Veriga lipsa

BladeCastings

Era timpul – Sursa: COMOTI

Incapacitatea industriei romanesti de a produce motoare de aviatie performante este deja o traditie ce dateaza de dinainte de al doilea razboi mondial. Mai recent, esecul IAR-95 si performantele limitate ale IAR-93 s-au datorat de asemenea lipsei unei alternative locale la importurile conditionate politic.

Elementul comun a fost dificultatea de a obtine motoare turboreactoare cu performante la zi, importul fiind se pare prea scump iar industria romaneasca neavand tehnologia si nici finantarea pentru a veni cu un produs autohton.

Perspectivele sumbre pentru dezvoltarea IAR-99 sau a unui inlocuitor sint deci cumva in logica lucrurilor. Fara o solutie de motorizare reala nu se poate face o proiectarea in detaliu a unui avion iar fara o perspectiva clara asupra cererii nimeni nu va investi in proiectarea unui turboreactor.

Chiar daca nu exista inca un efort sustinut coerent pentru proiectarea unui turboreactor modern romanesc, se inregistreaza totusi progrese semnificative in dezvoltarea tehnologiilor care la un moment dat pot fi folosite in acest scop.

 

COMOTI este autoritatea de proiectare in domeniul motoarelor cu turbina de aviatie din Romania, succesele institutului in domeniul aero sint insa legate mai mult de proiectele facute in colaborare cu parteneri straini.  O vedere de ansamblu asupra capacitatilor COMOTI se poate obtine comparand tehnologiile folosite pe plan mondial cu rezultatele ultimelor proiecte executate.

Componentele majore ale unui motor turboreactor standard:

F124 - Sursa: Honeywell

F124 – Sursa: Honeywell

Ventilatorul: standardul mondial este reprezentat de tehnologia Bladed-Disk (Blisk), materialele preferate fiind aliajele de titan.

In cadrul proiectului SILENCE(R), COMOTI a realizat un ventilator blisk din aliaj de titan pentru un nou motor turbofan.

Sursa: Wikipedia.org

Sursa: Wikipedia.org

Ventilator finalizat - Sursa: COMOTI

Ventilator finalizat – Sursa: COMOTI

Ventilator montat - Sursa: COMOTI

Ventilator montat – Sursa: COMOTI

 

Compresorul: imbunatatirea performantelor vizeaza raportul de comprimare total si temperatura maxima a ultimei trepte. Se urmareste, ca si pentru alte componente, reducerea greutatii.

COMOTI a proiectat si fabricat deja o paleta de stator din materiale compozite (proiectul OPENAIR) si un compresor centrifugal cu raport de comprimare de 9, intr-o singura treapta (proiect COMCIP). Un compresor similar este propus de COMOTI intr-un alt proiect, ESPOSA, care urmareste realizarea unor turboreactoare/turbomotoare de mica putere.

Paleta stator din material compozit - Sursa: COMOTI

Paleta stator din material compozit – Sursa: COMOTI

Proiect compresor centrifugal - Sursa: COMOTI

Proiect compresor centrifugal – Sursa: COMOTI

Compresor centrifugal - Sursa: cnmp.ro

Compresor centrifugal – Sursa: cnmp.ro

 

Camera de ardere: accentul se pune pe acoperirile de suprafata, termorezistente, pentru cresterea temperaturii de lucru si a rezistentei in timp.

Participarea la proiectul national “GRAZIR – Materiale cu gradient compozitional pe baza de zirconie micro si nanostructurata pentru structuri termo-rezistente cu aplicatii in industria energetica si aerospatiala” a avut ca rezultat un model experimental de camera de ardere acoperita cu un nou tip de material cu rol de bariera termica.

Camera de ardere experimentala GRAZIR - Sursa: imnr.ro

Camera de ardere experimentala GRAZIR – Sursa: imnr.ro

 

Turbina de joasa presiune: tehnologia curenta presupune aliaje de nichel insa ultima noutate este folosirea unui aliaj de titan, cu avantajul greutatii reduse.

In cadrul proiectului “MANTITU“: “Solutia propusa de cercetatorii romani are la baza realizarea si utilizarea unor aliaje speciale baza titan, de o noutate absoluta, “titanium aluminide intermetallic alloys”, pentru realizarea paletelor turbinelor. In asociere cu utilizarea unor acoperiri de suprafata bazate pe tehnici de ultima ora, special adaptate, si utilizand materiale nou create pentru acest tip de aplicatie. Cresterea temperaturii, consideram ca temperatura de functionare normala se va situa in jurul valorii de 1000grdC, corelata cu scaderea drastica a greutatii (la aprox.50%), va inregistra o crestere semnificativa a performantelor turbinei si deci a eficientei energetice.” COMOTI

Turbina de inalta presiune: este tehnologia-cheie a turboreactoarelor, influenteaza direct atat tractiunea maxima posibil de atins cat si durabilitatea motorului. Un grup foarte restrans de state occidentale si Rusia (posibil si Ucraina) isi apara secretele in domeniu in fata nou-venitilor India si China care, cu toate investitiile de pana acum, nu au reusit sa ajunga la rezultate comparabile. Standardul este reprezentat de folosirea aliajelor complexe ale nichelului solidificate directional intr-o structura crescuta dintr-un singur cristal.

Doua proiecte COMOTI atrag atentia aici: “Instalaţie de laborator şi procedeu pentru creşterea din topitură a cristalelor de volum omogene ale unor aliaje binare şi ternare, semiconductoare sau metalice pentru aplicaţii speciale” – Programul INVENT, si TURBOMAT – “Dezvoltarea unor metode noi de procesare prin solidificare virtuala si reala a materialelor cu proprietati speciale la temperaturi inalte destinate realizarii turbomotoarelor”.

Forme de turnare palete - Sursa: COMOTI

Forme de turnare palete – Sursa: COMOTI

 

Tehnologia fabricarii turbinei de inalta presiune ar reprezenta ultimul si cel mai important element in lipsa  caruia nu se putea vorbi de proiectarea unui turboreactor modern. Fara a avea pretentia ca rezultatul va fi imediat comparabil cu cel obtinut prin investitii majore si experienta de zeci de ani a altor state, acesta ne-ar da totusi posibilitatea de a proiecta ceva mult mai performant decat RR Viper.

Acest lucru se va intampla insa doar in masura in care ar exista un interes clar din partea potentialilor utilizatori.

 

Tehnomil.net

20 de comentarii:

  1. Voua nu va miroase a incercare de creare a unui nou avion romanesc? De ce sa creezi componentele unui motor performant, daca nu ai in intentie sa-l si folosesti…!? Poate tergiversarea achizitiei de avioane are tocmai scopul asta…………..Am mai avut discutia asta si pe celalalt forum, 🙂 insa parerile au fost altele. Fara un posibil nou proiect al IAR 95 sau ceva derivat. Voi ce parere aveti? Ar fii tare frumos, nu credeti? 🙂

  2. Ar fi nemaipomenit, chiar fantastic! Sa nu ne imbatam cu apa rece, Romania nu o sa mai faca-n veci avioane cu reactie, de fapt, niciun fel de avion nu vom mai face, decat, poate, ceva „jucarii” -UAV. Cercetarea romaneasca, atat cat a mai ramas din ea, se implica in programe europene si nu numai, de cercetare, dar in niciun caz pentru noi. Fortele Aeriene Romane, abia trag de IAR-99 Soim, cat o vor mai putea face, iar interesul pentru IAR-XT (fie el si remotorizat, modernizat, etc, etc) este zero barat…Cel mai probabil, si asta n-ar fi prima data, rezultatele cercetarii celor de la COMOTI, vor ajunge in SUA, China, sau mai stiu eu pe unde -la noi, cui credeti ca-i pasa de asa ceva? Dar, recunosc, tare mi-as dori un IAR-XT revizuit, un IAR-95, un elicopter de atac, etc, etc. Si, tare mi-as dori sa n-am dreptate si totul sa se implineasca!

    • E cam extremă atitudinea asta că România nu o să mai facă-n veci avioane cu reacție poate aveți dreptate, dar poate facem cu următoarea generație de sisteme de propulsie.

  3. De ce nu incearca sa faca palele ventilatorului din straturi de grafit?

    • Bănuiesc că vrei să zici fibră de carbon.
      Ce vrei să faci? Vrei MTR-DF cu fluxuri separate cu factor mare de diluție? Astea sunt folosite pe motoarele de avion civil. Solicitările paletei de rotor compresor sunt complexe. Principala problemă e că ai nevoie și de o rigiditate a paletei. Oricum, au fost făcute deja palete din fibră de carbon.

  4. Insa omiteti un mic amaunt : motorul reactiv este extrem de scump. Asta inseamna ca productia trebe sa fie destul de mare. Productie pe caare si=-o permit catvea state bigate. Sa nu mai zic ca proiectarea este apanajul catorva state – si ca in gnl lumea e libera sa aleaga intre GE, P&W si RR . Ar mia fi si cele rusesti .. INsa restu cumpara , macar licentele. Si un RR produs de Vovo e intitdeauna ceva mai scump decat unu emnglezesc. Sau chiar si SNECMA cumparea licente sau produce in cooperare …
    Unica noastra sansa ar (mai) fi o colaborare cu un producator .. adica sa producem ceva care sa fie interat in motoru facut de ala!!!
    Ca nu merita sa faci o idnustrie doar ptr 100 de moatoare per total. Doar daca ai abnii japoniei …

    Cat dspre interbelic .. este perfect adevrat ca noi am cumparat licente (si nici alea cine stoe ce ! minus JUMO si Mercedes) insa sa nu ne punem prea multa cenusa in cap – nici italienii nu straluceau (italienii care totsuis aveau in babatura Alfa Romeo si FIAT iar motoru clasic era de fapt un motor auto de curse. ma rog supradimensionat). Niponii nici ei … iar sovietcii .. ei bine motoarele sovietice erau de fapt P&W , Hispano .. alal de pe stormovic nu stou ce era de fapt …

    • Este scump să-l cumperi, prețul fiind umflat de producător(trebuie să trăiască și ei). E mai rentabil să produci în țară 300 de motoare decât să cumperi. Nu se rentează dacă produci doar 300 și după aia închizi fabrica…trebuie producție constantă și conducere eficientă.

      • Pai asta e cestia – productie constanta … pe care noi nu o putem asigura!!! Adica sa avem destule avioane pe care sa le montam (chiar si acceptand ca din cand in cand schimbi motoru)
        Insa atentie ! A afea o capacitate de productie din astea .. COSTA! te rupe!! maini unelte de cea mai amre calitate … materiale speciale de o calitate extra samd samd. d;aia pretul este mare si la producator .
        Asa ca nu se renteaza. Ma rog unii cu bani isi permit . Din ambitz, din demonstratie de neutralitate (Suedia) sa puna ana pe tehnologii noi (Japonia… de decenii ii scot din srite pe americani cu J urile lor. F nn J unde J inseamna fabricat in Japonia! De e un F4J era cam pa de doi fata de unu american da niponii ziceau ca au obtinut nu stiu cate tehnologii – inclus obtinere si prelucrare a unor aliaje de magneziu). Niponii isi permit .. Noi ?!?
        Ma org am fi avit o :fereastra; de oportunitate cu IAR 99 – care in epoca „mergea” si care art fi avut si cerere in unele tari din Amrica de Sud (atat ca natrenamnet cat si la o adica atac usor .. sau mai precis era interesant ca inamat ptr „scarpinat” Sendero Luminoso si traficanti de cocaina) . Aveam si capcitate – prij Jaffe sa obtine niste aparatura .. Avea intr-un fel avamtajul motoarelor Viper (nu prea noi insa raspndite si deci cu sanse ca mecanicii sa le cunoasca bine!!). INSA nu se stie de ce armata romana a intarziat cu comanda. NIMENI nu cumpara un avion pe care tara producatorului nu il cumpara ( a se vedea si Tigershark) . In timpu asta cehii si-ua comandat mai multe Albatros decta aveau nevoie (presupun ca le-au „cedat” altora)
        Noi ma produs cam 20 de IAR 99.Basta.
        Insa stii ce e mai trist? asta e un produs de pretigiu! Adica daca „aia” fac asa ceva s-ar putea sa merite sa mau cumparam si altceva de la ei !!!!

  5. Pai, daca stam sa ne gandim bine, ar renta treaba asta. Daca cooperezi cu o mare firma din exterior, care sa-ti confere ‘know-haw-ul’ in fabricarea de avioane, sau macar sa te ajute cumva, cred ca renteaza. Daca mai stai si te gendesti la parteneriatele strategice cu SUA si Israel si la cooperarea militare, precum si proiectul LANCER, nu ai cum sa nu arunci mingea la fileu vis a vis de subiectul asta. In articolul de mai sus ne este prezentat un indiciu de care vrem sau nu, trebuie sa ne legam. La o productie de 150 de avioane pentru Romania si alte 200, sa zicem, pentru Israel, cred ca ar renta. Plus ca, ca de fiecare data se vor construi si alte motoare, de rezerva, care sa fie schimbate, inlocuite s.a.m.d. Cred ca injumatatind costurile unui asemenea proiect, plus PR-ul israelian, se mai poate si vinde la exterior. Mai sunt si altii care mai vor sa cumpere avioane, iar daca iese bun si ieftin, de ce nu. Nu de alta, dar nu toti viseaza cu ochhi deschisi la F 35, cand el defapt nu ai o chifla-n stomac!

    • Know-how există în țară avem specialiști, în mare parte putem produce în țară componentele, ce nu putem importăm, nu mai suntem sub embargo de la vest…în schimb avem oarecum embargo la est. Nu e bine să producem în cooperare, uitați-vă la Rusia-India cu PAK FA. Când proiectarea este împărțită între două țări apar probleme singurul avantaj fiind doar banii, dar ce vrei un motor ieftin și prost sau mai scump și bun? F-35 trebuie testat în luptă, eu unul am îndoieli despre el, nu știu cât de invizibil e cu adevărat, e clar mai puțin invizibil decât F-22.

    • 150 de avioane ptr Romania? De avioane agricole poa vrei sa zici… 150 sunt nitel cam multe ..

  6. COMOTI = COmpresoare cu MOtoare Turbo Industriale.

    Treaba lor e sa implementeze motoarele turbo in aplicatii terestre (compresoare, cogenerari). Teoretic.

    Practic, cererea fiind aproape zero, se ocupa cu alte chestii (trebuie si ei sa supravietuiasca). De exemplu, jumatate din activitatea lui COMOTI consta in fabricarea de compresoare cu surub si centrifugale pentru unele dintre marile firme implicate in industria petroliera: Petrom si Transgaz.

    Cealalta jumatate (jumatatea mai mica de cand cu criza) e cercetare, pe proiecte. Adica depui un proiect la o agentie guvernamentala sau europeana si astepti sa vezi daca se aproba. Si daca primesti banii.

    Partea simpatica e ca INCDT COMOTI nu prea mai are contracte de cercetare cu guvernul, De vreo 2-3 ani incoace proiectele lor au fost respinse de comisiile guvernamentale. In schimb, europenii le-au aprobat si finantat proiecte de cercetare de cateva milioane de euro, cele enumerate de voi fiind doar o parte.

    De aici rezulta componentele de turbomotoare proiectate de ei prezentate in articol.

  7. Si ca sa-i raspund lui CEZAR: nu. COMOTI nu poarticipa la nici un program guvernamental referitor la un nou avion.

    INCAS, pe de alta parte …

  8. Ar fi bine sa legati aceasta incercare de printarea 3D…

    Deja se produc motoare de avion cu aceasta tehnologie…

  9. Domnilor

    ma scuzati ..ins avoati ganditara ca Romania e nitel prea mica ptr unele cestii ?!
    Pia de exemplu – ultimu avion de lupat 100% englez a fots Harrieru. Stiti Anglia a care .. ehe! Foccker s-a cam dus la stramosi…. Grippenu este ultimu vanator suedez. Adica dupa el nu va mai fi proectat nici unul . Prea scump!! Si Raffale este atat de scump incat nu este de crezut ca va avea un succesor.
    Si cooperarea domnii mei insemana azi ca ia dreptu sa faci roata de aterizare si ampenaju ca latu face aripile ca altu fuselaju si oricum in Europa n-ai ce face scuanu nu poa fi decat Martin-Baker si asta nu trece la cooperare …
    Imi este frica ca si la tancuri suntem cam in aceasta zona .. (sa nu mai zic ca am citit p parare cam exaltata .. ca cica am avea nevoie de vreo 4000 de tancuri!!! I Hm RSR inainte de rferendumu ala cu reducerea armamantului agonisise cam 3000 din care prea multe T34 si imi e frica ca prin stoc se intarea vaselina pe unele T 34 cu tun de 76,2… ) prin 1988 „doar” 2000 …)
    Un pic de realism … ceva cam in genu sa faci plan de lupta bazandu0te ca cu un aruncatior de 82 mm bombardezi pozitii la 20 de km …

  10. Eu cred ca avioanele sunt scumpe pentru ca asa se vrea, nu din cauze obiective. Adica se plateste atat pentru a se mentine industria respectiva cu un numar de angajati etc.
    La americani cred ca e vorba si de fonduri „negre” care intra la cercetarea si productia unor avioane si mai avansate, care nu apar public sau apar dupa cateva decenii. Vezi cazul F-117 despre care nu se stia mai nimic si care a facut senzatie la prima lui aparitie publica in primul razboi din Golf, desi era un proiect din anii 70.

    In caz de nevoie eu cred ca se pot face avioane decente cu fonduri semnificativ mai mici.

    Daca noi am face un motor OK (sa duca un avion la mach 2 si sa fie fiabil), ce am avea nevoie ar fi probabil un radar bun, iar avionica de le Lancer, in special casca DASH ar fi si ea competitiva
    Modelul aerodinamic (cu ceva mici modificari la partea din fata) poate fi cel deja testat de ARCA pentru presupusul lor IAR-111, mie imi place chiar foarte mult.
    In mod cert am avea si clienti externi daca am sti cum sa ne miscam pe anumite piete, am putea face chiar drone (pe post de avion de bombardament / atac la sol, in loc de IAR-93 de ex), am putea vinde motoare doar.

    Sigur astea sunt vise, desi sunt realiste insa nu stiu cat interes exista

  11. Vom trai si vom vedea……….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *