La doua zile de la destituirea ministrului apararii, Anatoli Serdiukov si numirea in aceasta functia a lui Serghei Soigu, presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a operat o noua demitere absolut suprinzatoare: l-a destituit pe Seful Statului Major General, generalul de armata, Nikolai Makarov. Intrebare fireasca: ce se intampla si care este scopul tuturor acestor schimbari de cadre?
De la bun inceput trebuie spus ca este pentru prima in ultimii 15 ani cand sunt demisi concomitent, practic, Seful Statului Major al armatei si ministrul apararii. Dupa cum nota, in acest sens, cotidianul Kommersant, ceva similar ca amploares-a mai inregistrat in 1997. La acea data, au fost inlaturati din functii ministrul Igor Rodionov si prim adjunctul sefului Statului Major, Viktor Samsonov. Atunci tot jocul a fost de natura politica, ambii ofiteri fiind, practic, oamenii, fostului sef al Armatei a 14-a, generalul Aleksandr Lebed, ajuns ulterior secretarul Consiliului de securitate al Rusiei.
Cand Lebed a intrat in dizgratia anturajului presedintelui de atunci al Rusiei, Boris Eltin, Rodionov si Samsonov au fost eliminati din ecuatie, sub diferite pretexte, inclusiv nedorinta de promovare a reformei militare. Nu acelasi lucru se poate insa spune despre Serdiukov si Makarov, ei fiind, de fapt, 100% loiali presedintelui Putin. In plus , Serdiukov s-a bucurat nu numai de admiratia si increderea ultimilor doi locatari de la Kremlin, dar si a armatei.
„Serdiukov a intrat in conflict cu FSB”, a gasit o explicatie cotidianul Vedomosti, citand surse din interiorul serviciilor speciale ale Rusiei. Mai precis, fostul ministru al apararii a impus numirea unui protejat intr-o pozitie cheie in Serviciul de securitate, ceea ce nu le-a placut FSB-istilor. In acelasi timp, ideea lui Serdiukov privind infiintarea unei politii militare a instaurat panica in FSB, care s-a temut ca preconizata structura va pune bete in roate activitatii agentilor de contraspionaj.
„Ei au fost cei care au aduna materiale compromitatoare despre Serdiukov”, au dezvaluit sursele citate de Vedomosti. Inplus , dialogul dintre Serdiukov si sefii intreprinderilor de aparare intrase intr-o zona de turbulente majore din cauza neintelegerilor legate de pretul armamentului achizitionat. Au mai existat, de asemenea, si alte nereguli, de mai mica insemnatate, dar care, adunate, au condus la demiterea ministrului apararii. Dar cu ce a „pacatuit” seful Statului Major General? Aici se incurca lucrurile.
„Este foarte posibil ca toate aceste schimbari, survenite \ntr-un context politic extern complex, vezi alegerile din SUA si din China, sa conduca, de fapt, la o revizuire ideologiei reformei militare. De ce? Pentru ce? Raspunsul ar trebui sa vina nu de la noul ministru al apararii, Serghei Soigu, un foarte vechi si fidel colaborator al presedintelui Putin, ci de la seful suprem al fortelor armate, care nu este altcineva decat insusi presedintele tarii”, crede analistul Ilia Bulavinov.
Aducerea generalului Valeri Gherasimov inseamna, pentru expertul militar Pavel Felgengauer, „o intoarcere la radacinile sovietice. La vremurile cand Statul Major General stabilea comenzile pentru industria de aparare, iar armata nu facea altceva decat sa se inarmeze. Toata tara lucra pentru asta si tot timpul fortele militare primeau armament nou”. Altfel spus, a continuat idea analistul militar Aleksandr Golt, „a trecut timpul eschivarilor, a venit momentul ca tehnica militara rusa sa corespunda standardelor mondiale”.