Cercetarea, indiferent ca e vorba de domeniul medical, de cel IT&C, agricol, militar sau oricare altul, trebuie privita ca un domeniu strategic, mai ales ca dupa 1990 acest domeniu a fost in prabusire libera, atat ca numar de angajati cat si ca si capabilitati.
Industria, medicina, agricultura, se pot dezvolta sustinut doar daca cercetarea produce forta motrice pentru acestea, altfel tara noastra risca sa ramana doar o capacitate de productie low-cost usor delocalizabila pe alte meleaguri. O cercetare puternica iti sustine si un invatamant de calitate si viceversa, dincolo de impactul economic direct. La acestea se adauga si alti factori, cum este gradul de sanatate al populatiei, daca vorbim in special de cercetarea medicala.
Acum ceva timp am dat exemplul Israelului, care a reusit sa atraga interesul investitorilor straini in cercetare, acestia creindu-si nenumarate laboratoare in Israel, alaturi de anumite facilitati de productie. Practic, Israelul incurajeaza nu doar cercetarea de stat, din care mare parte militara, ci are si un mecanism bine pus la punct pentru mediul privat, practic cele 2 fatete completandu-se admirabil si sprijinindu-se reciproc.
Evolutia numarului de angajati in cercetare in Romania
Subiectul este oarecum similar cu ceea ce se intampla in domeniul IT&C, unde de cativa ani se incearca trecerea de la “fabrica soft”, usor delocalizabila, la cercetare, care ar aduce atat calificare si remuneratie superioara cat si un sistem integrat de productie si cercetare-dezvoltare, mult mai greu de suprimat sau mutat in alte locatii… Acesta este un plan pe termen mai lung, deoarece trebuie modificata legislatia pe mai multe aspecte iar pentru ca aceste masuri sa inceapa sa dea si rezultate, pot sa treaca ani sau chiar decenii:
– financiar – facilitati fiscale si stabilitatea/predictibilitatea taxarii pe termen mediu – pentru incurajarea investitiilor: impozit pe venit, pe profit, CAS, taxe locale;
– garantarea unui procent minim din PIB pentru programme de cercetare (de dorit 3-4%, dar actualmente de doar 0,5% – sursa aici, pe cand in SUA este de 2,9% iar in Japonia si Coreea de Sud de peste 3%)
Alocare din PIB pentru cercetare
– capital uman si programa invatamant, schimbarile din curicula putand genera efecte vizibile dupa minim 5 sau 10 ani, in functie de ciclul de invatamant in care sunt realizate. Crearea unei culturi a asumarii riscului, inovatiei si initiativei, atat prin educatie scolara cat si prin alte metode (in cazul Israelului, serviciul militar obligatoriu);
– incurajarea parteneriatelor intre institutii de invatamant superior si firme/corporatii;
– necesitati sau potential cerere nationala si regionala (astfel se identifica nisele pentru care cercetarea poate aduce plus-valoare semnificativa);
– inasprirea legislatiei drepturilor de autor;
– fluidizarea si debirocratizarea obtinerii patentelor de inventie;
– asigurarea unei creditari avantajoase pentru start-up-uri in inalta tehnologie si cercetare (posibil prin program guvernamental);
– modalitati de incurajare a inovatiei, nu doar financiar ci si infrastructura (de transport, parcuri tehnologice – nuclee de centre tehnologice multi-tehnologie in proximitatea marilor centre universitare) si know-how (un exemplu sunt incubatoarele de IT&C) pentru transpunerea brevetelor in productie/aplicatii;
– participarea la programe europene de cercetare dar si la altele, trans-nationale (exemplu programul laserului de la Magurele) cu planificare multianuala si crearea de centre de excelenta asociate si cu programme universitare;
– dezvoltarea si maturizarea unei piete de capital pe acest domeniu (vezi exemplul israelian): patente si capital de risc (ajutate de retele si platforma online);
– transformarea parteneriatelor strategice in oportunitati de cercetare si transferuri de tehnologie, cu co-participarea statului roman
– offset/compensatie industriala (pe domeniul achizitiilor militare) care se poate reflecta inclusiv in laboratoare, colaborari si centre de cercetare (majorarea valorii minime la 100%, prin legislatie), nu neaparat cu specific militar.
Cheltuieli cu cercetare-dezvoltare/capita
Tin sa reamintesc faptul ca starea cercetarii reflecta starea invatamantului dar si robustetea si capacitatea de crestere a economiei unei tari, astfel ca cercetarea de astazi reprezinta o oglinda fidela a nivelului tehnologic, economic si de trai de maine al unei tari. Este un mare pacat ca o tara cu potential imens si inclinare nativa catre inventica, sa-si iroseasca aceasta sansa, mai ales ca viitorul este destul de sumbru in ceea ce priveste evolutia procentuala a populatiei apte de munca si a piramidei varstelor in Romania.
Cercetarea alaturi de locurile de munca cu valoare adaugata mare (procesare, produse finite) sunt singurele alternative pentru a asigura un trai mai bun in tara noastra.
Deci investind in cercetare investim in dezvoltarea viitoare a tarii si in educatie, iar acesta este un pariu pe care nu avem dreptul sa-l pierdem, spre binele copiilor nostri!
Marius Zgureanu