pui ca s-ar folosi si TR-urile care pentru vremea lor au destule virtuti…

  15. Iarasi visati la tancuri noi? Acum avem variantele de import israeliana, mai ieri aveam varianta Abrams si Leopard, iar mai acum ceva timp discutam de posibilitatea ca UMB si KMW sa dezvolte impreuna noul tand romanesc. Nu vorbeam noi de la noi, ci discutia o deschisase directorul UMB printr-un interviu la Digi24. Ca s-au apucat ei de proiect de un an, plecand la la sasiul lui TR 125 si ac acum se incearca un parteneriat cu nemtii pentru un fel de TR 2000+++.

    Acum haideti sa revenim la realitatea zilelor noastre. Avem T55 si acolo o sa ramanem multi ani de aici incolo, pana peste orizontul anilor 2030, fie ca ne place noua sa nu! 🙂

    1
  16. Tanc pliat pe ce ne trebuie noua este P125 ul ala din curtea muzeului de istorie…se vede clar ca este mult superior t 72 ului…este nai greu si mai bine blindat, are senile mai late si este proiectat pt un motor mai puternic…are doar nevoie de o noua motorizare si eventual un blindaj reactiv ca sa fie infinit superior tr 85 ului..in plus, la fel ca lovitura de 100mm facuta in colaborare cu israelul mai exista una de 125 facuta tot undeva la sf anilor 80 inceputul 90, tot in colaborare cu acestia, cu capacitate sporita de penetrare rha la 2km- undeva la 600 mm vs 400 lovitura de 100mm…ce se intampla acum cu proectele anilor 80 este defetism si tradare nationala…e ca si cum israelienii ar arunca merkava la gunoi si ar cumpara abrams..e de plans si de smuls parul din cap…

    • Nu, deoarece tancul nu ar avea sisteme gen Arena, Shtora, Trophy, spatiul interior ar fi tot nesatisfacator iar numarul de tancuri ar fi insuficient, ar fi nevoie de vreo 500-1000 de tancuri in caz de razboi clasic.

      • Se pot monta…si pina definitivezi contracte de achizitie pt leoparzi si abramsi, se pot construi lejer 500 de tancuri

        • Am inteles ca nu mai exita posibilitatea fabicarii de tancuri noi in Romania, nu mai exista nu stiu ce forja sau alte masini-unelte, dispozitive.

          • https://ziaruldeinvestigatii.ro/blog/posts/forja-de-tunuri-de-la-targoviste-dusa-in-rusia-de-oligarhul-ziuzin

            „Liderul de sindicat a fost primul angajat care a avut curajul să atragă atenţia Executivului, dar şi serviciilor secrete că presa care purta denumirea tehnică de ESIX 55, care prelucra metalul brut pentru a fabrica ţevi de tun, de tancuri şi de mitraliere a fost demontată şi scoasă în afara ţării. Această forjă era cea mai performantă din industria de armamanet din aproape toată Europa. “Fusese adusă în anul 1987 de Ceauşescu din Austria şi era a doua din Europa la vremea aceea. Doi ani a durat până am instalat-o, pentru că era pe două etaje, total automatizată. Nu ştiu cum s-a făcut că, imediat după privatizare, linia a fost scoasă de autorităţi de pe lista obiectivelor strategice din industria de apărare”, spune Toma. El a precizat că prima dată Mechel a scos arhiva secretă, cu toate schemele, după care ruşii au închis forja de la producţie.”

          • E vorba de o presa pentru turala, vanduta prin Norvegia acum cativa ani. Dar nu mai este relevanta, pentru ca acum ele se toarna direct, nu mai folosesc metoda aia cu prese.

            Nu se face un tanc in Romania pentru ca nu se vrea, la fel cum se incearca acum cu Agilis. Importul la cheie, nou sau SH, iti aduce spagi si comisioane. De la noi ce sa primeasca, ca patriotismul si bunele intentii nu sunt pe lista de satisfactii, doar verzisorii cu serie sunt importanti! 🙂

          • asta este lamentare a unor muncitori/ directori cu slaba pregatire tehnica. Presa sau forja aia nu este facuta de extraterestri sa nu mai existe alta echivalenta in toata lumea aceasta, apoi mai noi exista constructie modulara nu se mai merge pe turele forjate sau turnate si forjate. Se folosesc materiale multistratificate, cermaica, cauciuc, tot felul de solutii de placi aditionale si fiecare producator nu iti va dezvalui fara bani aceste tehnologii aparte.

            • Nu ar fi fost totusi mai bine daca mai aveam si forja pentru turele si cea pentru tunuri, decat sa fie duse in Rusia si Norvegia?

              • Aia cu era mai bine sa nu le dam este treaba de procurori si DNA – noi vorbim de ce avem acum si unde vrem sa ajungem.
                Primul pas ar fi sa se decida MApN-ul pe un model de tanc si apoi sa integram macar mentenanta lui aici in Romania – in cazul in care este second hand.
                In cazul in care este nou trebuie sa vedem din start cat se poate integra in lantul logistic local si construi cu supplieri care sa nu fie neaparat ai RomArm sau ai statului Roman.
                Daca si la tancuri ratam offset-ul ca si la avioane atunci nu avem nicio scuza si o sa avem doar o armata de parada si nimic in plus.

                • „…o sa avem doar o armata de parada si nimic in plus.”

                  Trupe(ți) pentru „menținerea păcii”…pentru asta sunt suficiente niște porcării de transportoare helvețiene și niște dinozauri de MRAP-uri moca de la americani.

              • turela turnata scuteste timp .atat , ca performante balistice este slaba spre neutilizabila in conditiile actuale .. chiar nemti au demonstrat inca din timpul razboiului ca o turela cu otel laminat sudat este preferabil turelei turnate

          • @Musoiu
            Dacă vrei să faci ceva nu te împiedici că nu mai ai o forjă sau mai știu eu ce ….

            Nu stiu sigur, dar cred că e vorba de o instalație chinezească(nu chinezărie) folosită pt producția de turele.

            Acu dacă mă uit la ce lego e Merkava(vezi imagini mai sus) și ca modulele de blidaj se aplică pe un „schelet”, tocmai pt a fi ușor de reparat în caz de bum-bum, și cred că si de upgradat în timp, inclusiv turela e în gen lego, cred că treaba cu lipsa forjei nu mai e valabilă pe post de „nu putem pt că lipsă forjă”

            Doar zic și io…..

      • Mda, daca este adevarat, o lichidare in masa a intregii clase politice de dupa 89 nu mi s ar mai parea deloc o dorinta bolnavicioasa…esalonul superior al armatei si al servicilor ar merita si ele la fel…daca este adevarat! Continuand in ritmu asta o sa ne intoarcem la cele 3 voievodate, ca sirbii…poate ca ne meritam soarta..

  17. Nu pot sa pricep ce este atat de greu sa pui un oerliko de 25 mm pe saur 2…..???!!!!…este mai mult decat suficient pt nevoile noastre…mai mult decat suficient! La fel in cazul tr 125….NU NE TREBUIE MAI MULT!..cercetare doar sau licenta pt un proiectil de 125 mai performant..la dracu cu 120 NATO….uitati va n jur..nu mai sintem in arhitectura de securitate a anilor 2000.. nici rusi care sa trimita divizii peste divizii nu mai exista..pericolul paremi se mie ca vine cam de la sud de balta neagra si este mai perfid decat orice divizie sovietica…uitati va numa n bucuresto la nr de purtatoare de hijab si ciuhabi ” minori”…

    1
  18. Scuze

    teste

    teste

    [blockquote]
    teste

    [/blockquote]

    [quote]
    teste

    [/quote]

  19. Poate mi se pare doar mie dar turela aia aduce foarte mult cu Millenium Falcon. +1 punct pentru proiectanti daca e asa :-))
    http://vignette2.wikia.nocookie.net/starwars/images/3/3f/MillenniumFalconCrossSection-SWICS.jpg/revision/latest?cb=20070217133237

  20. In cazul nostru, in materie de tancuri este posibil ca in urmatorii 20 de ani, sa constatam ca: The name of the game is T55….

    1
    • Sau poate nici macar T-55 , ca doar au si ele o durata de viata, nu sunt eterne.

      • :)) corect… probabil cateva zeci de unitati ramase prin canibalizarea celor din prezent…. O sa adoptam pozitia…: „conflictul nu are o rezolvare militara, rezolvarea este 100% politica!” cum am vazut ca este discursul celor care nu au forta ( sau vointa politca sa intervina) in zonele de lupta pe care le vizeaza declaratiile… asta in timp ce peste 20 de ani probabil ca o sa apara in ” carne si oase” T 14 Armata in unitatile de blindate ( nu numai la parada), oricat de impovarata ar fi economia Rusiei in prezent.

  21. Pana acum sunt 55 de comentarii. Eu zic sa asteptam anul 2055 si T-55-ul nostru va fi din nou actual.

  22. Pe ai nostrii nu prea ii intereseaza tancurile decat dupa 2025 incolo dupa cum onor declara Seful de Stat Major al Fortelor Terestre , de fapt pe ai nostrii nu prea ii intereseaza nimic de la un timp de vreme . Cat despre Merkava , tanc bun pacat ca este facut special pentru nevoile lor . De asta cred ca nu a mers si nu l-au dat nici la export , sau nu a fost niumeni interesat de el . Dupa cate stiu , parca a fost si un articol pe aici de anul trecut sau de acum 2 ani este viabil si pentru export .
    Pacat de ai nostrii ca nu s-au tinut de proiectul ala cu TR 2000 paote iesea ceva .Dar ce sa mai vorbim ….

    • Pai Saur2, cum au reusit sa faca ca sa importam munitie din Brazilia (nu ca am mai putea produce munitie (produce, nu asambla ca depinzi de sarbi care in 89…), nu ai muntie nu ai nici armata si atunci este logic sa te antrenezi cu si ca germanii, tariasca cozile de matura. Din acelasi ciclu camioane din Italia, evident ca nu au auzit de Roman Brasov).

  23. Zgurene schimba chestia cu motorasul General Dynamics GD883. Nu mai este valida de o generatie. L-3 sa ocupat de asta in ultimul timp.

    http://www2.l-3com.com/cps/cps/cps_883.htm

  24. Se vede ca Ponta umbla pe la turci sa se caute : http://m.hotnews.ro/stire/21659305

  25. Aha. Deci scot din sertar dosarul modernizarii fregatelor cu turcii ? Ca-l pusesera pe hold, sa se apuce de corvete cu olandezii.

    Stati sa vedeti cum ne pomenim cu Altay, elicoptere Mangusta TAI si rachete SOM
    https://en.m.wikipedia.org/wiki/SOM_%28missile%29?wprov=sfla1

  26. Suntem prea saraci sa facem teste si incercari prin presupuneri in cazul in care guvernul „sclipitor” al romaniei ar lua in considerare achizitia de tancuri noi si moderne…. Nu vad alta varianta pentru noi decat urmatoare generatie de Leopard care sa vina dotata „full options”…!

  27. Cica de cateva luni sunt pe stoc M 55urile slovene, adica T55-urile upgradare cu Israelul…tre sa le luam neaparat ca asa avem acces la tehnologia T55 forever green, da-le dreac de T90 MS si T14 rusii nu stiu ei cum este cu tancurile vintage…

  28. nu ne trebuie noua d-astea, ce sa faci cu ele, ditamai magaoaia, noua ne trebuie o suta de Abramsuri second-hand si aia e, te-ai echipat, tancuri fiabile si ieftine.

  29. Acum lasand gluma la o parte credeti ca TR 85 M 1 este peste M55-ul sloven?

    • Da un T 72 B3 faricat local…..tare mare inginerie, uita-te la teava si partea care intra in carcasa turelei dupa care spune-mi care este logica acelui paralelipiped din tabla?!
      Este pur si simplu foita de 0.8 mm poate 1 mm si nu protejeaza nimic, asta este mock up functional la T 72 nimic mai mult pana la un tanc adevarat iranian este cale lunga.

  30. Cred ca ne pierdem in detalii si oricum nu facem nimic ,fuecare general sau comandat are fetish urile lui cu privirr la detalii si va cere marea cu sarea in functie de spaga babana ,aia saracii se lupta cu ak si noi vrem doar figuri ,importanta este apararea AA si aerian ,restul sunt detalii ,ce naiba sa faci cu mii de tancuri !

  31. Cred ca opinia genersla ca motorul edte amplasat in fata pentru protectia echipajului este falsa motivatia reala este ca sa adoptat aceasta solutie pentru a putea avea in spate o usa de acces pentru infanterie asta deoarece in mediu urban aceadta facilitate este foarte importanta

  32. Herr Von Renn Weg

    Mie nu imi iese din cap ce au facut ukrainienii cu T-55-ul ala renovat, T-55M8A2 Typhoon (prezentat intr-un articol Rumaniamilitary)Ce parere a-ti avea daca am face si noi la fel cu T-55 si TR-77 pe care le mai avem? Ii dai de lucru Uzinei Mecanice Bucuresti, isi formeaza un staff profesionist cu experienta si eventual mai numeros, o sa aibe bani pentru cercetare si cand se va gasi o solutie pentru un main battle tank romanesc , sa fie in stare sa il produca…
    Eu merg pe ideile ca: „dupa primele zile de razboi, rablele sunt cele care iti mai raman”, si macar sa avem rable de calitate; respectiv ca „si cantitatea are o calitate a ei”, daca sunt ieftin de facut, le renovezi pe toate, daca sunt multe poate facem fata inamicului pana vin americanii cu ceva mai greu si mai nou (daca nu am reusit sa dezvoltam si tancul principal pana atunci)… si asa macar ai cu ce sa antrenezi echipajele, macar tanchisti multi si bine pregatiti sa avem… O perspectiva botom-up daca vreti…

    • Legat de Typhoon T-55/AGM ucrainean vs. UMB:
      1.) Nu e clar cum au facut ucrainenii: daca au taiat partea drontala a turelei de T55 ca sa intre tunul de 125, sau au pus o turela de T-72 modificata;
      2.) Noi nu avem la sertar solutie de autoloader extern, in „turret bustle”
      3.) Nu e clar ce solutie de blindaj mai serioasa ar putea fi aplicat pe blindajul slab al T-55…
      4.) Nu avem la sertar un motor de macar 1000CP care sa intre in carcasa de T-55;
      5.) Si daca am putea, am obtine ceva mai apropiat de un MLI cu tun cal. 120mm sau un tanc d elinia a 2-a decat de un tanc adevarat…
      6.) Problema e ca si pentru TR-85 e cam dificil de obtinut o modernizare care sa includa si tun cal. 120mm si motor puternic, si blindaj serios…

    • Am banuiala ca ucrainenii folosesc de fapt o turela d eT-62, special conceputa pentru tun mai mare (pentru ca pe T-55 nu s-a putut monta tun mai mare, a dus la aparitia lui T-62):
      http://www.pmulcahy.com/tanks/ukrainian_tanks.html
      „These guns both use an autoloader that is specially-designed to fit into the small turret of the T-55AGM (which is, though larger than that of the T-55, is still on the small side).”
      http://www.army-guide.com/eng/product1907.html

      KMDB spune ca pachetul AGM e si pt. T-62: ” modernisation of T-54, T-55, T-59 and T-62 tanks”
      http://www.morozov.com.ua/eng/body/t55agm.php

      uite : „It was decided to up-gun the T-55 with a 115 mm smoothbore cannon, capable of firing APFSDS rounds. Experimental trials showed that the T-55 was inherently unsuited to mount the larger new cannon, and work therefore began on a new tank. The bigger gun required a bigger turret and turret ring to absorb the higher recoil. This in turn necessitated a larger hull, as the T-55 hull was simply too small to accept the new turret. The T-62 thus took shape, marking an evolutionary improvement upon the T-55”
      https://en.wikipedia.org/wiki/T-62

      a mai aparut si: T-55M8-A2 Tifon II …

  33. Herr Von Renn Weg

    Serios? 🙁 ce dezamagire… macar de nu distrugeau institutul de cercetare pentru motoare termice… poate proiectau un motor pt jobul asta… dar app, UMB, nu are si capacitatea sa produca motoare? sau a avut vre-odata capacitatea asta? Dar ukrainienii, ce motor au pus pe Typhoon-ul lor, ceva produs de ei?
    Dar fara autoloader, nu merge? poate cu un servant? ori devine spatiul prea mic din cauza tunului mai mare, poate…
    Cat despre blindaj… am vazut ca au pus reactiv, dar nush sub ala ce o fi… nu se poate aplica un blindaj stratificat de ceramica, pe carcasa de t-55?
    merci pt raspuns! 🙂 Scuze pt atatea intrebari amestecate…

  34. si rusi modernizeaza t55 pt priateli ..:))0

  35. Trebuie episoadele astea mai des. Eu tind puternic catre K1A2 de la Rotem.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *