Rachete anti-nava
In sfarsit avem (sau vom avea curand) rachete anti-nava cu lansare de la sol, vom avea baterii de coasta. Asa cum scriam in articolul din 20.12.2020 guvernul Romaniei a solicitat in mod oficial achizitia sistemului NSM de rachete de coasta si asteptam acum aprobarea Congresului Statelor Unite, care aprobare este mai mult un act de complezenta. Vom avea baterii de coasta.
Astfel, Romania va dispune de patru masini-lansatoare si un total de 32 de rachete NSM, ceea ce ne aduce o capabilitate serioasa in lupta anti-nava cu baza la sol.
Despre NSM s-a discutat foarte mult pe acest site si stim deja ca are o raza de +200 km, dispune de un senzor pasiv in IIR si poate ataca si tinte la sol. Racheta celor de la Kongsberg este in acest moment cea mai moderna racheta anti-nava europeana si are avantajul ca poate ataca tinta fara s-o alarmeze (nu foloseste un radar care sa atentioneze nava inamica de prezenta rachetei in zona) si in principiu radarele navei-tinta ar trebui sa dea alarma atunci cand racheta se afla la doar cateva secunde de tinta sa.
Este de asemenea si racheta anti-nava care poate executa cele mai multe manevre evazive, conform unor surse proprii.
NSM dispune si de o importanta componenta stealth fiind mai greu vizibila de catre radarele inamice decat o racheta anti-nava clasica, iar acest “mai greu vizibil” se traduce prin faptul radarul inamic o va putea descoperi mai tarziu, cu toate necazurile derivate de aici pentru nava atacata. Pentru ca “mai tarziu” inseamna ca ai mult mai putin timp sa faci ceva pentru a o combate.
Pe de o parte, datorita senzorului pasiv, racheta nu emite nimic, pe de alta parte radarele navei vor descoperi tinta mai tarziu datorita caracteristicilor stealth ale NSM, ori asta inseamna ca poti ataca prin suprindere si chiar daca inamicul isi poate inchipui ca se afla sub atac, chiar si atunci, riposta lui va fi tardiva datorita timpului extrem de mic pe care il are la dispozitie intre momentul descoperirii rachetei pe traiectorie catre nava si momentul in care NSM va impacta nava inamica.
Ori in lupta dintre racheta anti-nava si sistemele de aparare ale navei (radare, artilerie, sisteme CIWS, contramasuri) cu cat racheta este descoperita mai tarziu cu atat sansele navei s-o distruga scad vertiginos. Mai poti avea si avantajul ca nu esti nevoit sa lansezi un atac la saturatie – metoda care implica mai multe rachete per tinta – mai ales daca nu ai la dispozitie un numar mare de rachete, cazul nostru.
Ramane acum sa vedem daca NSM va ramane doar la tarm sau daca Marina Militara o va cere si la bordul celor patru corvete si a celor doua fregate Type 22R.
Autovehicule blindate 4×4
In contextul anuntatei achizitii a Oshkosh L-ATV (JLTV) poate ar trebui sa ne gandim, in sfarsit, la uniformizarea flotei de vehicule 4×4 blindate printr-un contract-cadru pe mai multi ani. Atunci am putea discuta si despre dotarea cu turele usoare pentru vehicule si poate am avea sansa ca aceste turele sa fie fabricate in tara de catre Kongsberg. De ce de catre Kongsberg? Vedem mai departe…
Ministerul Apararii a anuntat deja (pe 28 octombrie) ca va achizitiona in jur de 130 de vehicule JLTV contra sumei de 227,77 milioane de lei cu TVA, aproximativ 54,6 milioane de dolari. Daca tot vom cumpara primele JLTV-uri hai sa mergem mai departe si sa facem doua lucruri bune:
- sa continuam achizitia pana la +2000 de vehicule (necesarul anuntat de catre MApN printr-un contract-cadru multi-anual);
- sa facem o treaba serioasa si sa cumparam vehiculul asa cum il folosesc si americanii, cu turele de la Kongsberg.
Sa evitam sa mai intram iarasi in cercuri vicioase (Piranha 3 transportorul o data, turelele altadata, Piranha 5 fara rachete anti-tanc) si sa facem o achizitie serioasa, iar daca tot cumparam de la americani s-o facem cum o fac si ei, cu turele perfect integrate inca din faza de proiect a JLTV, fara sa mai incercam noi tot felul de experiente (pana acum) nefericite.
Poate ca pentru + 2000 de turele [pe care le-am putea folosi si pe alt tip de vehicule (de exemplu pentru transportoarele blindate amfibii – 400 de bucati – pe care va trebui intr-un final sa le achizitionam)], Kongsberg ar putea sa le fabrice in Romania si astfel am avea unul dintre cei mai mari producatori de turele chiar la noi acasa. N-ar strica, mai ales daca tinem seama de calitatea foarte buna a turelelor de la Kongsberg.
Kongsberg CROWS
JLTV (Joint Light Tactical Vehicle) in dotarea trupelor americane are mai multe variante de inarmare:
– turela Kongsberg CROWS (Common Remotely Operated Weapon Station) care cuprinde un lansator de rachete AT Javelin (ce bine ne-ar prinde si noua Javelin) si o mitraliera calibrul 0,50 (12,7 standard vest);
– pentru vehiculul cu doua usi, turela usoara Kongsberg RWS dotata cu mitraliera de calibrul .50;
– o a treia varianta (cea mai “grea”) dispune de o turela Kongsberg PROTECTOR II RWS cu tun usor XM914 Lightweight 30mm, kit pentru lansarea rachetei AT Javelin si o mitraliera coaxiala de 7.62.
Adica sa urmam exemplul unui alt contract care-si va arata roadele incepand din 2021 si anume achizitia sistemelor de rachete sol-sol cu raza medie si mare HIMARS. Am cumparat totul la pachet, nu mai integram noi nimic, nu mai facem noi experimente pe noi insine, cumparam direct de la producator intregul sistem gata de lupta, pentru ca se vede treaba doar asa putem obtine un sistem de arme care sa performeze similar cu ce au altii.
Si apropos de HIMARS – primul batalion (18 masini lansatoare) ar fi sa vina in 2021 – avem de-a face cu un sistem de arme care inclina balanta in favoarea noastra si schimba regulile jocului, mai ales datorita preciziei sale. Pentru prima oara suntem la paritate cu rusii (din punctul de vedere al razei, dar probabili ca superiori la acuratete) si peste ce au ucrainenii sau alti vecini de-ai nostri. Vom detine in premiera rachete sol-sol de foarte mare precizie, rachete care impreuna cu radarele contra-baterie AN/TPQ-53 de la Lockheed Martin vor insemna o enorma crestere in capacitatea de lovire a artileriei reactive.
NASAMS
NASAMS este speranta inceputului de an 2021 cu o veste (pe care o asteptam cu foarte multa nerabdare) buna: lansarea contractului pentru sistemul antiaerian SHORAD, 28 de baterii.
Sigur ca sunt multe optiuni si de-a lungul timpului le-am discutat pe toate, dar NASAMS a evoluat si a ajuns chiar la granitele noastre, vecina Ungarie achizitionand NASAMS in valoare de un milliard de dolari.
Si Finlanda (operatoare veche de NASAMS 2) are in derulare o competitie prin care urmareste sa-si intareasca sistemul de aparare antiaeriana iar unul dintre competitori este Kongsberg cu NASAMS 3.
Cele trei rachete ale NASAMS 3: AMRAAM, AMRAAM ER si AIM-9×2
De ce NASAMS? Pai pe motiv de HAWK si Patriot. Romania detine deja sisteme HAWK, iar NASAMS integreaza HAWK, NASAMS are ca principale arme racheta aer-aer AIM-120 AMRAAM si AIM-9X2 Sidewinder iar in curand AMRAAM ER (dedicata NASAMS). Romania are AMRAAM/AIM-9x 2 in dotare (F-16MLU), are Patriot (adica o relatie foarte buna cu Raytheon, producatoare AMRAAM si a sistemului HAWK), astfel ca achizitia NASAMS ar fi doar o urmare fireasca.
Imi este frica numai gandindu-ma la ce ar insemna pentru noi sa integram un alt sistem antiaerian cu Patriot si HAWK, mai ales daca tinem seama ca noua integrarile si interfetele nu ne-au iesit niciodata prea bine.
NASAMS 3 oferit Finlandei inseamna o adaugare a rachetei AMRAAM ER si a radarului Sea Giraffe de la Saab, un radar preferabil din punctul meu de vedere, AN/MPQ-64F1 Sentinel-ului american, ceva mai batraior.
Pana la urma discutam despre o anumita uniformizare a dotarii: rachete anti-nava NSM la tarm poate si pe nave, daca tot am cumparat 120 de JLTV, poate cumparam mai multe si le dotam precum americanii cu turele Kongsberg, asta sa nu ne trezim iarasi cu achizitii pestrite si mergem pe AMRAAM daca tot am inceput cu AMRAAM, adica NASAMS pentru a putea folosi si bateriile HAWK daca tot le-am cumparat patru radare AESA din Belgia, sa putem dezvolta cat mai usor un sistem anti-aerian integrat, modern si functional.
Optimismul meu in cazul programului NASAMS tine de faptul ca primul sistem Patriot PAC 3 a ajuns in tara, nu va mai trece foarte multa vreme si va deveni operational, ori stim cu totii ca nu este deloc recomandabil ca un sistem de aparare anti-aerian si anti-racheta sa nu aiba langa el un sistem SHORAD care sa-l protejeze si cu care sa lupte in tandem impotriva amenintarilor la joasa altitudine, asa cum ar fi rachetele de croaziera rusesti care-si fac veacul in numar din ce in ce mai mare pe malul rusesc al Marii Negre.
Nu mai discutam despre drone.
GeorgeGMT