TBT-ul romanesc intre Saur si Iveco SuperAV

Recent a fost anuntat ca Moreniul a batut in cuie proiectul TBT (Transportor Blindat pentru Trupe 8×8) si se pregateste transformarea conceptului in prototip. Pana la aparitia acestuia in marime naturala se impune sa vedem ce optiuni comparabile exista in productie si dotarea altor tari precum si o comparatie cu ultimul concept transpus in ceva palpabil de catre industria militara romaneasca, si anume Saur2.

 

TBT

Achizitia transportorului blindat 8×8 ar putea influenta si alte programe, cum ar fi transportoarele 6×6 si 4×4 (ramane de vazut daca Textron Land Systems mai doreste sa se implice, alaturi de Aerostar Bacau in constructia unui vehicul blindat 4×4, poate M1117 despre care se spunea ca ar putea fi produs in cateva sute de bucati la Cugir) precum si vehiculele neblindate 4×4, la fel cum achizitia avionului multirol influenteaza avionul de antrenament si sistemele de rachete aer-aer, sol-aer si aer-nava, precum si cele de comunicatii.

 

M1117

                Ramane de vazut daca mult trambitata cooperare cu Iveco si UTI a celor de la Moreni se va confirma in ceea ce priveste TBT-ul sau este vorba si de alte colaborari, cu firme franceze sau germane.

Iveco, cu al sau Centauro si mai ales noul SUPER-AV este un constructor care ar putea sa ne ofere si o platforma de vehicul 4×4 (Iveco LMV), iar paleta sa de produse a fost evaluata recent in Rusia, fiind concretizata intr-o productie sub licenta a Iveco LMV 4×4, ceea ce dovedeste o oarecare compatibilitate cu planurile de viitor ale armatei si industriei de aparare rusesti. Super-AV era propus si pentru competitia de vehicule amfibii ale infanteriei marine SUA, un concurent serios fiind Patria AMV, care in varianta KTO Rosomak va ajunge la aproximativ 800 de bucati in inzestrarea fortelor terestre poloneze.

 

IVECO SUPER-AV cu turela Hitfist 30mm

 

Iveco LMV –Panther (versiune britanica)

                Pandur II 8×8 al celor de la Steyr (parte a General Dynamics European Land Combat Systems care este companie mama si pentru MOWAG) ,cu structura din otel sudat si protectie la nivel STANAG 4569 capacitatea de a transporta 12 infanteristi , a reusit sa castige contractul pentru inzestrarea armatei cehe, insa ulterior se pare ca au existat anumite probleme in onorarea contractului de catre partea austriaca, cehii penduland si ei catre Patria. De retinut ca varianta ceha de Pandur are armament si turele israeliene RCWS-30 sau Rafael Mini-Samson RCWS-12.7, turele care probabil vor echipa si TBT-ul.

 

Pandur II cu turela RCWS-30

                Si pentru ca tot vorbeam de Mowag, ar trebui poate sa punem in balanta si fosta achizitie de transportoare Piranha IIIC (actualmente evoluat in LAV III si Stryker) de catre Romania, achizitie care ar fi putut sta la baza unei colaborari pentru realizarea unor componente ale TBT-ului, dar si de mai vechea propunere de productie sub licenta a vehiculului militar 4×4 Eagle vehicul intrat si in dotarea si Bundeswehr-ului.

 

Piranha – evolutie

 

Mowag Eagle

Campionii de greutate sunt Boxer-ul germano-olandez, cu o masa de pana la 33 t, ceea a dus la excelarea in protectie in schimbul pierderii flotabilitatii, secundat de VBCI-ul fortelor terestre franceze, si el tot ne-flotabil. Un vehicul cu o asemenea masa si protectie poate ajunge sa inlocuiasca chiar si MLI-ul, daca in anumite tipuri de misiuni roata poate inlocui senila.

 

VBCI – frantuzesc

 

MLI-84/BMP-1 echipat cu turela israeliana UT-30

Despre optiunile rusesti si ucrainene nu vom discuta explicit in acest material, mai ales pentru ca rusii lucreaza la un nou concept de transportor blindat care probabil va include elemente si lectii invatate de la Centauro, testat deja de specialistii militari rusi iar ucrainenii au o linie de produse majoritar derivate din cea ruseasca, dar cu echipamente vestice.

 

Aici gasiti si o mini-tabela comparative extrasa de pe Wikipedia si completata cu majoritatea tipurilor de transportoare blindate:

 

 

 

  LAV III/ Stryker

BTR-3U

VBCI

Boxer MRAV

 PandurII 8×8

BTR-90

VBM Freccia

   Patria AMV/KTO

Weight

16.95 t (18.68 short tons)

16.4 t (18.1 short tons)

26 t (29 short tons)

25.2-33 t (27.8 short tons)

22 t

20.9 t (23.0 short tons)

26 t (29 short tons)

16-27 t

Primary armament

25 mm (0.98 in) M242 chain gun

30 mm (1.2 in) Dual-feed cannon

25 mm (0.98 in) M811 dual feed cannon

40mm automatic grenade launcher (Heckler & Koch GMG)

30 mm up to 105mm

30 mm (1.2 in) 2A42 automatic cannon

25 mm (0.98 in) Oerlikon KBA

30 mm ATK Mk44 Bushmaster II gun

Secondary armament

7.62 mm (0.300 in) FN MAG machine gun

7.62 mm (0.300 in) coaxial machine gun

7.62 mm (0.300 in) coaxial machine gun

12.7 mm machine gun (M3M)

7.62 mm coaxial machine gun

7.62 mm (0.300 in) PKT machine gun

7.62 mm (0.300 in) coaxial machine gun

7.62mm UKM-2000C coaxial machine gun

Missile armament (Range)

AT-5 Spandrel (70–4000 metres)

Spike LR (200–4000 meters)

AT-5 Spandrel (70–4000 metres)

Spike LR (200–4000 meters)

Range

500 km (310 mi)

600 km (370 mi)

750 km (470 mi)

1100 km (684 mi)

700 km

700 km (500 mi)

800 km (500 mi)

800 km (500 mi)

Maximum velocity (on road)

100 km/h (62 mph)

85 km/h (53 mph)

100 km/h (62 mph)

103 km/h (64 mph)

105 km/h (65 mph)

100 km/h (62 mph)

110 km/h (68 mph)

100 km/h (60 mph)

Capacity (maximum)

3 crew + 7 passengers

3 crew + 6 passengers

2 crew + 9 passengers

3 crew + 8 passengers

2 crew + 12 passengers

3 crew + 9 passengers

3 crew + 8 passengers

3 crew + 8 passengers

 

Saur 2 pare sa fi captat atentia columbienilor, fiind relativ usor cu ale sale 13-16 t si descurcandu-se foarte bine pe terenuri unde chiar si Zimbru sau Saur1 aveau probleme, desi are o masa mai mare decat primele doua. Iar pretul pare sa fie printre cele mai reduse de pe piata. Punctul sau slab pare sa fie protectia de baza, de nivel Stanag2, dar care poate fi probabil imbunatatita pana la intrarea in productie de serie. Deja Saur2 a fost omologat si poate, dincolo de posibile contracte externe, sa castige si un contract pentru armata romana in paralel cu obtinerea si omologarea prototipului TBT.

 

Saur2

Armata romana ar putea beneficia de un mix de 2-300 Saur2 si o serie mai mare de TBT, de 600-800 de bucati, pentru a reduce costurile de inzestrare. In acelasi timp, productia in serie a Saur2 ar fi o buna formare pentru viitoarea linie de productie TBT si o infuzie utila de fonduri in UA Moreni, iar lectiile invatate din seria Saur2 ar putea fi aplicate pe TBT inainte de inceperea productiei de serie.

 

Caracteristici tehnico-tactice ale Transportorului Amfibiu Blindat 8 x 8 SAUR 2 –Uzina Automecanică Moreni

Date tehnice :

– Masa totala 16000 kg

– Viteza max : 100 km/h

– Viteza pe apa : 10 km/h

– Motor: MAN, min 326 CP CV: Allison

– Nivel de protective 2 Stanag

Armament : Turela cu tun Oerlykon , Calibru 25 mm

Echipament :

– BMS,

– Autoprotectie la incendiu (motor, compartiment echipaj, plafon si roti)

– Sistem automat de mascare cu detectie laser radar si lansare grenade fumigene cal. 76 mm

– Protectie NRBC

– Camera termala de supraveghere desant

Variante Constructive :

– Ambulanta

– Post de Comanda

– Transport trupe

– Vehicul logistic

– Vehicul de recuperare

– Vehicul antitanc

– Aruncator cal. 120 mm

 

Insa, desi Saur2 este un salt tehnologic major fata de Zimbru si Saur1, el poate fi considerat un continuator al liniei rusesti de vehicule BTR si al filozofiei militare care a dat nastere acestei game.

 

TBT-ul se doreste o rupere a acestei linii traditionale si abordarea diferita a conceptului de transportor blindat.

 

Desen schematic TBT

                Daca luam in considerare si cele mai noi proiecte, o tara din regiune cu care avem parteneriat strategic, si anume Turcia, ar putea constitui o sursa valoroasa de schimburi de tehnologie pentru TBT,

deoarece companiile de armament turcesti au in dezvoltare 3 proiecte diferite de transportoare de trupe si, in plus, am colaborat si in trecut, desi nu cu mult succes, pe proiectul RN-94:

  1. FNSS PARS, un derivat al proiectul american GPV, cu design revolutionar si echipaj de pana la 14 oameni, produs de FNSS – FMC-Nurol Defense Systems, care a contractat comenzi de peste 1000 de bucati din partea fortelor armate ale Turciei si Malaieziei.

 

FNSS PARS

  1. AV-81 Yavuz/Terrex un vehicul  de 25-30t construit ca si private venture intre Singapore Technologies Engineering/ ST Kinetics si Timoney Technology (firma irlandeza care a participat si la conceptul CM-32 8×8 IFV)/ Otokar (pentru Yavuz)  care a intrat in august 2012 si in competitia pentra USMC (Marine Personnel Carrier program).

 

Terrex/Yavuz

  1. De asemenea, tot Otokar are in dezvoltare un al 2-lea proiect, si anume Arma, un transportor blindat amfibiu care va fi produs in serie mai mica decat PARS pentru armata turca, dar care are clienti la export.

 

Otokar Arma

O alta serie interesanta de transportoare este cea produsa de BAE Systems, in principal in subsidiara   sud-africana – BAE Systems Land Systems South Africa :

    • BAE Systems RG-41 , un vehicul revolutionar low-cost de 19-30t conceput pentru cerintele armatei britanice

 

RG-41

    • Proiectul BAE abandonat SEP 8×8 , client al armatei suedeze si al programului britanic FRES, suedezii optand in cele din urma pentru Patria AMV iar britanicii abandonand programul.

 

SEP 8×8

 

Paramount Group, firma din Africa de Sud, care sunt specializati in vehicule rezistente la dispozitive explozive au o intreaga clasa de vehicule construite pe acest concept, cele mai reprezentativ vehicul din aceasta gama fiind Mbombe, un vehicul 6×6 de maxim 27 t, care poate fi folosit si pe post de APC non-amfibiu. Aceeasi firma produce Matador si Marauder, confrati 4×4 ai Mbombe.

 

Mbombe

In fine, speram ca TBT-ul romanesc va incorpora cat mai multe noutati si inovatii la un cost cat mai redus, indeplinind sau chiar depasind specificatiile fortelor terestre romane si ale altor tari si sper ca in aceasta dezvoltare vom reusi sa gasim un partener sau macar un cumparator extern. Si, de asemenea, asteptarea create este ca acest produs sa nu fie cu nimic mai prejos fata de sistemele enumerate mai sus, exceland in modularitate si flexibilitate, dincolo de performantele tehnice propriu-zise si ale sistemelor sale de arme.

 

Mock-up TBT

 

Iata si datele initiale ale SAUR 3/TBT, asa cum sunt prezentate pe pagina de internet a uzinei Moreni (http://www.uamoreni.ro/saur3.htm ):
– Masa totala 21000 kg;
– Viteza max : 105 km/h;
– Viteza pe apa : 10 km/h
– Motor : MTU 420 cp CV
– Nivel de protective 3 Stanag
Armament: – Statie de arme tele-operabila 12,5 mm; – Statie de arme tele-operabila cu tun Oerlykon , calibru 25 mm;
Variante Constructive:
– Ambulanta
– Post de Comanda
– Transport trupe
– Vehicul logistic
– Vehicul de recuperare
– Vehicul antitanc
– Aruncator cal. 120 mm

Sper sa auzim in curand noutati incurajatoare atat despre progresul proiectului TBT cat si despre introducerea in serviciu a Saur2 in fortele terestre romane si, de ce nu, de semnarea unor contracte de export, de genul celui pentru fortele columbiene.

 

Cu stima,

Marius Zgureanu

 

Citeste si:

Textron Land Systems, TAPV si variante pentru Romania

 

4 comentarii:

  1. In conformitate a ceea ce scrie aici, Saur 2 nu pare sa mai aiba vreo sansa pentru contractul cu Columbia (informatie datata 26/09/2012):
    http://www.infodefensa.com/?noticia=colombia-cuenta-ya-con-tres-finalistas-en-el-proceso-de-seleccion-del-nuevo-apcifv-8×8

    Finalistii par sa fie „Stryker/LAV III por parte de General Dynamics Land Systems Canada, el Pandur III de la compañía austriaca Steyr, dentro del grupo europeo General Dynamics European Land Systems y el Otokar Arma 8×8”

    Vom vedea anuntul final…

    • Doar nu am crezut ca Irak-ul a fost un accident …………, astia sunt „vizionarii tarii ” , totusi nu putem compara un Saur 2 cu cele din lista ( nici macar nu au putut vedea un armament „real” pe el ), dar daca era pregatit eventual un Saur 3 …. si la pretul imbatabil , sansele erau peste 50 % cred eu

  2. Cica la noi in lumea in majoritatea tarilor este pace motiv pentru nu ar trebui sa exista asa ceva insa se pare ca ele exista si sunt fabricate si unele noi chiar deci ceva urma de exista armele asta nu de alta dar daca nu ne razboim calumea nu putem spune ca am trecut si noi prin secolul 21.

  3. In conditiile razboiului modern un transportor trebuie sa indeplineasca unele cerinte;constructia propriu zisa cu unghiurile de disperse a exploziei,blindajul trebuie sa contina aliaje precum molibden vanadium titan,tungsten…..la ce m-am uitat eu pe net majoritatea sunt niste sicrie pe roti…SAUR..promitator ca desing,dar slabut echipat… pacat… un cretin de colonel lauda nu stiu ce transportor ca rezista la 8 kg de tnt…. auziti dv???

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *