Tot AN-94 vs AEK-971

Acesta e unul dintre cele mai bune raspunsuri daca tot vrei sa pastrezi mecanismele si filozofia AK-47/74, dar vrei sa obtii o arma mult mai precisa la foc in rafala si cu recul mult mai redus.

Cateva date si teste cu modul de operare mai neobisnuit, de contrabalansare a reculului la AEK-971, in timp ce la AN-94 este vorba de un sistem de intarziere a reculului pana ce cartusul paraseste teava, sistem mai complicat, mai greu si mai putin fiabil decat cel de contrabalansare: teava, camera de gaze, receptorul si pistonul care fac parte din acelasi bloc ce se misca in interiorul armei.

Am selectat mai jos cateva videoclipuri din seria Vickers Tactical… mai putin ultimul.

AN-94 si modul de tragere „hyper-burst”, cate 2 lovituri grupate (semirafala) la o cadenta de 1800 lovituri/min, dupa care cadenta armei scade la 600 lovituri/min in mod rafala:

 

Kovrov AEK-971, o alternativa mai simpla si mai ieftina de compensare a reculului comparativ cu AN-94, si anume Balanced Automatics Recoil System (BARS), ceea ce duce si la o masa mai redusa cu 0,5kg a armei. Practic pistonul este conectat printr-o roata dintata la contragreutatea de compensare, cele doua avand mase egale, deplasandu-se sincron in directii opuse si ajungand la capat de cursa simultan. Versiunea initiala a armei atingea 1500 lovituri/minut, redusa apoi la doar 900, pentru fiabilitate. Daca AEK-971 este in calibrul 5,45×39 mm (estic), AEK-972 este versiunea in calibrul NATO 5,56×45 mm iar AEK-973 are calibrul 7.62×39mm (vechiul calibru estic).

si mecanismul de contrabalansare – minutul 2:

.

Citeste si:

A-545, rivalul lui AK-12

41 de comentarii:

  1. Muritorii de rând care nu au pus mîna pe o armă au jucat Battlefield 3 ca mine .
    Acolo AEK face legea printre noobi 🙂
    Recul minim , cadență mare de tragere.
    Daca parametrii si calitățile armelor din joc sunt identice cu cele reale atunci AEK si An94 chiar sunt arme de ToP.

    • te asigur ca este o mica deosebire intre un joc si o arma tinuta in mana. Mai sunt nshpe parametri care nu apar in joc – de ex daca estei peste 1,80 cm patul AKM este nitel cam scurt , pozitia cotului mai incomoda, obrazul vone prea aproape de arma …

      • Fumul inecacios si mirosul de cordita arsa ce te ineaca (mai ales la prima tragere, cu inca 10 pifani pe linie), pozitia „pentru lupta culcat”, patul rabatabil care se balanganea (era la a enspea serie de soldati), PSL-ul (aka „undita”) ce-ti rupea umarul, pusca mitraliera care tragea unde vroia ea etc…. nu e mica deosebirea, e cu totul altceva!

    • cadenta mare de foc e inutila in realitate. tragi foc cu foc

      • Cadenta mare poate fi utila in doua situatii, cu conditia sa fie si cat de cat precisa:
        – cand tragi acele 2 lovituri in secventa scurta, mai important la munitie de calibru mai mic, pentru a creste sansele de a dobora tinta;
        – in lupta de aproape, la foc de supresie;

        Cele 2 arme de mai sus au ca si punct forte nu cadenta ridicata ci eliminarea aproape completa a reculului si a aruncarii tevii in sus la fiecare lovitura, efect arhicunoscut al seriei AK.

        • sunt situatii in care poate fi utila desi pentru asta ai intr-o grupa 1-2 lmg care sa asigure supresie.
          cat despre calibru eu zic ca 5.45 e mai mult decat suficient sa pui jos orice.

          niciodata nu mi-a placut an94 prea multe parti miscatoare in camp de lupta…pare mai degraba arma de poligon sau de competitii. poate cu aplicatii fos

        • Marius,zici ca cadenta mare poate fi utila? Nu prea, in primul rind consuma multa munitie, deci soldatul ramine rapid fara munitie, in al doilea rind gloantele se imprasie rapid la gura tevii si risti sa-i impusti si pe ai tai, in filme o rafala lunga arata bine, la razbel nu.

          • era vorba de cadenta mare asociata cu grupaj bun. In plus, in ce vedem mai sus, e vorba de secventa grupata de cate 2 lovituri, la cadenta foarte mare, dupa care acea cadenta scade la jumatate. Si rafala (adica de la 3 proiectile in sus) trasa la distante mici, tocmai din cauza compensarii reculului este destul de grupata, deci foarte utila.
            Rafala are si ea utilitatea ei in anumite situatii iar cadenta ridicata la fel, cand ai nevoie de foc de acoperire… (ca e arma de asalt, ca se LMG sau GPMG) vezi superioritatea MG-42 fata de echivalentii aliatilor.
            Dupa cum am spus, asta se discuta in episodul urmator.

      • In fine, mai urmeaza un episod, putin mai elaborat 🙂

      • Cu AK am fots isntruiti sa tragem rafale scurte.
        Cu „taica” Mariutan alaturi invatai sa tragi rafale de 2-3 cartuse .. cestie ce il inebunea pe „taica” la tragerea la „tilicari” Rafala lunga soldat! noi eram incapabili sa tragem o rafaal de peste 5, hai 6 cartuse!!!
        Si unii sa zicme mai „speciali” (nu chiar tuoe speciale dar mai instruiti) se laudau ca au fost invatati sa traga foc cu foc cu arma trecuta pe automat!!!

  2. la ultimul clip…ala cu comentatorul rarait, la min 6:50 zice ca AEK dupa 2000 de focuri se dezmembreaza nu stiu ce sau cam asa ceva ( n-am inteles e prea rarait tipul) si ca AK 12 e mult mai sigur. Cica au facut mai intai teste in vid si doar acolo AEK era superior. Cand au tras in poligon AK a fost mult mai robust…
    Mai zice ca AEK nu-i inca pregatit pt. productia de serie dar ca generalii al vor totusi pt a echipa tot VDV-ul!

    Cu alta ocazie am vazut un interviu cu directorul „Kovrov” care spunea ca pt. „Ratnik” alegerea AK a fost „politica”, ca s-a ales „numele” nu marfa! Mikhail Kalashnikov nu murise inca si era o persoana foarte influenta la varful armatei. Poate e doar invidia.

    ..in orice caz pot coexista ambele arme..

  3. Mda , pentru înălțimea de 1,8m este necesară o distanță medie de 0,35m între talpa patului și trăgaci …
    Se rezolva foarte simplu , în prezent există o grămadă de modele de pat telescopic și rabatabil , având inclusiv obrazar reglabil pentru că este o diferență mare între înălțimea liniei de ochire cu ajutorul aparatelor de ochire mecanice ( catare + înălțător ) și linia de ochire cu aparate optice ( red dot sau luneta sau intensificator de imagine etc ) .
    Totul e degeaba dacă arma nu are calibrul potrivit .
    Eu sunt de părere că 7,62×51 este un calibru universal .
    Are dezavantajul că este mare și incomod de purtat / transportat , dar garantat tolăneste tot ce mișcă până în 600m .
    De ce 600 m ?
    Pai e considerată limita în care poți lovi o țintă fără un consum prea mare de muniție ( abaterea medie a pătratului împrăștierii în țintă , of , statistica asta ) .
    Oricum trebuie optică serioasă pentru distante mari , e scumpă și grea … trebuie purtată / transportată și optica !
    Toate sunt grele , este motivul pentru care se folosesc calibre ” castrate ” , dar aia care hotărăsc inzestrarea nu stau în linia întâi , sub focul inamicului …

    • Auzi amice m-ai cam plictisit cu obsesia ptr gloante „lungi”. Da au viteza, au putere de penetrare, pot fi folosite si sa stragi la 1000 metri samd etc.
      Insa au RECUL!!!!! Prea mare! Pai daca „amaratul” de 7,62×39 sa nu mai zic de „piticania” de 5,45 „cer” solutii ptr limitarea reculului ce vrei cu ala „lung” ?
      Fii amabil si cauta : FAL, G3, M 14 – toate arme NATO cu selector (adica posibilitate foc automat) inlocuite cu unele mai putin „naravase”. Au incercat si nemtii cu un FG 42 dar au ajuns la concluzia 7,92 Kurz. Vezi si AVS-36 sovietic.
      Si vezi si povestea lui Fedorov Avtomat (curios … produs in 1915) Initial proiectata ptr 7,62 „rusesc” adica 7,62×54 cu peste 3.500 juli a fost modificat sa traga cu 6,5 Arisaka – numai 2.600 juli.

      Practic munitia lunga este ptr foc cu foc sau arme automate mai grele de 7 kile. Ca altfel pe foc automat ai o arma prea „naravasa” care salta in sus mai dihai ca un cal prima data incalecat!

      • Nea Ghita, ai dreptate,gloantele cu tub peste 50mm sunt pentru mitraliere si pusti cu luneta. Cu toate ca prin vara zbiera cineva pe aici ca 6,5 Grendel (6,5×39) e o porcarie si asta fara sa aiba habar de balistica lui 6,5, glontul de 6,5 e un calibru super,are o energie superioara fata de 5,45 si 5,6 si apropiata de 7,62x 39, in plus are o stabilitate fantastica la vint lateral.

        • Grendelul.
          Insa mult timp cal 6,5 era considerat „instabil” la vant lateral.. Modelele alea vechi erau lungi (glontul) si aveau deci o „letaral” destul de „importanta”

          Insa apare si o muniteo Remington de 6,8 mm, ba si un 7,62x 40 . Sa zic asa ma cam enerveaza amerlosii astria .. nu reusesc sa se hotarasca. Candga OPedersen a incercat sa introduca un 7 mm… insa a fostrefuzat ca ddeh aveau un 7,62 x 63.. apoi au standzicat 7,62x 51 NATO.,.. forteaza pe toti sa il inghita (blocheaza dezvoltare unui 7mm englezesc) si imediat dupa aia trec la 5,56x 45. STndarizare neica!!!
          Sa nu mai zic ca la un momnet dat se aduna titi desteptii de la FBU, CIA, armata si ce mai era pe acolo .. ca 99 mm Luger nue destul, ca 38 Super e nu stiu cum, ca 45 este prea hris si lent .. si priecteaza noul 10 mm. Ca apoi sa se planga ca e prea puternic si arma pre „naravasa”
          Scuze .. dar ce fel de standardizare mai este si asta?!

          • 6,5 Mannlicher-Schonauer (6,5×54) si 6,5 Swedish Mauser (6,5×55) aveau aceeasi stabilitate ca unu modern, 30-06 Springfield (7,62×63) a fost adoptat pentru ca era un cartus mai puternic decat 7,92 Mauser (7,92×57), 308 Win. (7,62×51 NATO) il foloseau pentru raga aia de M14 si cum ei dictau l-au impus standard NATO, 5,56×45 ce sa zic? Daca nu era razbelu din Vietnam nu cred ca ajungea calibru standard NATO,la inceput soldatii au fost entuziasmati, arma era usoara,recul redus,soldatul putea transporta mai multa munitie si cum luptele se dadeau mai mult prin tufisuri,deci la distante de citeva zeci de metri toata lumea era multumita,pina cind au inceput sa apara probleme,blocaje si iar blocaje,pina la urma si-au dat seama ca vinovat era insusi fabricantul munitiei Olin Wincester dar si propaganda Colt care zicea ca arma nu trebuie curatata niciodata,in realitate arma trebuia intretinuta la fel de des ca si o arma exotica.

    • Habarnistule, de unde ai scos distanta de 600m? La distanta aia tragi cu PSL, galonatii din armia romana au zis ca un sodat instruit poate lovi cu pm o tinta aflata la 400m, cu psl tinte aflate de la 400 pina la 800, dar un lunetist niciodata nu trage la distanta maxima sau peste aceasta distanta pentru a fi sigur ca loveste tinta.

      • M 14 a fptys proectata cu cerinta sa loveasca la 500 metri o casca. Ma rog daca dai destule cartise la leat insvatra el sa traga …. Si M 14 in maini buine lovea.. si loveste o casca. Da pe foc cu foc ins aleatu .. trce iute pe foc automat..

        Candva .. pe la 1910 se prgeagteau mai bine puscasii…

        Insa prin 1942 niste netzi au facut un stidiu si a reiesit c aleatu se baeaza mai mult pe trasu des decat ope luatu tintei ca pe poligon (ce-i drept frontu der est era mai agitata decat poligonu) Si au mai observta ca in gnl leatu trage asupra tintelor pana la 300-350 metri .La peste mitraliere si pustimitraliera. De aici conlcuzia – trebeo arma automata sau semiautimata care sa fie buna pana la 350 metri nu pana la 500-600-700! SI atunci poti scadea cartusul ca pitere scaadn din lunginme si deci greutate si deci pret . SI asa aparut 7,92 Kurz. Sovioectcio s epare ca ua ajuns si ei la conlzuii asemnataore (sau spionaj) si au creat 7,62/39 (7,62 sovietic) Ceshii dupa 44 au creat un 7,62/42. SUA ptr carbina M1 au facut .30 carbine. Toate „intermediare” intre cartusul d epistol si ala de tzapina (pusca aia din I ul Macel Mondial) SI arme care sa fie prcise intr0un gard satrisfacatior pana la 250-350 metri.

        Cat despre cine trage la distante ..
        Cel mai celebru linestist .. nu folosea luneta! Tragea cu un Moisin Nagant simplu si de la 500-600 metri baga glontu in cap! A rams cunoscut ca Moartea Alba (finlandez) ala mai „productiv” . Cauta pe Wiki ca sa te ingrozesti!!!

        Ma intorc- cu opusca buna munins cu cohibun, bine antrenat loveste la 500-600 metri distnata. Nu cu AKM care are o teava prea scurta – poti sa liovesti la 400 metri dar este o cestie de statistica.. adica trebe sa tragi vreo juma de sector

        • Recordul este de aprox. 1400 m cu o Lee Enfield fara aparate optice.Recordul este din anii ’30 si inca nu a fost doborat…..in fine,nici ‘moartea alba’ nu era de colo.

      • Pai … Cu optică ajutătoare , un 6×40 este un bun compromis , punct roșu / verde pe reticul , strălucirea punctului reglabilă în 12 trepte etc .
        De ce 7,62×51 ?
        Este standard NATO și singurul mai de Doamne-ajuta față de restul calibrelor ” castrate ” , nu discutăm de cele mai noi 6,5 sau 6,8 etc .
        Varianta englezeasca https://en.m.wikipedia.org/wiki/.280_British era cea mai bună , dar a contat doar varianta Winchester , că era propusă de americani .
        Nici eu nu înțeleg de ce reinventează calibre , când cel mai bun calibru mediu a fost deja inventat .

        • Despre o oarecare cale de urmat , pentru cei ce se ocupa de ” noua arma de asalt ” , imi permit sa citez din internet :

          The real requirements should focus on “ shootability ” .
          What combination of caliber , cartridge design , bullet design , bore axis height , trigger , sights , weight distribution , training , et al gives you a weapon most soldiers can shoot accurately under stress .
          The test would be a dynamic combat course against shoot-back targets ( using simunition ) .

  4. larry vickers e o legenda in domeniu, abea astept sa ii citesc cartea despre ar15

  5. La ak 47 singurul sau mic defect este reculul. Oricum de prea putine ori tragi cu o arma fara luneta la distante mari. Singurul capitol unde l.a batut m16 american a fost precizia pe distanta de peste 200 de metri, unde au tras doi tragatori de elita diferenta constand in cativa centimetri buni. Adica in tinta cu cercuri m16 a lovi5 in 10 si 9 si parca 1 in 8 din vreo 10 cartuse. La ak s.a lovit preponderent in 6 si 7… dar ma rog.. tinta a fost lovita… apoi cum am spus mai rar se trage la distante mari… un tragator care trage prost va trage prost si la 100m…
    In rest ak.ul (derivatele sale) inca domina ca arma de asalt. Ieftina, usor intretinut, foarte fiabila… se poate lupta cu aceasi arma si in siberia, vietnam sau sahara… parerea mea este ca este singura arma care nu ar trebui inlocuita in armata romana. Plus ca avem pe stocuri pentru toata populatja… da, adevarat ca nu este standardul nato in privinta calibrului…. dar daca ajungem ca nici macar gloante pt p.m. sa nu mai producem putem sa ne ducem sa ne spanzuram…

    • M 16 este o carabina.
      AKM este un pistol mitraliera cu munitie pe steorizi

      • Lol… nu zic nu. Dar a fost creat ca oponent ak… si este clar sub ak. Desigur ambele sunt create multirol (ca tot e la moda cuvantul asta) si cu acelasi scop… o arma automata pentru infanterie (si nu numai), arma de asalt, sa poata fi folosita oriunde si oricum atat in atac cat si in aparare. Doar ca sovieticilor le.a iesit mult mai bine…
        Ca o paranteza mi.a povestit (prin 2007) un coleg ce a lucrat in mapn… si la o aplicatie cu americanii acestia s.au plans de fiabilitatea proasta a armelor automate individuale din timpul razboaielor din Irak si mai ales Afganistan. Blocaje dese, un chin la intretinere, sensibile la furtunile de nisip si din ce povesteau de asemenea la un mediu prea umed (tropice). La un anumit interval de schimb le erau retrase cu totul, inlocuite cu altele noi….

        • Nevesrs , robi

          M16 este o carabina. A se vedea „vechituruile” Maussser M 98 , Moisin , KLe Enfield. Sub 1100 mm „carabina”. In 1960 era carabina.

          Normal ca M 16 e ceva mia preeis – verficati silungimea tevilor. AKM s-a dorit pistil mitraliera

          Si fiabilitate. Rusioi (sovoetcici aveau cam mukti recruti daca nu chiar de la coada vacii macar de la coada tranacopului. Ptr asrtia tebe ceva „zdarovai”, simplu si extrem de fiabil. Si tribnand cont de „grija” si „calitatea” servicii,or sovietice (aprovizionare cu cele necesasare) si grija ptr sopldati e cazul ca arma sa fie f „toleramta” nu numa cu gholbanii ci si cu mizerile de tot genu!!!
          In schimb M16 si deribvatele ei suntarme finute facute de industrie d evraf, pe vremea cadn SUA erau mare producatior industrila (inca 40-45% din industria mindiala) varfu tehniologic ce mai incolo si-n coa. Asa ca supiarta mai greu conditiile ghiolbanesti chit ca „serviciile” sunt impecabile (cica leatu lor are chiar si Kurpapir!!! Eu 18 luni numa ziar … ) Adica e cam doifrenta intre tractor si masina de sport…

          Da stiti care e hazul? Celebrele Parabelum m 1908 si Mauser c96 (niste vechituri superbe!) trebuiesc ingrijite cu dragoste si devotamenet . Insa Browingurile marelui Josef Moses Browning cica sunt niste scule mai rustice …. care functioneaza si in conditii mai ghiolbanesti. Da pe vrermea lui JMB SUA nu erau chiar atat de civilizate …. Iar M 1 md 1911 cica functioneaza apoape in orice conditii .. da ma rog Utahul tineretii sale era cam rural

      • m16 este o pusca nu o carabina. m4 e versiunea carabina
        akm e doar un ak47 modernizat cu componente mai ieftine si ceva mai usor cu cateva sute de grame

    • Nevers, stii cumva ce pierdere de energie are 5,6 la 200m? O prastie e mai eficienta la 20m. Talibanii s-au prins de figura asa ca deschideau focul de la 250-300m,americanii daca nu aveau o mitraliera tineau capu la cutie si zbierau in statie sa vina cavaleria.

      • Nu stiu in cifre exacte.. si imi e lene sa dau search dar poate imi spui.
        Eu am zis ca e mai slab ca ak. La putere de penetrare e varza. Cu ak daca ala se ascunde dupa un zid de caramida si tragi de la distant mica il ucizi. Ce evzi in filme cu ascunsul xupa coltul usii sa nu mai vb dupa portier unei masini obisnuite prin care trece si un 9mm, n7 sunt decat scenarii prost facute. Cu m16 nu o sa 9.ori omul xe dupa zid… si probabil nici n7 va trece daca e un zid mai sanatos. La testele in penetrare s.a traz in 20 de caramizi bca (alea albe care se sparge si cu un pumn sanatos) asezate pe latime una langa alta. Latimea uneia din ce am aproximat era cam de 10cm. Nu mai retin distanta de la care s.a tras dar gl9ntul ak a trecut prin vreo 14 caramizi in timp ce cel de m16 z.a oprit in a sasea sau a saptea…. eu am vb acolo de precizie doar.
        Clar fiind mai usor pierde energie in f7nctie de distanta parcursa.
        @robi stai linistit… nea Ghita stie bine ca m16 nu e carabina… dar s.a referit la faptul ca fata de ak este o carabina… m16 este o arma de „domnisoare” daca este sa o compari cu ak.ul (exagerand putin evident) 🙂 si ceea ce discutam mai sus cu wolf…

        • COmpara M 16 cu M 14 sau FAL si o sa zici CARABINA!

          A .. si pobeste .. cica prin 70 o sntainela atacata a decgis foc asupra unuia adapostt de un gard de betion (paca de vreo 4 cam grosime) A gttrss ca gholbanu asupra zidului. Morti era plin de aschii de beton. Uite d;aia imipalce 7,62/39 – la 100 metri trece prin 6 mm otel, sau 1o fioer, i cm beton sau 10 cm de caramida Ma rog munitia lunga treve mai bine dar are recul (prea) mare

    • nu crezi ca este cam irelevant sa mai compari AK47 cu M4 cand acum AK74 si variantele sunt in dotare?
      Chiar si la AK47 s-ar putea ca in realitate sa fie de fapt AK103 care a rezolvat o parte din problemele lui AK47.

      Armele din articol nu prea mai au nimic in comun cu AK47 sau AK74 si drept urmare nu cred ca este corect sa spunem fiabilitate AK…

  6. Sau să ne ducem și să-i spânzurăm 🙂 !

  7. Hugo Schmeisser sa ,,traiasca” sa aiba vodcarii cu ce se lauda.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *