… sau noul venit mai putin cunoscut integrat in sistemul antiaerian IRIS-T SLS…
Prezentat de Diehl Defence la expozitia ILA Berlin 2026 acesta pare a fi un concept de interceptor oarecum similar lui Shield AI X-BAT, doar ca nu este capabil de decolare/aterizare verticala si este ceva mai mic, cu o masa maxima propusa de 600kg, si mult mai simplu si mai ieftin.
Si asta pentru ca aceasta drona cu 2 motoare cu reactie poate purta pe o sina de lansare standard amplasata deasupra fuselajului rachete aer-aer de tip IRIS-T.
Aceasta aminteste putin si de initiativa rusilor de a echipa anumite variante de Geran cu cate o racheta aer-aer cu raza scurta ( rachetă aer-aer R-60 sau MANPAD ), cu rol de autoprotectie. Diferenta este, cum am scris chiar la inceput, ca UAS-ul Cobra 600 este integrat cu sistemul antiaerian IRIS-T SL/SLM, fiind o platforma de extindere a razei de actiune a rachetei IRIS-T si de atacare a tintelor greu/imposibil de lovit de la sol (pe motiv de distanta, obscurare teren sau altitudine), cu toate ca senzorii sistemului antiaerian le detecteaza. Practic se reia intr-o noua abordare conceptul aviatiei de interceptare integrate cu sistemele antiaeriene de radare si rachete de la sol.
Cobra 600 mai este cunoscuta si sub numele de Sistemul de Lansare și Atac Aerian (AirLAS), programulul fiind lansat doar anul trecut ca un complement al sistemelor antiaeriene de rachete.
Aeronava apartine start-up-ului aerospatial german Polaris Raumflugzeuge, si are la baza o forma de aripa zburatoare cu mini-stabilizatoare verticale de capat de aripa.
Un altul dintre obiectivele celor de la Polaris este de a cercetea incremental pentru a putea obtine un vehicul de tip naveta spatiala reutilizabila. Programul este finantat de firma dar exista si participare din partea a cel putin unei natiuni interesate.
In versiunea prezentata, aeronava are 2 motoare cu reactie a cate 113kgf de tip JetCat-P1000-PRO, insa fuselajul, lung de 6 metri pare sa dispuna de inca doua admisii suplimentare (se spune ca celelalte 2 motoare ar fi fost demontate inaintea expozitiei pentru folossirea in alt proiect), asa cum se vede si intr-o alta imagine concept cu admisii ingropate in bordul de atac, ceea ce ar putea insemna o configuratie scalabila cu pana la 4 motoare, in functie de misiunea dorita.
Polaris Raumflugzeuge se lauda a fi construit deja variante ale acestei drone si sa fi inceput testele cu racheta IRIS-T inerta atasata. Cobra untegreaza un tren de aterizare triciclu retractabil, ceea ce inseamna ca drona poate decola si ateriza de pe piste si portiuni de autostrada si poate fi recuperata si reutilizata. In plus, drona nu are senzori ambarcati in varianta actuala (tintirea se bazeaza pe senzorul rachetei si eventual legatura de date, alaturi de capacitate IRIS-T de a selecta tinta dupa lansare – LOckAfteraLaunch) si se asteapta sa fie suficient de ieftina pentru a fi o pierdere acceptabila financiar, in cazul imposibilitatii recuperarii sale. Varianta ambarcarii unui senzor electro-optic pe drona nu ar trebui exclusa in totalitate, putand fi utila in cazul extinderii gamei de misiuni/arme ambarcate.
Pentru misiunile la distante mari ar putea fi posibila si o legatura de date prin satelit (SATCOM), utilizabila si ca redundanta in cazul interferentelor sau bruierii legaturii directe.
Raza de actiune maxima asteptata pentru Cobra 600 cu o racheta IRIS-T pe extrados este de 400 km, cu mult peste cei 10 km ai sistemului echipat cu aceeasi racheta u lansare de la sol, sau 40 km ai variantei SLM cu raza extinsa (booster) a aceluiasi sistem. La aceasta se adauga si extinderea capacitatii de lovire in altitudine, daca exista timpul necesar de urcare in plafon al dronei purtatoare.
Strategia de folosire ar consta in prepozitionarea acestor vectori purtatori pe piste aflate in apropierea rutelor de interes pentru apararea antiaeriana.
Conceptul pare interesant, insa dependenta de piste ar putea deveni un handicap pentru un sistem de acest tip, fiind poate de dorit dezvoltarea unui sistem de lansare de la sol fara pista si poate si de recuperare. Aditional, exact ca in cazul conceptului dronei poloneze Skorpion II UAV (aflata in aceeasi categorie de masa), poate ar fi o optiune sa se aibe in vedere si echiparea cu munitii mai ieftine decat IRIS-T, in cazul in care se doreste si combaterea altor tinte decat aeronavele cu pilot, rachetele de croaziera sau dronele de tip male.
Marius Zgureanu
Surse :
Germany’s Cobra 600 Is A Jet Powered Interceptor Drone That Slings An IRIS-T Missile
Diehl Defence unveils Cobra 600 and integrates missile launcher
ILA 2026: Diehl debuts Cobra 600 ‘airborne launch rail’
(3) READ 💬: The prototype for the Cobra 600… – The Military Channel | Facebook
Vezi si:
Unmanned Everything: Europe’s Going All-In On Drone Tech
Anduril’s New Interceptor Might Just Change Everything
Citeste si:
Cred ca si acest proiect (ca majoritatea din domeniul dronelor fie ele aeriene, navale sau terestre) este de domeniul “ce-ar fi daca” ori “uite ce-am putea face”
Mira 3 a fost dotata cu 4 motoare si la puterea acestora putea duce in spate o sarcina utila, insa nu obligatoriu IrisT. Mai mult cum ai controla racheta daca raza UAV-ului purtator e de cca 400km (controlul rachetei este de la sol)? Care sateliti? Ai cui? Cum vor comunica securizat cu UAV-ul purtator si cu racheta (IrisT sau alta)? Nu cumva in acesta configuratie nu prea mai pare un system defensiv ci exact opusul?
Au incercat 4 motoare cu recatie, 4 motoare electrice, 4 motoare cu reactie + 1 motor racheta (btw cei de la FireFly Aerospace a incercat acelasi tip de motor racheta si au renuntat). Momentan incearca , tatoneaza, probabil isi vor dorii (ca si altii din domeniu dronelor) sa le incerce live in Ucraina la un moment dat, insa nimeni nu poate spune care va fi produsul final, nisa produsului sau daca va avea success ori nu (operational si ulterior commercial).
Pentru nemti, cred ca mai simplu sa foloseasca orice vector (IrisT sau similar) cu un booster de la Bayern Chemie bazat pe un generator de gaz similar motorului de la Meteor. Un UAV purtator de racheta bazat strict pe combustibil lichid va avea aceleasi dezavantaje ca si o racheta balistica sau AA cu motoare cu combustibili lichizi (LOX + kerosene in cazul acesta)
Vom vedea daca gasesc un client pentru implementarea asta.
Se pare ca e unul deja interesat.
Au idei interesante de 40 de ani, dar de obicei dormeau pe ei incurcandu-se in proceduri si chitibusuri si le faceau altii.
https://www.panzerbaer.de/helper/bw_drohne_antiradar-a.htm
AK) – In der zweiten Hälfte der 1980er Jahre arbeitete die Fa. Dornier an der Entwicklung eines Drohnensystems zur Unterdrückung und Bekämpfung der gegnerischen Luftabwehr. Auch die Bundesluftwaffe erprobte die Drohne, Anti-Radar, die aus Fahrzeug-Containern heraus gestartet werden sollte, um dann nach dem ‘fire and forget’-Prinzip gegnerische Radarstellungen zu suchen und die Radaranlagen im Sturzflug zu zerstören. Zusätzlich sollte sie der gegnerischen Flugabwehr ein größeres Luftfahrzeug vorgaukeln.
O sa ma-njure pudibonzii si domnisorii, asta e ceea ce in cartier se numeste un prelungitor de pwla, practic inlocuieste o platforma (un EFA clasic) cu o drona si asa mareste artificial bataia rachetei.
Deci e pt superioritate aeriana, nu interceptie.
Adica la inamic in spatiul aerian, la tine nu ai nevoie de asa ceva, deocamdata.
Probabil o sa incerce sa implementeze ideea si pe un lansator-prastie, deci stil cl-89 ala vechi, cu motor-racheta sau lansator pnumatic sau hidraulic, elimina pista din ecuatie si deja schimba total perspectiva, il transforma intr-un Harrier al anilor 80, care prin RFG decola si din baze improvizate la marginea padurilor.
Chiar nu cred ca pista aia e absolut necesara, ma refer la concept, o fi fost cerinta Luftwaffe, ca sa fie ei la butoane, ca ei au piste.
cat e integrat cu sistemul AA, e aparare aeriana apropiata. Autonomia aia cred ca e pentru a putea patrula in situatii fierbinti in jurul sistemelor AA. Eu asa am inteles-o.
Deocamdata nu are comunicatii SAT sa poata folosi raza aia de actiune.
Daca ii adauga si alte smecherii, inclusiv senzori, atunci va avea poate si alte roluri.
AirLAS’ Turns Reusable Drones Into Long-Range Missile Launchers
AirLAS pairs a reusable drone with IRIS-T missiles, offering a flexible, pilotless way to launch precision strikes from anywhere.AirLAS promises extended missile range and flexible deployment, capable of operating from land, sea, or as part of larger combat systems.
AirLAS promises extended missile range and flexible deployment, capable of operating from land, sea, or as part of larger combat systems.
Quick Facts
System: Cobra 600, also designated AirLAS (Airborne Launching and Attack System)
Partners: Diehl Defence (missile) and Polaris Raumflugzeuge (airframe)
Programme launched: 2025
Public debut: ILA Berlin, June 2026
First flight announced: 22 August 2026, roughly 20 km
Weapon: one IRIS-T on a rail launcher, mounted on a standard Eurofighter pylon
Propulsion: two JetCat P1000-PRO micro turbojets as displayed, each just under 250 lb thrust; provision for four
Range with missile: around 250 miles
Recovery: retractable tricycle landing gear, runway or highway strip, reusable
Dau cu ea la 200 mile.
Ca poti sa te invarti si pe loc cu ea, stil CAP, e altceva.
Sunt diferente intre interceptie si vanatoare.
O vreme AA la noi a fost lipita de Aviatia Militara- in CAAT, astea 2 plus radiolocatia au fost si separate si impreuna, deci ei erau responsabili cu interceptia, adica incalcarea spatiului aerian (inclusiv cu baloane cu camera foto) sau apararea obiectivelor importante statice- orase si industrie (in special petrol si siderurgie, mai ales Resita, Galati, Hunedoara, Targoviste, Ploiesti, Brasov etc) cu rachete sol-aer si avioane vanatoare/interceptoare (unele tari au si avut aparate interceptie- Lightning, Tornado F3, Mirage lll sau Mig-25).
Deci vanatoarea insemna in special interceptie bombardiere sau aparate V/B (cu Mig-21 si 23) cu aparate ghidate de la sol si nu vanatiare/superioritate aeriana „la vedere” in zona frontului (unde erau potentiale avioane atac la sol specializate/”aviatie de front” la sovietici, initial cu Su-2 sau Il-2, mai tarziu alea moderne G 91, A 10 sau Su 25).
Interceptia ca misiune e diferita de vanatoare, sunt alte proceduri, trebuiau in primul rand sa se pozitioneze in spate, pe vremea aia dogfightul fusese scos din schema, tunul nu mai era by default, baza erau rachetele A-A cu raza scurta (ghidate IR) si medie (radar semiactiv).
Raza lunga aveau americanii Phoenix si sovieticii R33, englezii de ex aveau Skyflash.
Rachetistii AA aveau divizioanele in amplasamente pe langa obiectivele respective industriale si in dotare ragaliile alea mari pe rampe fixe, Sa-2- 120 lans parca si Sa-3 (Dvina, Volkhov, Neva), ultimele in jur de 40, stiu ca erau mult mai putine ca sa-2.
TU au avut 60 lansatoare Sa-6 (intr-o vreme impartite intre Medgidia si Craiova- astea ultimele au si lansat in 89) si 32 sau 48 (nu mai tin minte exact) Sa-8 la Turda (astea sunt la vecini deja, cel putin o parte, daca nu toate).
La Galati tin minte ca era regiment Sa-3, de-astea mai erau la Mihai Bravu si Boteni, ultimii au si doborat un An-24 al Tarom. Chitila nu mai tin minte daca avea atunci.
Dupa 89 au scapat de ele la export.
AvM avea si divizioane tunuri AA pt apararea aerodromurilor (inclusiv cu tunuri AA nemtesti produse aici, cal 37 din WW2).
Existau inclusiv tunuri AA cal 100 si 130 mm dar apoi utilizate in anii 80 si chiar dupa 90 ca baterii de coasta la MM.
La FT erau o gramada de mitr AA cal 14,5 cu 2/4 tevi, inclusiv pontonierii aveau cate un divizion in cele 2 reg.
La GP- cu 2 tevi.
Si la MI erau de-astea (TS si graniceri).
Deci era impartita pe caprarii, aparare apropiata in conceptul modern adica automatizata (ciws) bineinteles ca nu exista nici macar la straini, la TU, pe nave aveau americanii, olandezii si englezii – Goalkeeper, francezii tin minte ca aveau unu de 20 mm cu servanti, iar rusii alea AK 230 si 630, dar la electronica nu se puteau compara cu Vestul, desi au investit mult in automatizare.
Polologhia cu prelungitoru (de la 25 la 200 mile):
A ground-based IRIS-T battery can reach about eight miles in its short-range form, or roughly 25 miles in the medium-range version. Useful numbers, until the thing you need to shoot down is 200 miles away and heading for a city.
So Diehl Defence and a German start-up better known for working on spaceplanes built a taxi for the missile. On 22 August, Polaris Raumflugzeuge announced that the Cobra 600 prototype had made its first flight — a 20-kilometre hop the company described as perfectly smooth.
The idea is almost rudely simple: bolt a proven air-to-air missile onto a cheap jet drone, fly it out to where the trouble is, and let a radar 250 miles behind it pull the trigger.
De ce nu direct o racheta mai mare?
Solutia e clar deztinata razboiului de uzura cu drone, de data asta impotriva avuatiei sovietice, pardon ruse ce opereaza in proximitatea liniei de contact pentru a lansa UMPK.
Sa in vartim ruleta si sa vedem numerele. Daca vor dobora cate un avion la fiecare 3-5 Cobre pierdute, Rusia se va afla in imposibilitate de a continua campania de bombardamente si isi va pierde singurul atuu tehnico-tactic pe care il mai are.
Io iara am ce am cu designul sculei respective … de ce i-au pus IRIS-T-u ‘ fix pe spinare ? Acolo sunt motoare cu turbina care nu stiu cat de incantate sunt de inghitirea gazelor fierbinti de la racheta …Ori ii puneau racheta ventral , ori motoarele . Ca sa nu mai zic ca la un roi de drone sau rachete la saturatie , e un concept invechit . Mai bine ar fi purtat vreo 5-7 rachete mai mici si mai eficiente , drona putand incorpora un radar sau senzori de ghidare .
…
Dar apopo de drone , sa trecem la lucruri mai serioase , adica noua ”drona mock-up ” a lui SAAB care are ce-i trebuie dpdv estetic sa fie intr-un mare fel …intr-un viitor cat mai apropiat , sper
https://www.youtube.com/watch?v=dnXRPj93Wgo
Incredibil ce mulți specialiști avem în domeniu, atât tehnic, tactic, etc, etc. Cred că marile puteri ne invidiază numai citind comentariile.
Sssssshhhh!
Poate unii chiar au studii si experienta, pe aici.
Tu in ce categorie te autoevaluezi?