Buletin naval. Sistemul CIWS Rampart în teste

În ultimii doi ani, aproape orice discuție despre războiul naval a ajuns inevitabil la aceeași concluzie: dronele au schimbat regulile jocului. Atacurile desfășurate de rebelii Houthi în Marea Roșie și utilizarea pe scară largă a dronelor aeriene și navale în războiul din Ucraina au pus sub semnul întrebării eficiența modelului clasic de apărare a navelor.

Problema este simplă. O dronă poate costa câteva mii sau zeci de mii de euro. O rachetă antiaeriană modernă folosită pentru interceptarea ei poate costa de zeci sau chiar sute de ori mai mult. Pe termen lung, această ecuație este imposibil de susținut din punct de vedere economic. 

Enter: Rampart, noul sistem de apărare apropiată (Close-In-Weapon-System) dezvoltat de Naval Group. Francezii încearcă să răspundă uneia dintre cele mai importante provocări ale războiului naval contemporan: cum creezi un sistem suficient de ieftin pentru a combate dronele, dar suficient de flexibil pentru a face față și unor amenințări mai sofisticate.

Origini

Actualul Rampart nu s-a născut ca un program oficial de înzestrare al marinei franceze. Primele informații publice au apărut în 2023, când Naval Group a prezentat conceptul unui lansator modular denumit MPLS (Multi-Purpose and Modular Launching System), respectiv LMP (Lanceur Modulaire Polyvalent) în franceză.

Proiectul a fost inițiat și finanțat de Naval Group din fonduri proprii fără a avea certitudinea unui contract de achiziție. Practic, compania a anticipat că experiențele recente din conflictele moderne vor genera o cerere pentru asemenea sisteme și a făcut un pariu în acest sens.

În prezent, informațiile publice disponibile nu indică existența unui contract de producție în serie pentru dotarea marinei militare franceze. Acest lucru este oarecum neobișnuit pentru un program naval francez, dar sugerează că Rampart se află încă în faza de evaluare operațională și maturizare tehnologică.

Din același motiv, nu există în spațiul public informații privind livrarea unui „prim sistem operațional” în sensul clasic al termenului. Ceea ce a fost instalat în 2026 pe o navă franceză este un demonstrator avansat utilizat pentru testele pe mare și pentru validarea conceptului.

O dezvoltare surprinzător de rapidă pentru un proiect european

Privind retrospectiv, evoluția programului a fost remarcabil de rapidă considerând „standardele” europene în materie.

În 2023, conceptul MPLS era doar un proiect prezentat în cadrul evenimentelor organizate de Naval Group.

La începutul anului 2026 au început primele teste de tragere la sol. Acestea au urmărit validarea arhitecturii lansatorului și a diferitelor tipuri de muniții ce urmau să fie integrate.

În luna mai 2026, la poligonul militar Canjuers, au avut loc o serie de trageri extinse. Atunci au fost testate atât rachete de 68 mm neghidate, cât și versiuni ghidate, reprezentând primul pas important către demonstrarea capacităților reale ale sistemului.

La salonul Eurosatory 2026, Naval Group a anunțat oficial că MPLS primește numele comercial de Rampart. Alegerea este sugestivă: în română, rampart ar putea fi tradus ca bastion / meterez / zid de apărare, exact rolul pe care sistemul este destinat să îl îndeplinească pentru navele militare.

La sfârșitul lunii septembrie 2026, observatorii militari au remarcat apariția unui lansator Rampart la bordul unei nave portelicopter / de desant amfibiu din clasa Mistral iar momentul cel mai important a venit în cadrul exercițiului WILDFIRE 26.2, desfășurat între 28 septembrie și 2 octombrie 2026.

În timpul exercițiului au fost executate:

  • trageri reale cu muniție de 68 mm asupra unor ținte de suprafață;
  • angajarea unei drone aeriene cu o rachetă ghidată de 68 mm;
  • teste de integrare cu racheta antiaeriană poloneză Piorun, care a realizat captarea țintei cu capul său de ghidare în infraroșu, fără efectuarea lansării.

Ce face Rampart diferit față de alte CIWS-uri?

Spre deosebire de majoritatea sistemelor CIWS care sunt construite în jurul unei singure arme / muniții, Rampart merge în direcția opusă și propune un sistem capabil să integreze și să utilizeze o gamă foarte largă de muniții.

Această abordare amintește mai degrabă de filosofia containerizării și modularității care începe să domine tot mai multe programe navale moderne și este foarte… ne-franțuzească.

Caracteristici tehnice

Conform informațiilor disponibile, lansatorul este stabilizat pe două axe și utilizează patru module independente, care pot fi configurate în funcție de misiune. Masa totală este estimată la aproximativ 4 tone, dintre care aproape o tonă reprezintă capacitatea de încărcare a lansatorului.

Spre deosebire de multe sisteme similare, Rampart nu necesită modificări structurale majore ale navei. El poate fi instalat direct pe punte și nu necesită amenajarea unui compartiment dedicat sub punte. Această caracteristică ar putea reduce semnificativ costurile și durata integrării pe orice navă de luptă care dispune de spațiul necesar.

În plus, având în vedere munițiile folosite, Rampart poate fi cu siguranță reîncărcat pe mare, în marș, ceea ce constituie un mare plus atunci când comparăm cu rachetele lansate din tuburile verticale ale unor lansatoare precum Mk-41 sau Sylver.

În configurația dedicată rachetelor franceze de 68 mm, fiecare modul poate găzdui 20 de rachete, ceea ce permite transportul a până la 80 de rachete pe un singur lansator. Dacă sunt utilizate rachete NATO de 70 mm, capacitatea scade la aproximativ 48 de rachete.

În cazul rachetelor antiaeriene de tip VSHORAD, precum Mistral, Piorun sau SkyKnight, încărcătura totală este estimată între 16 și 24 de rachete, în funcție de configurație.

Raza de angajare depinde de muniția utilizată, însă Naval Group indică o zonă eficace de acțiune de până la aproximativ 8 kilometri. Pentru rachetele ghidate de 68 mm, sursele disponibile menționează aproximativ 5 kilometri.

În acest moment Rampart poate utiliza:

  • rachete ghidate de 68 mm;
  • rachete neghidate de 68 mm;
  • muniții NATO de 70 mm;
  • rachete Mistral;
  • rachete Piorun;
  • rachete SkyKnight;
  • muniții rătăcitoare (loitering munitions);
  • contramăsuri (lansatoare de dipoli & capcane termice).

Practic, același lansator poate fi configurat diferit în funcție de misiune, fiecare din cele patru module putând fi încărcat cu un tip de muniție / contramăsuri diferit. Această flexibilitate reprezintă probabil principalul argument în favoarea acestui sistem.

Ce planuri are Marina Franceză?

Toate informațiile disponibile indică în prezent către navele din clasa Mistral. Aceste nave sunt printre cele mai valoroase platforme ale marinei franceze. Ele transportă trupe, elicoptere, vehicule și servesc frecvent drept nave-amiral ale grupărilor navale franceze. În același timp, apărarea lor apropiată este asigurată în principal de lansatoare SIMBAD-RC (cu doar două rachete Mistral gata de tragere) și tunuri automate.

Rampart oferă un avantaj major: crește dramatic rezerva de muniție disponibilă împotriva dronelor și a țintelor de mici dimensiuni.

Mai multe publicații de specialitate au remarcat că instalarea demonstratorului pe nava din clasa Mistral a fost realizată exact în zone apropiate de pozițiile ocupate în prezent de lansatoarele SIMBAD-RC.

Un alt candidat sunt fregatele de clasă FDI care ar putea primi Rampart pe hangarul elicopterului, acolo unde pe versiunea grecească a fost instalat un sistem Mk 49 (GMLS) cu 21 de rachete RAM.

Cât de dificilă va fi integrarea?

La prima vedere, integrarea pare relativ simplă. Greutatea redusă, arhitectura modulară și posibilitatea de a-l instala direct pe punte elimină multe dintre dificultățile întâlnite la alte modernizări navale.

Cel mai probabil, provocarea principală va fi integrarea software. Pentru a-și valorifica întregul potențial, Rampart trebuie conectat la sistemul navei de conducere a luptei, la radare, senzori electro-optici și la rețeaua tactică existentă. În viitor, sistemul va trebui să decidă foarte rapid ce muniție este optimă pentru fiecare țintă.

În loc de sfârșit

Rampart încearcă să ofere un răspuns sustenabil la amenințarea reprezentată de drone și de atacurile la saturație. Dacă experiențele recente din Marea Roșie și Ucraina au demonstrat ceva, atunci acel lucru este faptul că viitoarele conflicte navale nu vor fi câștigate doar de nava cu cei mai buni senzori sau cu cele mai performante rachete, ci și de nava care își poate permite să continue lupta după zeci sau sute de interceptări. Iar în această privință, Rampart ar putea deveni unul dintre cele mai interesante programe navale europene ale următorului deceniu.

 


Surse:

Naval News, French Navy and Naval Group test Rampart CIWS at sea during WILDFIRE Exercise (5 octombrie 2026)
https://www.navalnews.com/naval-news/2026/10/french-navy-and-naval-group-test-rampart-ciws-at-sea-during-wildfire-exercise/

Naval News, Naval Group’s MPLS Close-In Weapon System Becomes Rampart (17 iunie 2026)
https://www.navalnews.com/naval-news/2026/06/naval-groups-mpls-close-in-weapon-system-becomes-rampart/

Kership discovers Rampart at Naval Group in Angouleme
https://www.naval-group.com/en/news/multipurpose-and-modular-launching-system-now-has-name-rampart

MBDA, SIMBAD-RC
https://www.mbda-systems.com/product/simbad-rc/

EDGE Group / HALCON, SkyKnight Missile System
https://edgegroup.ae

46 de comentarii:

  1. Felicitări pentru articol! Un asemenea sistem paletizat cred că poate fi folosit și integrat și în apărarea AA V-SHORAD și C-UAS a instalațiilor și bazelor militare terestre împreună cu radarele Thales

    6
  2. pare un fel de RAM varianta anti drone. Dar cu rol complementar. Ar fi necesare ambele pe o nava.

    2
  3. Faptul ca se poate pune doar pe punte, fara sa fie nevoie de modificari in compartimentele de desupt este foarte util pt navele mai mari, dar o sabie cu 2 taisuri pt navele mici, adaugand greutate sus (top heavy). Deci probabil va fi nevoie de alte modificari ca nava sa nu ai probleme pe vreme mai rea. Chiar si asa poate fi o mare lovitura pt NG, cu conditia sa poata rezolva cu integrarea software.

    Daca reuseste sa fie operationalizat rapid se va vinde ca paine calda. Noi am avea nevoie de asa ceva pe toate navele noastre de lupta operationale

    2
    • Sistemul Mk 49 Guided Missile Launching System (GMLS) care încarcă rachetele RIM-116 Rolling Airframe Missiles (RAM), 21 bucăți, are o greutate de aproape 6 tone și stă bine mersi pe hangarul multor nave gen corvete și fregate ușoare.
      Sistemul Rampart cu doar patru tone este semnificativ mai ușor și mai adaptabil

      4
      • MK 49 e prea greu pt navele noastre usoare. Eu ma gandeam cu voce tare daca un sistem ca Rampart poate fi pus pe nave de genul NPR-urilor sau al monitoarelor, daca tot au fost modernizate. Pe ele avem acum acel sistem antic FAM-14 cu rachete Strela. Probabil va fi nevoie de un upgrade si la senzori, radar, etc
        dar daca tot vrei sa tii navele in serviciu, au nevoie de o aparare AA decenta

        1
        • Pentru NPR (400 tone mava) și monitoare (500 tone nava) e greu la patru tone, acolo ar merge înlocuit sistemul Strela cu Chiron sau Mistral 3

          • Pe monitoare ar merge poate in locul uneia din cele 2 turele cu tun de 100mm. Pe NPR-uri cred ca pur si simplu nu ai unde…

            3
            • @ Nicolae, „pune tu o vorba, te sustin si eu”, sa puna RAMPART pe monitoare/blindate si sa puna si in fata un tun de 76mm SMART cu sisteme de la Leonardo sa traga munitii inteligene, daca tot au spus ca din constructie rolul tunului de 100mm este :
              tunul principal de calibrul 100 mm are rolul de a asigura sprijinul de foc articulat la distanță împotriva țintelor terestre și de pe suprafața.

              Sprijinul forțelor terestre și atacul obiectivelor de pe mal

              • Pregătirea și sprijinul de artilerie: Monitorul poate executa trageri indirecte din poziții acoperite sau camuflate pe Dunăre pentru a susține infanteria sau trupele de infanterie marină.
              • Distrugerea fortificațiilor inamice: Tunul este extrem de eficient în neutralizarea punctelor de foc întărite, a ambrazurilor, adăposturilor, cazematelor din beton, lemn sau pământ amplasate pe maluri.
              • Nimicirea forței vii și a tehnicii ușoare: Folosind muniție explozivă-incendiară, poate împrăștia șrapnel pe raze mari pentru a lovi trupele inamice sau punctele de comanda
              S a terminata cu Plevna,Turtucaia,Silistra,Vidin…… Hai sa le mai dam o sansa . Munitii inteligente gen Vulcano, Dart, le vor da o sansa sa mai fie utile in viitor…

              2
              • Nu cred ca tunul naval de 76mm poate fi pus pe monitoare/vedete blindate…
                Istoric vorbind, monitoarele/vedetele blindate au executat mai ales foc indirect, deci poate ca un obuzier de 155mm si niste mortiere/aruncatoare/sau cum le-o zice de 120mm ar fi mai utile pe o astfel de nava decat cel naval de 76mm.

                • Tunul de 100 mm numai sa traga indirect nu a fost conceput, e o simpla turela de tanc, incarcata manual, grea, cand se poate ceva usor ,incarcare automata… ! Cel de 76 mm, poate face mai mult in diverse situatii..
                  Scopul și misiunea principală ale sistemului de tun naval de 76/62 mm de la Leonardo (cunoscut istoric sub numele de OTO Melara) echipat cu muniție inteligentă sunt acelea de a asigura o apărare anti-aeriană și anti-rachetă de ultimă linie (CIWS) ultra-precisă, precum și dominația în acțiunile împotriva țintelor de suprafață sau terestre, la un cost mult mai redus decât cel al rachetelor convenționale.
                  Prin integrarea kitului Strales și a munițiilor inteligente (ghidate), acest tun de calibru mediu își extinde misiunea dincolo de artileria clasică, transformându-se într-un sistem defensiv și ofensiv de înaltă precizie.

                  🎯 Scopul și misiunile specifice în funcție de muniția inteligentă utilizată

                  Sistemul folosește două tipuri majore de muniție inteligentă, fiecare având o misiune tactică bine definită:

                  1. Muniția ghidată DART (Sistemul STRALES) – Misiune: Apărare împotriva amenințărilor rapide

                  • Scopul: Distrugerea vectorilor aerieni agili sau a țintelor asimetrice de suprafață. Proiectilul subcalibru DART este ghidat în timp real de un fascicul de radiofrecvență emis de antena tunului, permițându-i să își corecteze traiectoria în zbor pentru a intercepta ținta.
                  • Misiuni principale:
                  • Apărare anti-rachetă de proximitate: Interceptarea rachetelor anti-navă moderne, inclusiv a celor supersonice care execută manevre evazive strânse (cu forțe G mari).
                  • Combaterea dronelor (C-UAS): Neutralizarea dronelor aeriene și a sistemelor kamikaze fără a irosi rachete antiaeriene scumpe.
                  • Combaterea amenințărilor asimetrice de suprafață: Distrugerea ambarcațiunilor rapide de atac, de dimensiuni mici și extrem de manevrabile (bărci rapide de piraterie sau drone maritime / USV), care atacă în roiuri.

                  2. Muniția ghidată VULCANO 76 – Misiune: Lovituri de precizie la distanță extinsă

                  • Scopul: Multiplicarea razei de acțiune standard a tunului și eliminarea erorilor de localizare a țintei (TLE) prin utilizarea ghidajului GPS/IMU (sau senzori terminali IR/Laser).
                  • Misiuni principale:
                  • Suport Naval prin Foc (NGS): Bombardarea pozițiilor inamice de pe coastă pentru a sprijini trupele amfibii sau operațiunile terestre, operând de la o distanță sigură (până la 40 km).
                  • Război anti-suprafață de precizie (ASuW): Neutralizarea navelor de luptă inamice mari fără a intra în raza lor vizuală directă.

                  💎 Avantajele strategice ale misiunii sistemului

                  • Eficiență economică (Cost-Kill Ratio): O salvă de 3 proiectile ghidate DART oferă o probabilitate de lovire de aproape 98% împotriva unei rachete atacatoare, la o fracțiune din costul unei rachete de interceptare.
                  • Timp rapid de reacție: Tunul în versiunea Super Rapido are o cadență de tragere de până la 120 de lovituri pe minut și poate comuta instant între diferite tipuri de muniție datorită magaziilor moderne cu alimentare multiplă (Multi-Feeding).
                  • Flexibilitate tactică completă: O singură turelă compactă acoperă întregul spectru de misiuni navale moderne: de la artilerie clasică de bombardament, la scut anti-rachetă hiper-tehnologizat.

                  3
                • Tunul de 76 cred ca e conceput sa aiba incarcatorul sub el, deci fara modificari majore nu cred ca merge pe monitoare. Dar la 500 t cred ca poti sa pui diverse chestii pe ele si neaparat munitie ghidata pt lansatoarele de 122

            • Ca tot ai adus vorba de NPR ,sistemul AK 630M are 1800kg si trebuie le dai jos pe ambele ai usurat de 3600KG, asta afara de radarul de control a focului si de restul instalatiei de sub punte de la cele doua tunuri….
              Sistemul de conducere a focului asociat instalației AK-630M de pe Navele Purtătoare de Rachete (NPR, clasa Tarantul I / Proiect 1241.RE) este MR-123 Vympel (denumire NATO: Bass Tilt).
              Greutatea acestei componente variază în funcție de elementele luate în calcul:
              • Antena rotativă (postul de antenă exterior): Are o greutate de aproximativ 1.500 kg – 1.585 kg.
              • Întregul sistem de control electronic (inclusiv console, calculatoare și echipamente de sub punte): Are o greutate totală de 4.900 kg – 5.200 kg (aprox. 5,2 tone), în funcție de varianta exactă și modernizările aduse instalației.
              Din acest motiv, când instalația AK-630M (care goală cântărește 1.800 kg și ajunge la circa 3.800 kg cu muniția completă de 2.000 de lovituri) este integrată cu tot cu sistemul de comandă radar, ansamblul total adaugă peste 9 tone la deplasamentul navei.
              Din punctul meu de vedere , sa se vrea, nu ca nu se poate, daca analizam ca si montarea de NSM care sunt poate la jumatate din greutatea celor rusesti….

              2
            • La pupa, în locul turelei cu tun de 100mm aș monta o turelă 2x35mm GDF-009 sau un sistem BRAWLR de la Sierra Nevada, greutate totală circa două tone, patru stații de armament variabil, APKWS (posibil până la 46 rachete), AIM-9M Sidewinder, AIM-120 AMRAAM, AIM-132 ASRAAM sau IRIS-T
              https://militarnyi.com/en/news/textron-equips-cusv-naval-drone-with-brawlr-air-defense-system/

              1
              • Urat BRAWLER ca sistem, design dar usor si pare bine inarmat cu rachete, diverse…

                1
              • @mihaistoian Foarte interesant sistemul, nu stiam de astia. Stiam de Coyote si de Roadrunner, dar de astia nu. Singurul lucru care nu-mi place e chestia cu sinele de lansare care expun rachetele la intemperii. Complica intretinerea fata de alea incarcate in tuburi.
                O sa fac la un moment dat si un articol comparativ cu sistemele astea…

                5
  4. Osanale palmate la „RIM”-ul facut de Naval.

    „Rampart oferă un avantaj major: crește dramatic rezerva de muniție disponibilă împotriva dronelor și a țintelor de mici dimensiuni.”

    „Rampart încearcă să ofere un răspuns sustenabil la amenințarea reprezentată de drone și de atacurile la saturație.”

    Mai catifelat ca-n prospecte, nici vreo vaga urma de dubiu, de analiza critica :)).

    Un articol obiectiv ar mentiona macar in treacat si ca astia nu-s nici pe departe primii care s-au gandit la asa ceva, din contra.

    Da’ sigur, sunt io rau ca nu-mi plac osanalele fara vreun (R).

    • Da mai @xv, astia de la Naval mi-au reconditionat barca, trebuia sa scriu si eu ceva „frumos” despre ei… 😉 Iarta-ma ca n-am pus (R), (P) sau altele similare, asa „ca la carte”! Dar noi suntem „decat” un biet blog de pasionati (civili) pe teme militare, nu suntem o institutie de presa, banuiesc ca esti constient de asta. Oricum, felicitari pentru vigilenta, probabil ca ai fi fost turnatorul ideal la securitate pe vremea lui Ceasca…
      Aniuei, faptul ca esti singurul (pana acum, dupa tine vor mai aparea si altii cu siguranta, stiu ca sunt „popular”) care a gandit asa ma face sa cred ca ti se aplica si tie vorba aia: „Hoțul strigă – Hoții!”

      Pana una alta, este cam singura initiativa europeana in acest sens, una desprinsa din realitatile operatiunilor europene din Marea Rosie. Stiu ca astia nu-s primii care s-au gandit la asa ceva, dar sunt curios la ce sisteme similare te-ai gandit tu. Si cam ce dubii si analiza critica ai fi vrut tu de la mine in legatura cu un sistem aflat inca in faza de testare. Asta daca vrei sa comentezi si ceva constructiv.

      P.S. Ah, era sa uit, am primit si croasante gratis timp de un an ca sa scriu acest articol subiectiv… 😉

      21
      • Dacă nu ai primit și Madeleine nu se consideră articol promovat!😈

        3
      • De pasionati era inainte, bre, misto lacrimi de crocodil ai.
        Pasionati au ramas GMT si Mihaeanu, atat, ca ei nu s-au plimbat contra articole scrise.
        De-aia inainte era credibilitate si obiectivitate, ca nu se bagase niciun autor in troaca interesului companiilor.

        • Ok, deci nimic constructiv de comentat, obisnuitele banalitati, bagat destu’ prin gard, pe scurt, trolam si cam atat…

          3
          • Deci nu-ti pute nimic sa faci reclama mascata unui produs.
            Aveam impresia ca totusi intelegi ce scrii si ca nu esti vreunu cu obrazu gros.
            E posibil sa ma insel.

            • xv, nu te supara, dar de data asta nu te inteleg: e ceva eronat in articolul lui nicolae? A umflat ceva caracteristici din burta? Cat despre faza cu reclama, sa fim seriosi, mare nevoie are NG de un articol promotional pe RoMil. De parca cei 40-50 de oameni de il citiram ne inghesuim sa luam 2-3 din astea fiecare. Sau onorat MApN-ul o sa se puna acum sa cumpere Rampart, ca a zis nicolae ca e bun. Sa fim seriosi.

              8
            • @xv Daca nu intelegi o ironie, nu prea mai avem ce vorbi pe mai departe…

              O sa fac totusi un ultim efort: in ultimii ~10 ani am scris cam 450 de articole pe RuMil, unele mai bune, altele mai putin bune si am fost invitat la 3 excursii la care m-am si dus: 2 la MBDA in Franta/Italia si UK si una la NG&MBDA la bordul fregatei Guepratte aflata in vizita in portul Constanta. Ah, mi-am amintit in timp ce scriam, am fost si la un eveniment organizat de Arquus pe cand promovau Sherpa. Nu mai stau acum sa caut, dar din excursiile astea au rezultat undeva pe la 15 articole… Din totalul de ~450.

              Eu scriu despre ce vreau si ce imi place, ca scriu pe timpul si pe „banii” mei. Ma straduiesc sa scriu obiectiv, dar nu-mi iese intotdeauna, mai ales cand imi place mult o scula sau alta. Imi place sa discut despre ce scriu si sunt bucuros ca aici mai sunt si alti pasionati ca mine cu care pot imparti idei si de la care pot invata lucruri. Cu unii chiar discut cu mare placere in contradictoriu.

              Aniuei, revenind la excursii, hai sa-ti dau un exemplu: am facut o excursie pe banii mei la Haga ca sa accesez arhivele Ingenieurskantoor voor Scheepsbouw (IvS), daca-ti spune ceva numele. Candva, o sa valorific si ce-am gasit acolo, partial am facut-o aici, dar mai am extrem de mult material, nu si suficient timp insa: https://rnhs.info/torpiloarele-romaniei-vedetele-lurssen/

              Revenind, niciunul din articolele rezultate din aceste excursii nu mi-a fost scris de altii. Au fost toate articole de prezentare ale sistemelor produse de companiile respective. Pre-zen-ta-re. Daca poti sa intelegi termenul.
              Nu le-am considerat niciodata reclama mascata ci articole de prezentare. Initial, vorbeam cu George si ne-a fost chiar rusine ca am fost invitati si ca am participat… Iar pentru mine a fost o experienta senzationala sa vad fabricile MBDA sau fregata Guepratte de exemplu, e ceva la care nu as fi avut acces altfel.

              Fara sa vrei, ai dreptate cu ultima propozitie: da, te inseli. Articolul asta nu este rezultatul unei excursii la NG. Am fost invitat la multe alte excursii, am fost nevoit sa refuz din lipsa de timp si aglomerare la birou… Tu nu prea poti sa intelegi ce-ti spun eu mai sus pentru ca probabil tu n-ai face ce fac eu fara sa fii platit.

              P.S. Si cu asta am incheiat. Constat ca in continuare n-ai comentat nimic util sau constructiv.

              11
      • Sau un poule la boulangerie daca se da

        2
  5. Nicolas mon chere, te-ai vândut ieftin. Eu aș fi cerut entrecote avec frites și ceva vinișor pe viață😊

    5
    • Da maitre, ce sa-i faci, atat s-a putut! Eu chiar nu sunt pretentios, m-as multumi cu o tocana de organe (ragout d’abats parca ii zic ei?) si un Marsannay, ca tot vine frigul. Pe vara ar merge niste moules frites si un Cote de Provence… 🙂
      Ce vrei, nu mai au nici astia bugetele de PiaR de pe vremuri, traim vremuri grele!

      4
    • Mancarea romaneasca > mancare franceza. Le batem fierturile pretentioase la curu gol.

      1
      • Uite, numai despre asta nu discutasem intr-un articol despre sisteme antiaeriene/antidrona etc samd 🙂 In mod normal n-as fi insistat, dar nu m-am putut abtine, te intreb si acum, din nou: unde-i @robi si ce-ai facut cu el? 🙂
        Deci mancarea romaneasca e peste mancarea frantuzeasca… Hai ca m-am dicstrat! 🙂

        1
        • Niciodata nu mi-a placut mancarea frantuzeasca, mai ales orice contine legume fierte. Nici pateul ala oribil de gasca nu imi place.
          Sarmale cu mamaliga, mamaliga cu smantana, branza si oua fierte, fasole cu ciolan, micii, tocanita de purcel lista poate continua. Astea imi plac mie.

          Ca sa vezi cat sunt eu de fancy nu suport nici icrele negre.

          1
          • Am inteles. Deci daca tie iti place mai mult mancarea romaneasca (ghiveciul nu are legume fierte?) decat cea frantuzeasca atunci automat mancarea romaneasca > mancarea frantuzeasca… 🙂
            Mananc cu egala placere si sarmale si supa de ceapa, dar asta nu inseamna ca bucataria romaneasca este peste cea frantuzeasca. Noi romanii avem mereu tendinta de a ne considera buricul pamantului frizand uneori penibilul si nu prea este cazul.
            P.S. Nici eu nu ma dau in vant dupa icrele negre dar imi plac borsul si pirostile… Nu e despre a fi fancy aici iar faptul ca-mi place mancarea frantuzeasca nu ma face fancy…

            3
  6. Arsenie Breahnă

    Această versatilitate a tipurilor de muniție mi se pare mie că e punctul forte al jucăriei. Ar fi o soluție ce rezolva rapid nevoia acută de protecție, asta în caz că testele vor demonstra viabilitatea alegerii. Ce mă îngrijorează este evoluția extrem de rapidă a dronelor, ceea ce mă face să cred că tot o soluție dronă contra dronă ar fi cea optimă. Dar e foarte posibil să greșesc, mai ales în cazul unui atac la saturație – situatie în care două jucării din astea poate că mai degrabă ar face față. Și la doar 4 tone nu cred să pună probleme de amplasament chiar și pe nave mai mici, sau în puncte fixe, așa cum ar fi, de pildă, o platformă marină.

    1
    • Pe masura ce pretul mijloacelor de combatere a dronelor scade, tendinta va fi sa faca dronele din ce in ce mai sofisticate, crescandu-le astfel pretul. Vezi trecerea Geran de la motoare cu piston la motoare cu reactie pentru ca Geran sunt deja doborate la greu cu mijloace la fel de ieftine.
      A zis @robi la un moment dat si consider ca a zis bine, am aceeasi parere: dronele folosite azi devin din ce in ce mai sofisticate si, pe cale de consecinta, mai scumpe. Incet-incet ne intoarcem de unde am plecat…

      3
  7. Arsenie Breahnă

    Da, e logic ce zici. Privind Rampart-ul, cu siguranță că nu e chiar un ieftinache nici el, deși pare doar o cutie de tablă. Dar eu aș socoti îndeosebi cât valorează ce protejezi cu el; si când e vb de valoarea – nu doar contabilă – a unui Mistral, păi parcă atfel se vede balanța costurilor…

  8. @Arsenie De acord ca socotesti ce aperi cu x sau y armament. Dar intr-un razboi de durata pur si simplu nu e sustenabil economic. Iar razboaiele inseamna si economie. Ce s-a intamplat in Iran este, cel putin in opinia mea, cat se poate de elocvent. Nici macar americanii nu-si permit asa ceva, ca d-aia a aparut Coyote pe distrugatoarele Arleigh Burke. La asta se adauga si rezerva de munitie. Asa au realizat si francezii ca 16 celule sunt absolut insuficiente pe o fregata… si au ajuns sa angajeze Shahezii cu tunul de 76mm ca altfel plecau acasa intr-o saptamana.

    1
  9. Avem dreptul la opinie liberă și asta e bine. Dar dacă nici Nicolae nu a dedicat de-a lungul atâtor ani timp și efort scriind aici pentru beneficiul acelora care citim nu știu cine a făcut-o.

    8
    • @Linker
      Toti stim ca acuzatiile lu ninjaspionulfortespeciale sunt ridicole. Se vede pasiunea lui Nicolae pentru marina in mod special in toate articolele istorice si aici pe site si pe RNHS.

      @Nicolae
      Multumim pentru articole. Ai oameni care le citesc cu mare placere, eu fiind unul din ei.

      11
      • si apreciam ca isi face timp sa raspunda si la astia mai noobi, care nu sunt tocmai niste experti. Mai ales ca o face din pasiune.
        Chapeau 🙂

        4
  10. fac si francezii ceva integrabil usor pe alte nave decat ale lor, cu toate munitiile posibile, sa nu se mai zica ca-s de kkt ca nu permit sa vanda si altii, scrie Nicolae despre el ca el oricum nu scrie nimic despre zona Navy si se gaseste un Cristoiu de forum sa se intrebe unde au venit banii 🙂 🙂

    6

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *