Uitându-mă la știrile din ultimii ani, aș putea spune că nu greșesc prea mult când spun că, într-adevăr, marina italiană este pe cai mari, mai ales atunci când ne uităm prin curtea marinelor militare din țările mult mai bogate din nordul Europei. Dar să le luăm sistematic și pe rând, în ordinea noutăților.
Programul pentru distrugătoare specializate în lupta antiaeriană (DDX)
Conform celor de la Defense News, Italia a semnat recent un contract în valoare de 3,7 miliarde euro pentru construirea a 2 distrugătoare specializate în lupta antiaeriană (programul DDX) rezultând un cost mediu per navă de aproximativ 1,85 miliarde euro (estimare brută rezultată din împărțirea valorii totale). Contractul a fost atribuit companiei Orizzonte Sistemi Navali, un joint-venture controlat de Fincantieri (51%) și Leonardo (49%). Se estimează că prima unitate va fi livrată în 2033, în 7 ani de la semnarea contractului, iar cea de-a doua în 2035, în 9 ani de la semnarea contractului.
Noile nave vor înlocui cele două distrugătoare de clasă Durand de la Penne și vor acționa alături de cele două distrugătoare de clasă Horizon aflate deja în dotarea marinei militare italiene. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale DDX sunt:
- Deplasament: aproximativ 13.500 tone.
- Lungime: 180 metri.
- Echipaj: 251 militari.
- Autonomie: aproximativ 4.000 mile marine.
- Sistem de comandă și control: Leonardo SADOC 5, una dintre cele mai avansate soluții C4ISR navale ale Italiei.
- Radar: radar digital cu antene fixe AESA în banda S, oferind performanțe superioare de descoperire și urmărire simultană a țintelor aeriene și navale.
- Armament: sisteme de armament furnizate de MBDA – Aster, CAMM, se vorbește de 64 până la 80 celule verticale de lansare.
Cele două nave vor veni cu o serie de inovații dintre care se remarcă nivelul ridicat de digitalizare (la fel ca la FDI de exemplu), o rețea electrică internă cu sisteme de stocare a energiei, un sistem inovator de stabilizare integrat cu sistemul de guvernare, algoritmi noi pentru managementul bilanțului energetic și termic, dar și evoluții digitale ale sistemului de management al navei.
Iar veștile bune (pentru marina militară italiană, desigur) nu se opresc aici.

Programul FREMM EVO
Programul FREMM EVO (FREMM Evolution) reprezintă cea mai nouă evoluție a fregatelor multirol FREMM ale marinei militare italiene, fiind destinat să înlocuiască cele două fregate vândute Egiptului și să mențină efectivul de 12 unități FREMM în serviciul Italiei. Noul standard integrează tehnologii dezvoltate pentru navele italiene de generație mai nouă, în special clasa PPA și nava portelicopter / desant amfibiu Trieste.
Contractul pentru cele două fregate FREMM EVO a fost semnat la 31 iulie 2024 între Orizzonte Sistemi Navali și OCCAR (Organisation Conjointe de Coopération en matière d’Armement). Programul va costa contribuabilul italian frumoasa sumă de aproximativ 1,5 miliarde euro (circa 750 milioane euro per navă), valoarea totală putând ajunge la aproape 2 miliarde euro incluzând suportul logistic și activitățile conexe, prima fregată urmând să fie livrată în 2029, iar cea de-a doua în 2030.
FREMM EVO păstrează corpul și propulsia clasei FREMM italiene, dar primește o suprastructură complet reproiectată pentru a acomoda senzori și sisteme electronice mai performante. Principalele caracteristici tehnico-tactice sunt:
- Lungime: aproximativ 144 m.
- Lățime: aproximativ 19,7 m.
- Deplasament: aproximativ 6.500-6.700 t.
- Viteză maximă: peste 27 noduri.
- Autonomie: circa 6.000 mile marine la 15 noduri.
- Propulsie – configurație CODLAG (Combined Diesel-Electric And Gas) cu turbomotor de circa 32 MW și motoare electrice pentru marș silențios, optimizat pentru lupta antisubmarin.
În prezent, marina italiană operează 10 unități din clasa FREMM, 6 unități în versiunea multirol și 4 unități în versiunea antisubmarin.
Prin comparație cu navele seriei inițiale, FREMM EVO introduce un sistem de luptă complet modernizat, cu radar AESA cu antene fixe Leonardo Kronos Quad/StarFire, sistem de comandă și control SADOC 4 Cyber-Resilient, capabilități avansate anti-dronă și posibilitatea de a opera și coordona sisteme fără pilot / echipaj aeriene, navale și submarine. În același timp, nava păstrează performanțele antisubmarin dar adaugă o capacitate semnificativ îmbunătățită de apărare aeriană și de apărare împotriva amenințărilor reprezentate de rachetele balistice.
Conform configurației prezentate la Euronaval 2024, FREMM EVO va dispune de 32 celule VLS Sylver, împărțite în 16 celule Sylver A50 pentru apărare antiaeriană și 16 celule Sylver A70 destinate în principal rachetelor de croazieră MBDA MdCN / SCALP Naval. Se vorbește de operaționalizarea Aster 30 B1NT la bordul noii generații de FREMM, o rachetă destinată inclusiv interceptării rachetelor balistice, având în vedere că radarul și sistemul de luptă al FREMM EVO sunt descrise ca fiind capabile să susțină apărarea împotriva amenințărilor de această natură.
Succese recente la vânzare
Portugalia
Primul succes care atrage atenția este contractul încheiat în cadrul programului SAFE cu marina militară a Portugaliei.
La 20 iulie 2026 (sursa aici), Portugalia a semnat un acord interguvernamental cu Italia pentru achiziția a trei fregate FREMM EVO, valoarea totală a programului fiind de aproximativ 3,9 miliarde euro. Livrarea navelor este estimată pentru 2029 – 2030 ceea ce mă face să cred că este posibil ca unitățile destinate marinei militare italiene să ia drumul Portugaliei.
Potrivit autorităților portugheze, contractul include nu doar construcția navelor, ci și suport logistic și mentenanță pe cel puțin 30 de ani, transfer de tehnologie, suport operațional și modernizarea șantierului naval Arsenal do Alfeite, elemente care explică valoarea semnificativ mai mare a programului.
Achiziția a generat controverse în Parlamentul portughez, după ce opoziția a comparat costul aparent de aproximativ 1,3 miliarde euro per navă cu prețul de circa 750 milioane euro per navă plătit de Italia pentru propriile fregate FREMM EVO și a solicitat guvernului și ministrului apărării Nuno Melo să publice o defalcare detaliată a costurilor. Principala critică nu a vizat neapărat fregatele în sine, ci lipsa de transparență privind repartizarea celor 3,9 miliarde euro între costul efectiv al navelor și serviciile, investițiile industriale și suportul logistic incluse în contract.
Iar guvernul a răspuns, detalierea solicitată de opoziție mai jos (sursa aici):
- Capacitate de apărare antiaeriană (AAW) superioară celei a fregatelor italiene, ceea ce probabil înseamnă că toate cele 32 de celule VLS vor putea fi utilizate pentru rachete Aster.
- Cost unitar al navei: 893 milioane euro.
- Modificări solicitate de Marina Portugheză: 63 milioane euro.
- Cost total per navă: 960 milioane euro.
Elemente suplimentare incluse în program:
- Armament, muniții, rachete și momeli (decoys): 310 milioane euro.
- Costuri de susținere pe întreaga durată de viață a navelor: 461 milioane euro.
- Modernizări ale Bazei Navale Lisabona: 130 milioane euro.
- Modernizări ale șantierului naval Arsenal do Alfeite: 95 milioane euro.
- Doc plutitor: 55 milioane euro.
- Echipamente pentru testare și instruire: 40 milioane euro.
- Sisteme de simulare și instruire: 38 milioane euro.
În plus, participarea industriei portugheze la acest contract va reprezenta aproximativ 8,3% din valoarea programului (circa 320 milioane euro), incluzând:
- drone produse de Tekever;
- sisteme de comandă și control furnizate de Critical Software;
- echipamente de comunicații de la EID;
- simulatoare produse de ETI;
- docul plutitor construit de West Sea.
Uitați-vă bine, doamnelor și domnilor că tot visa Vam. Panait la achiziția a 3 fregate pentru Forțele Navale Române… Și sincer, mai ales dacă ne uităm și la Polonia, ar fi fost poate mai nimerit să luăm 3 fregate FREMM EVO ca portughezii decât să plătim aproape 1,4 miliarde de euro pe 3 + 2 nave cu capacități tehnico-tactice net inferioare. Și Dumnezeu mai știe cât pe modernizarea unor nave învechite moral.
Oricum ar fi, programul portughez este un bun exemplu despre ceea ce ar putea să însemne un program de introducere și asimilare a unor noi capacități tehnico-tactice într-o marină militară.
Grecia
Cumva la polul opus, Grecia va achiziționa două fregate FREMM din clasa Bergamini, în cadrul programului său de modernizare a Forțelor Armate. Acordul pentru activarea oficială a achiziției a fost semnat la 8 septembrie 2026, la Roma.
Navele care vor intra în dotarea Marinei Elene sunt fregatele „Carlo Bergamini” și „Virginio Fasan”, aflate în prezent în serviciul marinei militare italiene. Ambele au intrat în serviciu în anul 2013 (doar 13 ani vechime) și urmează să fie livrate Greciei în 2028, respectiv 2029. „Virginio Fasan” este configurată în mod special pentru lupta antisubmarin, fiind echipată cu lansatoare de rachete antisubmarin MILAS și senzori și echipamente specializate pentru detectarea și combaterea submarinelor.
Costul achiziției celor două fregate, incluzând 5 ani de suport logistic și mentenanță, va fi de până la 460 milioane euro, în configurația „as is, where is” (în starea actuală / locația actuală).
Am menționat expres sistemul de rachete antisubmarin MILAS din perspectiva dotării „corvetei ușoare” achiziționate de Forțele Navale Române din Turcia cu sistemul de grenade reactive antisubmarin dezvoltat de Rocketsan. Astfel, sistemul turcesc propulsează o grenadă antisubmarin cu un cap de luptă de 12 kg până la 2000 m, grenada putând acționa împotriva unor ținte aflate la o adâncime cuprinsă între 15 și 300 m (date publice). Un sistem similar de proveniență sovietică dotează corvetele de clasă Tetal. Mai merită adăugat și faptul că foarte puține marine militare mai folosesc astfel de sisteme antisubmarin.
Prin comparație, tot din date publice, sistemul MILAS are o rază de acțiune cuprinsă între 5000 m și 35 km și transportă spre țintă o torpilă antisubmarin MU-90 de 324mm… Fără alte comentarii.
În loc de sfârșit
În prezent, nucleul de luptă al marinei militare italiene este format din 2 distrugătoare specializate în lupta antiaeriană, 10 fregate FREMM și 5 nave multirol PPA, ceea ce plasează Italia printre cele mai capabile forțe navale europene după tonaj și capabilități de luptă. Royal Navy, teoretic marina unei țări cu interese globale, o palidă umbră a unor vremuri demult apuse, mai dispune astăzi de 6 distrugătoare Type 45 și 5 fregate Type 23.
Are nevoie Italia de o marină militară puternică? Se pare că da! Italia are interese maritime majore în Mediterana, pe rutele către Canalul Suez, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, iar o marină puternică îi protejează comerțul și securitatea energetică întrucât transportul maritim susține circa 28% din valoarea comerțului exterior italian, porturile sale manipulează aproape 500 milioane de tone de mărfuri anual, iar țara rămâne una dintre cele mai mari economii exportatoare și maritime ale Europei, cu peste 1.200 de nave comerciale sub pavilion italian și o flotă comercială semnificativă deținută de armatori italieni. Acestea fiind spuse, participarea constantă a marinei militare italiene la Operațiunea Aspides n-ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni.

Primele imformații relevă că.la varianta DDX vor păstra trei tunuri de 76mm precum au și în prezent navele lor clasa Horizon, două în prova, babord-tribord, și unul cocoțat deasupra hangarului elicopterui, iar mai în prova vor amplasa un tun mediu pe lângă alte două în borduri, forța artileriei clasice AA și C-UAS crescând considerabil
https://x.com/DifesaAres/status/2103244005450404263?s=20
Sa mai spun ca de 6,7 miliarde cat ar vrea statul , sa dea pe tancuri, as lua de la Ficantierii 3 submarine, 2 buc Fremm Evo, sa bag Marasesti la muzeu si cateva buc drone submersibile cu un procent mai mare ca al portughezilor de implicare a industriei, pentru ca avem santiere navele cu proprietar Ficantierii la noi ?
Acum stau si ma intreb?? De unde prognozeaza statul ca da banii astia ? De la buget ? Sau are in vedere un nou posibil SAFE ? Daca e de la buget, pot obtine conditi mai bune ,daca e pe SAFE,iese tot o „mare secretizare”….
@ Mihai Stoian
Tunurile alea de 76 mm fac parte din sistemul Strales și trag munitie ghidata DARDT .
Adică tunul are incorporat in turelă un radar de precizie și care comunica cu muniția DART. Aceasta muniție e de calibru mai mic decât 76 mm. Practic cu saboți.
Iese de pe țeavă cu o viteză mult mai mare decât clasicul 76 mm si radarul ai corectează traiectoria pina la distanta de auto activare a proiectilului. ( Focos de proximitate )
Salva de proiectile DART costa mult mai puțin decât o rachetă AA la paritate de distanta a țintei.
Știu, tocmai de aceea am spus că ei își întăresc artileria clasică pentru C-UAS. Una din navele lor din clasa Horizon a doborât în Marea Roșie cel puțin o dronă Houthi cu tunul de 76mm acum doi ani
In Marea Rosie sunt 4 angajamente confirmate oficial cu tunul de 76mm, 2 ale italienilor si cate una pentru francezi si nemti. Interesant e ca vorbim de versiuni diferite de Oto Melara, cea mai performanta (cel putin teoretic) – Strales fiind la italieni.
Francezii au publicat doborarea pe net, pare ca au tras vreo 6 boabe pana a explodat drona. Interesanta mi se pare si increderea demonstrata in tunul de 76mm dat fiind ca au lasat dronele sa se apropie la 5-6 km de nave.
Eu sunt de parere,ca tunurile dirijate de un radar de mare capacitate din managementul navei sunt mao performante decat un radar mic incastrat in „, carcasa tunului, ceva de „genu cum are radarul separat oerlikoanele noastre, realizezi ce performanta are ditamai radarul navei ridicat la inaltime…vede tot ca in palma, pana la distante mari avand capaitati C-ram dileste multe chestii, nu numai drone !
Radarul integrat in turela (btw, este de fapt un kit ce poate fi integrat ulterior pe toate versiunile Super Rapid sau Compact) este folosit strict pentru ghidarea munitiei DART.
Detectia initiala a tintelor este in continuare facuta de radarul principal care lucreaza cu bila optoelectronica pentru identificarea vizuala a tintei. Adeseori, bila aia integreaza si un telemetru laser folosit pentru a masura distanta pana la tinta.
Adica in genu la ce e pe corveta Hisar:
Tunul naval de 76 mm de pe navele din clasa HISAR este dirijat de radarul de conducere a focului AKREP 100-N (sau varianta din seria AKR-D), dezvoltat de compania turcă ASELSAN.
Acest sistem funcționează integrat în arhitectura generală a navei si comunica cu radarul principal CENK-200-N prin: Sistemul de Management al Luptei (CMS): Informațiile și controlul efectiv sunt centralizate prin sistemul ADVENT SYS (realizat de HAVELSAN/ASELSAN), care procesează datele de la senzori și transmite automat soluția de tragere către tun.
• Senzorii Electro-Optici: Radarul de dirijare este completat de sisteme optice avansate (cum ar fi sistemul electro-optic de căutare și urmărire AHTAPOT-S), permițând ochirea și angajarea țintelor chiar și în condiții de bruiaj radioelectronic sever
As zice ca nu chiar… 🙂 Iata ce zice Leonardo:
„Sistemul Strales instalat pe turelele navale 76/62 este alcătuit dintr-o antenă care, prin intermediul unui fascicul de frecvență radio, ghidează într-o direcție extrem de precisă unul sau mai multe proiectile DART către țintă. Sistemul Strales 76/62 poate lansa proiectile DART subcalibru, care sunt ejectate din țeavă cu o viteză mai mare în comparație cu proiectilele standard de 76 mm. Proiectilul DART este prevăzut cu o secțiune de ghidare frontală; odată lansat, aceasta captează un fascicul de ghidare RF care este orientat constant către traiectoria amenințării care se apropie.
Un focos de proximitate de ultimă generație activează proiectilul DART în momentul optim, pentru a spori eficacitatea acestuia în lovirea țintei.”
Sursa: https://www.leonardo.com/en/news-and-stories-detail/-/detail/strales-precise-engagement
Da ,chestia cu munitia DART e altceva…. cum ai spus..(btw, este de fapt un kit ce poate fi integrat ulterior pe toate versiunile Super Rapid sau Compact
Urmaresc de ceva timp evolutia marinei italiene si sunt placut surprins de ce vad. Dotare, estetic si numar. Nave multirol PPA sunt de fapt jumatati de fregata antiaeriana, iar ultimele bucati vor fi dotate puternic si pe razboiul electronic. Cam mari pentru doar 16 rachete antiaeriene, ar mai fi fost loc de inca 16, sa jumatate Aster, jumatate Mdcn. Sa cautati niste poze cu „puntea” navei, zici ca sunt pe SF.
PPA sunt o specie foarte interesanta, la origine nave de patrulare, dar dupa experienta din Marea Rosie pare ca toate vor fi inarmate la capacitatea lor maxima. Pozele de care zici: https://www.seaforces.org/marint/Italian-Navy/Patrol-Vessel/Thaon-di-Revel-class.htm
Da. Pacat ca nu au 32 de VLS totusi. As pune niste CAM-er cate 4 niste vl-uri si as avea o multime de oratanii pe nava asta. La dimensiunile astea ar avea loc.
Am citit la un moment dat niste stiri cum ca pe versiunea Light vor pune pana la 32 de CAMM-ER in Sylver A50, cate 2 per tub. Deci 16 celule A50 pare sa fie maximul pe care au fost proiectate sa-l duca. Pana la urma s-a plecat de la ideea ca sunt nave de patrulare multirol, nu fregate… 🙂 Dar asta e unul din avantajele de a proiecta o nava din start cu spatiu pentru actualizari ulterioare.
https://www.armyrecognition.com/archives/archives-naval-defense/naval-news-navy-2025/france-develops-new-launch-system-to-let-its-fdi-frigate-carry-up-to-four-times-more-missiles
Se vorbeste de o noua versiune de VLS unde incap cate 4 CAMM, nu stiu ce versiune, O sa poate trage rachete cu lansare rece si calda (cum au chinezii deja). Francezii sunt cei care lucreaza la ea, sa vedem cand apare pe nave.
misto jucariile italienilor, facute cu simtul raspunderii. la noi in schimb carpeala si pesches…macar luam jucarii Royal Navy pe vremuri, acum luam copai otomane
A fost prostie mare sa luam nave exclusiv cu turbine, nu si diesel, de lipsa armamentului nu mai spun.
Au dat teapa si cu offsetu (10% in loc de 80%) pe motiv ca n-au ce cumpara (lucru de inteles), nu ca ai nostri n-ar fi stiut, doar s-au facut ca ploua.
Era si alta oferta (olandezii), cu nave inarmate, mai noi.
Cand au fost in Libia au luat cu imprumut munitie pt tun, daca trageau un proiectil o plateau pe toata.
Alea chiar OPVuri au devenit, la litera, inclusiv cu DSK sudate pe punte, sa nu fie dezarmati daca ii atacau piratii.
Ați exagerat cu aprecierile și ne întrebam dacă nu cumva aveți motive personale.
Apoi compararea între flote este dificilă având în vedere capacitățile diferite ale unor nave diferite ca tonaj și capabilități de luptă, iar UK cu distrugătoare cu tonaj mai mare și arme diverse este greu de comparat cu marina italiană cu distrugătoare, nave mai mici. Apoi chiar distrugătoarele comparate între ele nu spun mare lucru ,diferite fiind echipamentele și armele îmbarcate.
Eu dacă as fi decident în marina militară română as amâna achiziționarea unor nave militare mari având în vedere caracterul semiinchis al mării negre și dificultățile financiare prin care trece România. În plus aducerea unor echipamente noi într-o regiune tensionată nu face decât să sporească suspiciunea ceea ce trebuie evitat.
1) „Ați exagerat cu aprecierile și ne întrebam dacă nu cumva aveți motive personale.”
Ne intrebam? Cine mai exact „ne” intrebam? 🙂 Cat despre „motivele mele personale”, nu traiesc din jurnalism, nu sunt nici macar militar, nu lucrez in „sistem”, sunt „decat” un umil pasionat.
2) Da, de acord, comparatia directa dintre 2 flote este dificila. Un criteriu adeseori folosit in ultima vreme este numarul celulelor verticale de lansare a rachetelor. Situatia astazi, ar fi: pentru britanici 6*48 plus 5*32, adica un total de 448 celule insa merita mentionat ca din acest total, 160 de celule sunt doar cu rachete antiaeriene cu raza scurta si foarte scurta de actiune (CAMM). Italienii au doar 288 celule in total, dar sunt toate folosite pentru lansarea Aster. Comparam insa o marina cu ambitii globale (Royal Navy) cu una cu ambitii regionale (Marina Militare). Si mai e ceva, Royal Navy n-a mai avut demult toate cele 6 distrugatoare disponibile pentru misiuni. In acest moment doar 2 sunt disponibile. Iar perspectivele Marina Militare arata mult mai bine decat cele ale Royal Navy.
Sunt un mare fan al Royal Navy, dar n-au mai fost demult atat de… praf.
3) Nu comentez oportunitatea de a achizitiona nave militare mari desi la nivel oficial se doreste acest lucru. Mai avem si exemplul Poloniei in Marea Baltica si aia tot o mare „semiinchisa”. Polonezii au preferat 3 nave mari si submarine.
4) „În plus aducerea unor echipamente noi într-o regiune tensionată nu face decât să sporească suspiciunea ceea ce trebuie evitat.” Ce mai e de evitat?!?!? Avem un razboi la granita si obiective pe mare de aparat. Se vorbeste deschis la nivel oficial despre faptul ca Rusia ne este dusman. Suntem „testati” cu drone si naiba stie ce mai urmeaza. Ce suspiciuni vreti sa mai evitam??
50 buc de magura 5 si toata flota italiana se duce la fundul marii. Navele ca si tancurile sunt relicve ale razboiului rece in epoca dronelor .
Raspuns, NU.
Una e sa vanezi nave inactive, tinute de rusi la ancora si alta e sa te lupti in mare cu tiate sistemele active si cu miscari de evitare.
Rusii au fost ce mai inepti detinatori ai unei forte navale din ultimele 200 de ani.
In loc sa le foloseasca agresiv impotriva coastei inamicului, au preferat sa-l lase pe acesta sa aiba initiativa intr-o campanie de uzura.
Mai bine se cereau la turci sa-i lase sa-si retraga fortele la Baltica.
Mai bine isi scufundau singuri navele, cum au facut ucraineii. Negau macar posibilitatea utilizarii atacurilor ca propaganda impotriva lor.
Orice era mai bine decat ce au facut rusii.
Visează cai verzi pe pereți în continuare, @Eduard!
Da, Marina Militare, cum i se spune pe limba ei, este soprana in Mediterana. Ba chiar s-ar putea argumenta ca, astazi, ininte de intrarea in serviciu a FDI franceze, italienii ii depasesc pe acestia, avand in vedere ca FREMM italiene sunt mai puternice decat cele ale galilor, Totul trebuie luat insa cu o mica rezerva, ca s-a mai intamplat ca Regia Marina (cum era ea botezata in al doilea razboi mondial) sa fie pe hartie cea mai tare din Mediterana, dar in practica sa si-o ia de la Royal Navy cu usturimi si mers carcanat si inclinat.
Si orice lucru are un pret. Investitiile in marina insemna ca Italia are foarte putin de oferit aliantei, ca forte tereste, pentru flancul de est.
Și Regia Marina dar și Royal Navy, ca și orice altă marină militară, au avut momentelor lor de strălucire și de groază în WW2.
Royal Navy au avut Scapa Flow în 1939 și Bismarck în 1941, noroc că și-au revenit din pumni și l-au scufundat repede, dar apoi a urmat dezastrul din Malaezia cu navele scufundate de japonezi care învățaseră lecția din Italia, care apoi au picat examenele următoare în fața americanilor. Istoria s-a repetat în șase ani de amețești, dar speram că nu se va mai repeta, însă gafele din Golful Persic mă contrazic
Eu vorbeam re italieni care au o „traditie” in contraperformanta la razboi.
Si in primul razboi mondial.
Si in al doilea razboi mondial.
Oricum, este interesanta pozitia ofensiva a italienilor in ceea ce priveste dotarea, spre o (cvasi)hegemonie in Mediterana.
Si mai interesanta ar fi o analiza privind scrnariile strategice ale italienilor. Eu, ca nespecialist in Mediterana, vad ca taget descurajare si contracararea unui adversar non-crestin (ca sa nu-i spun musulman).
De bine de rau, italienii stiu teoria:
1. punctul lor slab e pe Mare…de acolo pot fi invadati, cuceriti…dinspre nord slabe sanse – doar daca esti Napoleon – altfel in WW1 i-au tinut bine pe austro-ungari – cu tot cu tunicile lor negre din Nasaud 😉
2. Ca sa controlezi Mediterana trebuie sa controlezi cele 7 insule strategice ;):
a. Creta, Rhodos, Cypru, MALTA, Sicilia, Sardinia, Corsica.
De readus aminte ca stramosii lor au fost singurii din spatiul mediteranean care au numit Mediterana = Mare Nostrum 😉
De luat cu sare: de la teorie la practica e cale lunga dar acum nu ar avea adversari avansati tehnologic caci MB si SUA sunt in aceeasi alianta cu ei.
Poate daca Israelienii gasesc vreo 100 milioane populatie si se pun pe cucerit N Africa si spre Est fosta Mesopotamie ca sa creeze Greater Israel 😉
Geografic, Italia e o cizma cu toc. 😂
Dar militar e ca un portavion care împarte Marea Mediterana in est și vest.
Ca urmare , aviația militară e numeroasă și diversificata. Pentru a putea lovi oriunde in zonă.
Iar flota ( care ca la un portavion , trebuie să păzească scula principala ) e relativ numeroasă și modernă. Adică păzește dar și lovește unde trebuie când trebuie.
Prin primăvară se urmăreau cu rusnacii in Mediterană și macaronarii erau gata, gata să apese pe
trăgaci/ buton. ( au mârâit rusnacii că au ceva cu ei italienii , dar au plecat cu coada intre picioare.)
E si de remarcat industria navală militară de care dispune nația.
Cică privată dar cu acționist principal statul italian.
Nu au tăiat și vândut la fier vechi nimic și niciodată din industria militara.
La mintea mea navele italiene DDX cat și FREMM evo sunt prea mari pt Marea Neagră
Noi avem o istorie nefericită cu nave italiene, plătite de mai multe ori
La mintea mea, alegerea suedeză recentă a fregatei franceze FDI este de preferat pt noi, sau ar fi de preferat și pt noi
O navă mare sau cu mult mai mare vine și cu riscuri mari, legate de probabilitatea mai mare de lovire de către inamic
Plus ca îți trebuie, pt razboiu la ziua de azi, multe sisteme antidrona, în toate mediile: aerian, naval și submarin
Ar trebui ceva cum a fost Fubuki class destroyer în perioada interbelică
Victoria iubește pregătirea
Trebuie sa faci un compromis ! Nu vrei o nava mare ca are posibilitatea mai mare de a fi lovita ?, Bun, dar pe o nava mica nu poti pune multe sisteme performante sa o apere si de aici… cauti un compromis…
din nefercire conducerea noastra nu stie sa negocieze,
sau nu vrea,
sau nu se oboseste sa gaseasca solutii,
orice cumparare de tehnica scumpa, iar fregatele astea mari cu deplasament de distrugator FREMM EVO sunt scumpe, presupune compromisuri de ambele parti,
transfer de tehnologie pt productie in tara a ceva: tunuri, rachete, radare, torpile, drone, etc
locuri de munca,
cum fac polonezii,
ca stim ce mult transfer de tehnologie s-a facut in tara pt. camioanele Iveco
Fregatele noastre au 148m lungime si latime 14.8 , Fremm Evo are 144m lungime , in concluzie mai scurta ca majestatile si latime 19,7m , e mai lata si mai grea…. Deci nu e asa de mare …
ale noastre type 22 au fost retrase, cu aproape 30 de ani in urma, pt ca nu mai erau capabile pt lupta din urma cu 30 de ani, nu mai faceau fata,
plus ca foarte scumpe, pt. noi ca ne permitem, la ce conducere avem,
vezi diferenta cu pretul platit de marina chiliana tot pt type 22, de vro zece ori mai putin fata de noi,
noi aveam atunci cel mai bun priminister al Evropei, fan al conducatorului rusesc,
pe forumurile engleze, in urma cu vreo 25 de ani se spunea ca type 22 mai pot fi doar opv,
si e vorba de strategia din urma cu 25 de ani,
oare de ce T 55 are o inaltime mai mica decat T 34 ?
de ce au creat francezii FDI daca au FREMM ?
pot sa aduci si type 22 la ziua de azi, dar costa probabil cat alta nava noua, sau daca ma gandesc bine, cu mult mai scump ca o nava noua,
reparatiile/reproiectarea sunt mai scumpe decat o constructie noua,
poti sa iei FREMM dar pt ca is mari e mai greu sa le lasi singure, plus muti marinari la bord,
si o ultima intrebare,
de ce a renuntat Franta la constructia a 9 buc FREMM si s-a orientat spre 8 buc FDI ?
in conditiile in care, parca Franta a inceput cu FREMM
la mintea mea, poti sa te gandesti la distrugator, crucisator usor sau crucisator, cand ai suficiente fregate, corvete, etc.
e adevarat un radar mai puternic conteaza, iar o nava mai mare se presupune ca are o resursa de energie pt radare mai puternice,
dar radaru foarte puternic poate fi identificat de inamic