Astăzi vom vorbi puţin despre corveta de clasă „Abu Dhabi”, a cărei versiune modificată a fost propusă de cei de la Fincantieri în cadrul Programului românesc de înzestrare “Corvetă multifuncțională”.
Corvetă „Abu Dhabi” – zona hangarului Sursa: Fincantieri
Baza de plecare o constituie navele de clasă „Comandante Cigala Fulgosi”, din care Fincantieri a livrat cinci unităţi marinei italiene, configurate ca nave de supraveghere şi patrulare, Offshore Patrol Vessel cum e la modă acum, sau „cutere” cum îmi place mie să le spun.
Corveta de clasă „Abu Dhabi” este o dezvoltare a „Cigala Fulgosi”, fiind configurată ca navă de luptă anti-submarin pentru marina Emiratelor Arabe Unite. Conform celor de la Fincantieri, şapte nave din această clasă au fost livrate până astăzi, cinci din clasa „Comandante Cigala Fulgosi” şi, cel mai probabil, două din clasa „Abu Dhabi”.
După cum spuneam, propunerea Fincantieri pentru România are la bază corveta de clasă „Abu Dhabi”, modificată însă pentru a îndeplini cerinţele militarilor noştri.
În acest moment, licitaţia a parcurs etapa de dialog (pe scurt, ai noştri au cerut, participanţii au răspuns) iar ofertele tehnice şi financiare preliminare au fost depuse, urmând ca la 13 august să fie transmise rezultatele etapei de dialog şi invitaţia de a depune oferta finală.
În acest context, am considerat că ar fi o idee bună să aruncăm un ochi „critic” asupra corvetei de clasă „Abu Dhabi” şi, în baza informaţiilor disponibile în presă la acest moment, să încercăm să anticipăm puţin ce vor oferi cei de la Fincantieri.
Caracteristicile tehnice generale sunt asemănătoare şi pentru clasa „Comandante” şi pentru clasa „Abu Dhabi”, dar în scopul articolului, le voi menţiona doar pe cele de la „Abu Dhabi”:
- Lungime ……………………… 88,40 m
- Lăţime …………………………. 12,20 m
- Deplasament maxim ……… 1620 t
- Viteza maximă ………………. >25 Nd
- Autonomie@14 Nd ………… 3000 Mm
- Echipaj …………………………. 70 oameni
- Propulsie diesel …………….. 2 X 7000 Kw
Nava are două elice, două cârme şi, foarte important, chile antiruliu. Configuraţia aproximativă actuală a navei, mai jos:
Corvetă de clasă „Abu Dhabi” Sursa foto: navyrecognition
Propunerea pentru România, „Abu Dhabi – Enhanced”, conform unei preluări de pe Hotnews, mai jos:
Corveta „Abu Dhabi – Enhanced” Sursa: hotnews
O scurtă comparaţie a celor două imagini ne dezvăluie modificările principale aduse corvetei „Abu Dhabi”:
- apariţia hangarului „fix” faţă de hangarul mobil, nava putând opera elicoptere medii de până în 10 t. Probabil aceasta este zona în care corveta va fi lungită prin adăugarea unei noi secţiuni;
- mutarea lansatoarelor de rachete anti-navă din faţa comenzii în spatele catargului. Poza ne arată tot un sistem de două ori două lansatoare de rachete, însă poza de mai sus nu reprezintă în mod cert produsul finit;
- putem bănui că în zona dintre turelă şi comandă unde înainte erau amplasate lansatoarele de rachete anti-navă va fi instalat un sistem de lansare verticală (VLS).
Fincantieri deţine expertiza şi resursele necesare să ne configureze navele conform oricăror solicitări venite din partea militarilor noştri. De altfel, compania şi-a arătat disponibilitatea de a ne configura navele conform solicitărilor.
Cel mai probabil, proiectul „Abu Dhabi” este suficient de flexibil pentru a putea fi „modulat” astfel încât modificările să nu genereze costuri suplimentare semnificative.
Deşi în mod obişnuit navele vin cu propriul sistem de management al luptei de origine italiană şi armament european produs de MBDA, Fincantieri ne-a confirmat că nava propusă este suficient de flexibilă pentru a putea acomoda atât un alt sistem de management al luptei cât şi armament de altă provenienţă.
Ceea ce ne aduce la întrebarea: ce vor de fapt ai noştri?
Fără a avea o confirmare oficială în acest sens, am coroborat mai multe informaţii disparate şi am ajuns la concluzia că, cel mai probabil, a fost cerută anti-aeriană cu rază medie (ESSM, Aster 15) în combinaţie cu apărare anti-aeriană cu rază scurtă (RAM, Mistral, VL Mica), sonarul tractat pare să fie de asemenea obligatoriu ca şi capacitatea de a opera drone aeriene. În aceste condiţii rămâne de văzut ce va oferi fiecare participant la licitaţie, oferta Damen am vazut-o la BSDA, cel mai probabil şi Fincantieri va veni cu ceva asemănător.
Nu cunoaştem informaţii despre propulsia pe care o vor folosi cei de la Fincantieri, după cum reiese de mai sus, „Abu Dhabi” beneficiază de propulsie diesel. După cum se ştie, pentru un vânător de submarine, silenţiozitatea navei în sine este deosebit de importantă. Măsurile de reducere a zgomotului unei nave sunt multiple şi au în vedere forma carenei, propulsia (motoare principale, generatoare, arbori port-elice şi elice) şi, în general, orice ar putea genera nedoritele vibraţii atât de uşor de auzit în mediul subacvatic.
Un bun exemplu în acest sens este licitaţia australiană unde a fost preferată o navă dedicată, chiar dacă nu a fost produsă nicio unitate până acum. Câteva cuvinte despre noua „Hunter” – Type 26 GCS, preluate din Adelaide Now, direct în engleză:
Just as submarines seek invisibility through silence, so do frigates. They must coast quietly along the surface, enabling the ‘ears’ of its sonar arrays to pick up — and isolate — the mildest mechanical noise coming from below.
Then they must sneak within range to launch their torpedoes — or direct a helicopter to drop a similar weapon from above.
To achieve this, great care — and expense — must be sunk into the frigate’s hull design and construction. Heavy machinery must sit on ‘dampers’ — essentially large rubber blocks that prevent vibrations from transferring into the hull.
Noise insulation must be packed throughout the hull.
And, like the submarines they are chasing, the Type 26 ships can turn off their noisy engines and creep about on near-silent battery-power.
Chiar dacă n-au câştigat programul fregatelor australiene, ştim cu toţii că FREMM sunt nişte nave excelente, cu bune calităţi anti-submarin, nave care au fost selectate pentru a propune un proiect în programul FFG(X), cu şanse bune aş adăuga eu.
În concluzie, opinia mea este că ai noştri ştiu foarte clar ce vor şi, prin urmare, în acest moment cerinţele sunt clare pentru toată lumea. Rămâne să vedem dacă armamentul american rămâne un „must”, caz în care, criteriile de departajare se vor rezuma la „chestiuni de fineţe”. Personal, îi văd pe cei de la Raytheon foarte bine poziţionaţi pentru a oferi rachetele anti-aeriene, la pachet probabil cu Lockheed Martin şi al lor Mk41VLS.
Oferta Fincantieri bazată pe „Abu Dhabi – Enhanced”, deşi toată lumea spera la „Multirole Corvette”, mi se pare a fi una ancorată în realităţile unui buget pe care eu, în ciuda tuturor asigurărilor pe care le-am primit de la toţii constructorii navali, îl consider în continuare insuficient având în vedere noile „ambiţii”.
Experienţa este acolo şi, am mai spus-o, o repet, să nu uităm că România a mai cumpărat în trecut nave produse în Italia, amintindu-mi cu plăcere de cele patru distrugătoare care au format în cel de-Al Doilea Război Mondial celebrul Careu de Aşi: „Mărăşeşti”, „Mărăşti”, „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria”.
În încheiere, venim cu o precizare: într-un articol recent publicat pe RoMilitary se ridica problema şantierului pe care-l va folosi Fincantieri pentru construcţia corvetelor: ni s-a comunicat telefonic că este vorba de Vard Brăila.
Nicolae Hariuc
Surse:
Fincantieri, Comandante Cigala Fulgosi
Romanian Navy Historic Ships (rnhs.info), calendar licitatie