Început în februarie 2022, războiul ruso-ucrainean continuă și astăzi iar pacea mult sperată (de mine cel puțin) nu pare a fi prea aproape. În umila mea opinie, războiul naval ruso-ucrainean a înregistrat o serie de premiere și pare că, cel puțin pentru moment, a schimbat fața războiului naval în mări închise, așa cum este și Marea Neagră. Învățămintele acestui război se completează cu evenimentele din Marea Roșie unde forțele houthi din Yemen au perturbat major traficul comercial spre și dinspre Canalul Suez și cu cele din Golful Persic unde Iranul ține în șah o lume întreagă prin blocarea traficului naval comercial din Strâmtoarea Ormuz. În ambele cazuri, proximitatea țărmului și noile mijloace de luptă ieftine și numeroase, cu rază lungă de acțiune, augmentate pe alocuri de unele cu un nivel mai ridicat de sofisticare au reușit să oprească traficul naval comercial. Democratizarea tehnologiei, până acum accesibilă doar statelor puternice, a dat o șansă și celor mici, rămâne să vedem pentru cât timp căci nici cei mari și puternici nu stau pe loc…
Revenind la războiul naval ruso-ucrainean, avem mai jos o cronologie a evenimentelor notabile, teatrul principal de luptă fiind Marea Neagră.
14 aprilie 2022 – Crucișătorul „Moscova”
Eveniment: Scufundarea navei-amiral a Flotei Mării Negre.
Descriere: Două rachete ucrainene au lovit crucișătorul în largul coastelor Ucrainei. Nava a fost abandonată și s-a scufundat în timpul remorcării.
Armă utilizată: 2 rachete antinavă R-360 Neptun.
17 iunie 2022 – Remorcherul „Vasiliy Bekh”
Eveniment: Scufundare.
Descriere: Nava transporta personal și echipamente către Insula Șerpilor.
Armă utilizată: rachete antinavă Harpoon furnizate de state occidentale.
29 octombrie 2022 – Atacul asupra bazei navale Sevastopol
Eveniment: Primul atac major cu drone navale asupra Flotei ruse a Mării Negre.
Descriere: Mai multe drone navale și aeriene au pătruns în rada Sevastopolului și au avariat nave rusești, inclusiv fregata „Amiral Makarov”.
Armă utilizată: drone navale de suprafață (USV) de concepție ucraineană.
4 august 2023 – Nava de desant „Olenegorsky Gornyak”
Eveniment: Grav avariată în Novorossiisk.
Descriere: Prima lovitură reușită asupra unei nave militare ruse în portul Novorossiisk, după relocarea unei părți a Flotei Mării Negre din Crimeea.
Armă utilizată: dronă navală kamikaze de tip Sea Baby.
13 septembrie 2023 – Submarinul „Rostov-na-Donu” și nava de desant „Minsk”
Eveniment: Lovite în docul uscat din Sevastopol.
Descriere: Un atac asupra șantierului naval a produs una dintre cele mai importante pierderi ale flotei ruse. Submarinul a fost grav avariat, iar nava de desant practic distrusă.
Armă utilizată: rachete de croazieră Storm Shadow / SCALP.
4 noiembrie 2023 – Corveta „Askold”
Eveniment: Lovită înainte de intrarea în serviciu.
Descriere: Corveta purtătoare de rachete a fost grav avariată într-un șantier naval din Kerci.
Armă utilizată: rachete de croazieră Storm Shadow / SCALP.
26 decembrie 2023 – Nava de desant „Novocherkassk”
Eveniment: Distrugere în portul Feodosia.
Descriere: Explozii secundare puternice au indicat prezența munițiilor la bord.
Armă utilizată: rachete Storm Shadow.
31 ianuarie 2024 – Corveta purtătoare de rachete „Ivanovets”
Eveniment: Scufundare.
Descriere: Nava a fost atacată în apropierea Crimeei de un grup de drone navale care au lovit succesiv coca navei.
Armă utilizată: drone navale Magura V5.
14 februarie 2024 – Nava mare de desant „Caesar Kunikov”
Eveniment: Scufundare.
Descriere: Atacul a avut loc în apropierea litoralului Crimeei.
Armă utilizată: drone navale Magura V5.
5 martie 2024 – Nava de patrulare „Sergey Kotov”
Eveniment: Distrugere.
Descriere: Nava fusese atacată și anterior; în martie 2024 a fost lovită decisiv și scoasă din luptă.
Armă utilizată: drone navale Magura V5.
Mai 2024 – Atacuri asupra infrastructurii navale din Novorossiisk
Eveniment: Lovirea unor obiective ale Flotei ruse a Mării Negre.
Descriere: Operațiune combinată a SBU și GUR asupra bazei navale și infrastructurii logistice din port.
Armă utilizată: drone aeriene și drone navale.
3 iulie 2024 – Atacul asupra bazei navale Novorossiisk
Eveniment: Pătrunderea dronelor navale în zona bazei.
Descriere: Rușii au recunoscut atacul și au raportat distrugerea unor drone maritime. Acțiunea a demonstrat că nici noua bază principală a Flotei Mării Negre nu era sigură.
Armă utilizată: drone navale Sea Baby și/sau Magura.
2–3 august 2024 – Submarinul „Rostov-na-Donu” (lovitura finală)
Eveniment: Distrugerea definitivă.
Descriere: După avariile severe din septembrie 2023, submarinul aflat în reparații a fost din nou lovit și declarat pierdere totală de către Ucraina.
Armă utilizată: rachete balistice ATACMS.
2025 – Atacul experimental asupra unui submarin în Novorossiisk
Eveniment: Prima utilizare cunoscută a unei drone submersibile ucrainene.
Descriere: Potrivit informațiilor publicate de SBU și preluate ulterior de numeroase surse, o dronă subacvatică „Sub Sea Baby” a pătruns în portul Novorossiisk și a atacat un submarin rusesc din clasa Kilo (Proiect 636.3). Acest episod este considerat primul atac documentat cu o dronă kamikaze submersibilă împotriva unui submarin militar. Există încă dezbateri privind amploarea exactă a pagubelor.
Armă utilizată: dronă submersibilă Sub Sea Baby.
2026 – Corveta „Boikiy” (clasa Steregushchiy)
Eveniment: Distrugere/avariere gravă într-un șantier naval din Marea Baltică.
Descriere: Atacul a demonstrat extinderea capacității ucrainene de lovire la mare distanță împotriva infrastructurii navale ruse aflate în afara teatrului Mării Negre.
Armă utilizată: drone cu rază lungă de acțiune.
Evoluția armelor navale ucrainene poate fi împărțită în patru etape:
- 2022 – Rachete antinavă clasice (Neptun, Harpoon).
- 2023 – Rachete de croazieră occidentale (Storm Shadow/SCALP).
- 2023–2024 – Drone navale de suprafață (Sea Baby, Magura V5), care au produs cele mai multe scufundări.
- 2025–2026 – Drone submersibile și atacuri la foarte mare distanță, inclusiv împotriva bazelor și șantierelor navale din afara Mării Negre.
Și mai interesante sunt statisticile de mai jos. Dacă ne limităm la evenimentele majore din lista anterioară și la pierderile confirmate sau larg acceptate în surse deschise, rezultă următorul tablou.
1. Nave lovite în port, bază navală sau șantier
În această categorie intră:
- Rostov-na-Donu (Sevastopol, septembrie 2023)
- Minsk (Sevastopol, septembrie 2023)
- Askold (Kerci, noiembrie 2023)
- Novocherkassk (Feodosia, decembrie 2023)
- Rostov-na-Donu (lovitura finală din august 2024, Sevastopol)
- Boikiy (șantier naval din Marea Baltică, 2026)
La acestea se pot adăuga alte nave și ambarcațiuni auxiliare avariate în atacurile asupra Sevastopolului și Novorossiiskului, dar pentru navele majore de luptă rezultă aproximativ 6 lovituri importante asupra navelor aflate în port sau în docuri.
2. Nave lovite sau scufundate pe mare
În această categorie intră:
- Moscova
- Vasiliy Bekh
- Olenegorsky Gornyak
- Ivanovets
- Caesar Kunikov
- Sergey Kotov
Avem șase nave majore lovite pe mare, dintre care majoritatea au fost scufundate sau scoase definitiv din luptă. Cea mai modernă dintre ele este nava de patrulare Sergey Kotov, proiect 22160.
3. După tipul armamentului utilizat
3.1. Rachete antinavă clasice
Aici includem Neptun și Harpoon.
- Moscova – Neptun
- Vasiliy Bekh – Harpoon
Două lovituri majore confirmate cu rachete antinavă clasice.
Este interesant că, deși aceste două lovituri au avut un impact strategic enorm, Ucraina a folosit ulterior relativ rar rachetele antinavă în comparație cu alte mijloace. Poate și pentru că nu prea are nave sau avioane de pe care să le lanseze iar rușii și-au mutat navele din raza lor de acțiune.
3.2. Rachete de croazieră și balistice
Aici includem Storm Shadow, SCALP și ATACMS.
- Rostov-na-Donu (septembrie 2023)
- Minsk (septembrie 2023)
- Askold (noiembrie 2023)
- Novocherkassk (decembrie 2023)
- Rostov-na-Donu (august 2024)
Rezultă 5 lovituri majore asupra navelor de război realizate cu rachete de croazieră sau balistice. Aceste arme au fost folosite aproape exclusiv împotriva navelor aflate în port, unde coordonatele țintelor erau cunoscute și apărarea era mai ușor de saturat.
3.3. Drone navale de suprafață
Aici includem Sea Baby și Magura V5.
- Amiral Makarov (avariată, octombrie 2022)
- Olenegorsky Gornyak (august 2023)
- Ivanovets (ianuarie 2024)
- Caesar Kunikov (februarie 2024)
- Sergey Kotov (martie 2024)
Așader avem cel puțin 5 lovituri majore confirmate asupra navelor de luptă realizate cu drone navale de suprafață. Dacă sunt incluse și nave auxiliare, barje, vedete și alte ținte mai mici atacate în Sevastopol și Novorossiisk, numărul crește semnificativ.
Marina rusă nu a fost pur și simplu în stare să găsească soluții tehnico-tactice împotriva amenințărilor generate de dronele navale de suprafață nici în sfânta zi de azi deși navele occidentale au demonstrat că sistemele de detecție, urmărire și lovire occidentale sunt, împreună cu tactica adecvată, perfect capabile să anuleze amenințarea generată de dronele navale de suprafață. Inclusiv cea generată de dronele aeriene și rachetele de croazieră sau balistice anti-navă.
O imagine reprezentativă a neputinței flotei rusești la Marea Neagră: scufundarea crucișătorului Moscova
Problema o reprezintă capacitatea acestor drone de a acționa în haită în atacuri masive urmărind să satureze sistemele de apărare și, la fel ca și în cazul dronelor aeriene sau rachetelor low-cost care au început deja să apară, discrepanța majoră de costuri dintre mijloacele ofensive și cele folosite în defensivă.
3.4. Drone submersibile
Aceasta este o categorie separată.
- Atacul asupra submarinului rusesc din Novorossiisk (2025), atribuit unei drone submersibile Sub Sea Baby.
Rezultă 1 caz cunoscut și revendicat public de utilizare a unei drone submersibile împotriva unei nave militare ruse. Dar aici lucrurile sunt destul de neclare.
Concluzii
Democratizarea tehnologiei (sisteme ofensive ieftine, produse în masă, cu rază lungă de acțiune, sisteme comerciale de sateliți de observare, sisteme comerciale de comunicații etc) a dat statelor mici capacitatea de a lovi în adâncimea teritoriului inamic în locuri considerate sigure până acum. Infrastructura civilă și militară de orice fel nu mai este apărată ca până acum de distanța față de linia frontului și devine una din principalele vulnerabilități în fața mijloacelor ofensive ieftine produse în număr mare. Soluții defensive există, dar momentan sunt mult mai scumpe decât cele ofensive. Cu toate acestea au început să apară și mijloace defensive mai ieftine, ucrainenii fiind aici în pole-position.
Dacă punem cap la cap experiența Ucrainei din Marea Neagră, campania Houthi din Marea Roșie și tensiunile din Golful Persic, cred că se conturează câteva concluzii foarte clare despre viitorul războiului naval.
1. Costul atacului a devenit incomparabil mai mic decât costul apărării. Acesta este probabil cel mai important fenomen. În Marea Roșie, marina americană a tras sute de rachete interceptoare împotriva dronelor și rachetelor Houthi. Costul interceptării a fost adesea mult mai mare decât costul mijlocului atacator.
2. Dronele navale. Înainte de războiul din Ucraina, dronele navale erau considerate mai degrabă experimente. Astăzi, ele sunt arme demonstrate în luptă:
- atacă porturi;
- urmăresc nave în mișcare;
- operează noaptea;
- pot fi lansate de la sute de kilometri;
- pot funcționa în haită.
3. Viitorul nu este doar la suprafață, ci și sub apă. Cea mai interesantă tendință este apariția dronelor submersibile. Dacă dronele de suprafață au forțat retragerea unei părți a Flotei ruse a Mării Negre, dronele submersibile ar putea amenința chiar și navele bine protejate în port. Există deja rapoarte privind utilizarea dronelor subacvatice în Marea Neagră și Marea Roșie. Momentan, există încă o serie de probleme nerezolvate așa cum sunt comunicațiile cu drona aflată în imersiune.
4. Porturile și bazele navale au devenit mult mai vulnerabile. Ucraina a lovit repetat Sevastopol, Feodosia, Kerci și Novorossiisk. Nave aflate în docuri, considerate relativ sigure, au fost distruse. Rusia a fost obligată să își redisloce o parte a flotei din Crimeea. Această lecție este valabilă pentru orice bază navală din lume. De altfel, locul unei nave este în larg, nu în port, unde după cum am văzut este deosebit de vulnerabilă. Iar asta impune adoptarea de noi proceduri și tactici în cazul unui război, posibilitatea de reaprovizionare pe mare precum și identificarea unor alternative la bazele navale existente. În același timp, bazele și șantierele navale trebuie protejate împotriva noilor amenințări.
5. Navele vor avea nevoie de noi sisteme defensive. Marea Roșie a demonstrat că nu poți continua să dobori la nesfârșit drone de câteva zeci de mii de dolari cu interceptori de milioane de dolari. Se impune diversificarea și adaptarea unor sisteme defensive foarte ieftine capabile să angajeze sute de ținte simultan. De aceea observăm deja:
- revenirea interesului pentru tunurile navale (KNDS – Rapid Fire, BAE Systems – Bofors Mk4 40mm, Leonardo – Oto Melara Strales 76mm);
- muniții ghidate ieftine (Hellfire navalizat, Naval Group – MPLS, Rafael – Spike navalizat);
- sisteme laser (Leonardo UK – Dragon Fire, Lockheed Martin – Helios);
- drone-interceptor.
6. Mările închise devin din ce în ce mai contestate pentru mijloacele navale tradiționale. Marea Neagră este un bun exemplu în acest sens. Democratizarea mijloacelor de patrulare, detecție, urmărire și lovire crește semnificativ riscul de a fi lovit chiar și atunci când te afli în larg dar nici porturile nu mai sunt vreun adăpost 100% sigur.
Departe de a cânta prohodul navelor de luptă cu echipaj la bord, încep să cred că cea mai bună soluție pentru mările închise este reprezentată de un mix de nave cu echipaj la bord extrem de bine înarmate pentru toate mediile de luptă (dar în special lupta antiaeriană cu rază mare de acțiune, inclusiv capacitatea de a doborî rachete balistice) complementate de nave mici, flexibile, modulare, foarte bine înarmate pentru deplasamentul lor, cu echipaj redus, opțional sau fără echipaj.
Deși e greu de anticipat ce se va întâmpla în viitor cred că dronele de orice fel sunt aici ca să rămână. Iar viitorul forțelor navale în general se arată a fi unul în care vom avea în continuare nave cu echipaj la bord dar importanța dronelor va crește pe măsură ce tehnologia evoluează acestea urmând să devină o componentă importantă a flotelor navale ale viitorului.
