Lovituri cinetice: MHTK… si CKEM

Marius Zgureanu

7 ani ago

MML lansand Hellfire

Incepem cu teste efectuate la poligonul White Sands Missile Range N.M. cu interceptorul „Miniature Hit-To-Kill Missile” (apartinand celor de la Lockheed-Martin), alaturi de AIM-9X Sidewinder, Tamir (Iron-Dome) si AGM-114 Hellfire lansate din Multi-Mission Launcher :

Practic lansatorul multimisiune (MML) trebuie sa ofere o protectie bazelor avansate de operatiuni (FOB) impotriva unor amenintari multiple, din aer sau de la sol. In cazul rachetei miniaturizate „hit-to-kill”, aceasta completeaza protectia cu privire la urmatoarele amenintari: artilerie, aruncatoare de bombe, rachete, rachete de croaziera, drone si aeronave. Denumirea vine din faptul ca racheta nu detine incarcatura exploziva, neutralizand tintele datorita energiei cinetice, prin coliziunea cu acestea, la distante de peste 3km fata de locul de lansare a interceptorului.

MHTK

… dimensiuni si caracteristici

Interceptorul a fost dezvoltat in cadrul programului EAPS-ID, vizand capacitati C-RAM (alte elemente prezentate aici), in aparenta dimensiunile acestuia fiind reduse suplimentar prin redesign fata de varianta initiala, astfel: 61cm lungime (75cm initial), diametru 7cm si masa 2,2kg (initial usor sub 3kg). Ghidajul in zbor se face cu ajutorul unei legaturi de date RF (radio-frecventa), interceptorul fiind si el echipat cu cap de cautare semiactiv de inalt afrecventa, pentru fixarea pe tinta. Radarul de iluminare de frecventa si rezolutie inalta de la sol este de tip AESA, cu banda de „vedere” in elevatie de 45° si cu un unghi maxim de scanare de 90°.

Containerul de lansare cu 15 celule

Lansatorul MML, integrat pe sasiu de camion, se poate roti la 360° si avea o elevatie 0-90°, fiind alcatuit din 15 tuburi de lansare, fiecare putand adaposti unul sau mai multi vectori. Lansarea este integrata in cadrul sistemului „Integrated Fire Protection Capability (IFPC) – Inc. 2” fiind coordonata de un radar Sentinel si un sistem de comanda-control al tragerii: Integrated Air and Missile Defense Battle Command System, sau prescurtat IBCS. IFPC Inc.2 este un efort conjugat al Army’s Program Executive Office for Missiles and Space’s Cruise Missile Defense Systems Project Office cu Army Aviation and Missile Research, Development and Engineering Center.

Capacitatile sistemului IFPC

Si pentru ca MML putea lansa inclusiv Hellfire, sa revenim la un proiect mai vechi al Lockheed-Martin, folosind tot efectul energiei cinetice. Chiar daca programul rachetei antitanc hipersonice MGM-166 LOSAT a fost anulat acum mai bine de 15 ani, studiul a continuat o vreme sub forma unui vector mai compact: CKEM ( Compact Kinetic Energy Missile), capabil de viteze Mach 6,5+.

CKEM era prevazut a fi lansat de pe vehicule terestre dar si de pe aeronave evoluand la joasa inaltime, putand atinge tinte aflate pana la 10km distanta (8km, dupa alte surse). Cu o lungime de 1,5m, un diametru probabil de 15cm si o masa de aproape 45kg, racheta detinea un penetrator capabil sa dezvolte energii de 10Mj la impactul cu tinta (comparabil cu munitia 120 mm L/44 APFSDS), fiind eficient atat contra tintelor blindate inclusiv cu blindaj reactiv cat si impotriva structurilor de beton armat.

CKEM

CKEM era prevazut a fi ghidat prin legatura RF (ca si MHTK) iar orientarea in zbor cu ajutorul unor minimotoare de manevra, fiind lansabil in modul trage si uita, cu urmarire pasiva a tintei de catre platforma lansatoare, care asigura si corectiile de traiectorie. Un alt avantaj era lansarea in secventa foarte scurta, aproape simultana, a mai multor lovituri, cu posibilitatea de a angaja mai multe tinte. Asta inseamna ca era superior ca si putere de lovire, unui tanc Abrams, in lupta antiblindat si anti-bunker, lipsindu-i insa capacitatea de a ataca cu munitie exploziva.

Misiuni si capacitati CKEM

Sa nu uitam si de un produs aproape similar – MRM-KE al ATK, care este insa ghidat SAL, ghidaj GPS pentru actualizare in zbor si radar milimetric pentru urmarirea autonoma a tintelor pana la 12km distanta.

MRM KE / CE

Avand in vedere aparitia unor noi blindaje si a imbunatatirii sistemelor de protectie activa, ar putea fi posibil sa vedem resuscitarea unor astfel de vectori antitanc, care ar putea lovi la distante de pana la 10-12km cu penetratori capabil sa dezvolte peste 12MJ (poate chiar 15MJ) si viteze hipersonice similare loviturilor antitanc, greu de contracarat (spre deosebire de rachetele antitanc clasice, mult mai lente) si cu avantajul mentinerii capacitatii de penetrare si dincolo de 2-3km, alaturi de o cadenta mai ridicata decat a unui tun. Astfel, cu un vehicul de talia unui Humvee, sau a unui UGV, se poate echivala si chiar depasi capacitatea de lupta antitanc a unui tanc. In plus, un astfel de sistem poate fi integrat si pe elicoptere sau aeronave de atac la sol, echivaland cu instalarea unui tun cal. 120mm.

LRPF

Revenind la lansatorul multirol MML, mai sus este o varianta pentru protectia unor obiective statice. Avand in vedere ca dorim sa cumparam sisteme de artilerie reactiva Himars (High Mobility Artillery Rocket System), este important pentru noi programul „common launcher”, in cadrul caruia s-a testat deja lansarea de rachete SL-AMRAAM de pe platforma camionului 6×6 M142 (un prim pas catre NASAMS), alaturi de capacitatea de a lansa incarcaturile „clasice”6 × 227 mm M270 sau 1 MGM-140 ATACMS si in viitor 2 lovituri LRPF. Ar mai lipsi o capacitate, si anume aceea de a lansa rachete de croaziera/antinava, daca nu Harpoon care ar putea fi prea lung, macar NSM (o idee de containerizare incluzand CAMM-ER si LAR-160 aici).

Himars lansand SL-AMRAAM