Coreea de Sud operationalizeaza 100 de tancuri K2 Black Panther pana in 2017

George GMT

9 ani ago

K2 BlackPanther PIP2

Hyundai Rotem K2 Black Panther, conceput sa inlocuiasca mai vechile K1-88 si M-48 in arsenalul sud-coreean, desi trebuia sa intre in productie incepand cu 2009, a intrat in productie abia in 2013 cu o comanda de 205 exemplare, datorita problemelor intalnite la dezvoltarea motorului derivat MTU-890 de 1500CP si a transmisiei aferente. Agentia sud-coreeana de achizitii militare (DAPA) a anuntat ca primele 100 de exemplare K2 vor fi operationale pana in 2017, dintre care 35 planificate in 2014, decizia fiind luata in cadrul unei intruniri a comitetului de proiecte de aparare prezidate de catre ministrul apararii, Han Mink-koo. Utilizand un vehicul de lupta de inalta tehnologie si calitate, oficialii militari sud-coreeni spera sa compenseze superioritatea numerica a Coreei de Nord, dar sa si acceseze piete de export pentru a compensa partial costurile programului. O prima reusita de export, deocamdata partiala, este tancul turcesc Altay, care beneficiaza de transfer de tehnologie catre Otokar in urma acordului semnat in iulie 2008, integrand si unele solutii diferite de ale K2, cum ar fi incarcarea manuala a tunului si care are prevazuta stabilizarea versiunii de serie pentru 2015.

RotemK1-88 A1

Daca RotemK1-88 a fost practic un derivat al prototipului General Dynamics/Chrysler M1 Abrams, XM1, construit incepand cu 1983 in peste 1500 de exemplare in diverse variante (1000 sunt versiunea K1 cu tun de 105mm), Rotem K2 se doreste un concept sud-coreean, care integreaza si sisteme straine naturalizate sub licenta, cum ar fi motorul, transmisia si tunul, de provenienta germana dar modificate pe cerintele sud-coreene, sau sistemul de autoincarcare, despre care se zvoneste ca ar fi inrudit cu cel al AMX-56 Leclerc, autoloaderul avand disponibile insa doar 16 proiectile fata de cele 22 ale Leclerc. Programul de cercetare-dezvoltare a durat 11 ani, pana in 2006, fiind prelungit apoi cu corectiile deficientelor descoperite pana la intrarea in productie in 2012, costul initial fiind de 230 mil.$ pe estimarile si costurile din 2006.

K2 modelizare

K2 a fost conceput ca, la cele 55 de tone ale sale si un echipaj de 3 oameni, sa fie capabil de viteze de 70 km/h si 52km/h sustinuta in teren, o raza de actiune de 450km si sa treaca cu ajutorul snorkel-ului cursuri de apa de 4,1m (5m max. cu pregatire), beneficiind de cei 1500CP ai unui agregat diesel cu 12 cilindri care genereaza 27,3 CP/tona. Acesta este derivat MTU-890 al Doosan Infracore Corporation si este integrat cu o transmisie automata S&T Dynamics cu 5 trepte pentru inainte si 3 in marsarier. Tocmai din cauza problemelor survenite la motorul derivat care au intarziat operationalizarea cu 2 ani, pentru primul lot de productie de 100 de bucati s-a decis sa se foloseasca direct motorul german original. Si varul turcesc, Altay, are probleme similare, programul fiind periclitat de intarzierea alegerii si negocierii transferului de tehnlogie sub licenta a unui motor adecvat, dar si a unor solutii ale programului K2, intarziat si el.

Modelizare virtuala sasiu Rotem K2 Black Panther

Alaturi de motorizare, sistemul de tensionare dinamica a senilei si suspensia este cea care ofera mobilitatea deosebita a K2, in acest caz fiind vorba de suspensia integrata in brat (ISU) care ii confera capacitatea de a se deplasa cu usurinta pe sol afanat sau pietros. Totul este acompaniat de un sistem de control al tangajului, rasucirii si al rigiditatii suspensiei. Acestea ii permit tancului K2 sa se „lase” dupa obstacole sau sa se incline stanga-dreapta sau fata-spate.

Motorul diesel MT 833

Tunul electrotermic-chimic in teste

Tunul sau cu autoincarcare 120 mm/L55 Rheinmetall (care poate fi inlocuit cu cel de 140mm cu modificari minore), cu o rata de foc de 20 proiectile/minut (1 proiectil la 3 secunde), este coordonat de un sistem digitalizat si ergonomic, incluzand si managementul luptei conectat cu C4I, in coordonare cu masinile de lupta ale infanteriei, cum este K-21/K300 (intrat in productie in 2009), iar magazia de 40 de proiectile este separata de zona echipajului cu panouri anti-explozie.

Radar in banda milimetrica si senzor IR, parte a protectiei active

Sistemul de tintire include detectia si urmarirea automata a tintei cu functie hunter-killer dar si mod de intarziere a tragerii pentru a compensa socurile denivelarilor in timpul executarii focului, bazat pe dezalinierea/alinierea intre un emitator LASER de pe varful tevii si un senzor aflat la baza tevii, FCS-ul putand intarzia tragerea cu cateva secunde pana la realinierea celor 2.

Componentele turelei tancului K2

Pozitionarea turelei si armamentului secundar este asigurata de un sistem electric (28-260VDC) produse de Doosan Corporation Mottrol. Coordonarea tragerii si descoperirea tintelor se fac cu vizorul panoramic al comandantului si cel al tragatorului, mostenite de la K1A1, stabilizate in 2 axe, dotate cu imagine termica si telemetru LASER, care permit descoperirea, urmarirea si angajare tintelor (inclusiv mod „lock-on”) chiar si din miscare, atat terestre cat si in zbor la joasa inaltime, pana la o distanta de 9,8km. K2 dispune si de un sistem de identificare amic-inamic (IFF). Sistemul de control al tragerii este conectat la un radar in banda milimetrica situat in partea frontala a turelei, alaturi de iluminatorul laser si senzorul de vant transversal.

Vizor termal KCPS

Comanda tragerii si rotirii turelei poate fi preluata de comandant de la tragator in caz de urgenta, achizitia tintelor putandu-se face in coordonare prin legatura de date cu alte tancuri, astfel ca fiecare sa angajeze tinte diferite, eliminand redundanta, sincronizand tragerea si marind eficacitatea. In plus, FCS-ul se pare ca poate actiona si in mod automat, fara a primi comenzi manuale de angajare a tintelor, astfel ca tancul ar putea lupta, teoretic, cu doar un singur membru al echipajului la bord.

Plasarea elementelor de protectie ativa pe Rotem K

Munitia folosita de tunul cal. 120mm este de mai multe tipuri, majoritar dezvoltata si produsa indigen:

Lovitura cinetica penetranta APFSDS imbunatatita cu cap din aliaj de tungsten imbunatatit prin tratament termic si cu autoascutire (la impactul cu blindajul, miezul de tungsten devine mai ingust si mai ascutit in loc sa se deformeze);
Lovitura inteligenta in ax vertical de tip trage-si-uita Korean Smart Top-Attack Munition (KSTAM) are raza operationala de 2-8km, fiind trasa pe o traiectorie indirecta similara cu a mortierului iar apoi coboara franata de o parasuta in timp ce un radar in banda milimetrica incorporat alaturi de senzori infra-rosu si radiometric cauta tinte fixe sau in miscare, similar cu lovitura germana Smart155. Achizitia tintei se poate face si manual de echipaj, prin legatura distanta iar aceasta odata gasita, un penetrator exploziv este trimis catre plafonul tintei, zona in general mai slab protejata, putand fi lovite si tinte ascunse dupa obstacole.
Pentru tintele mai slab protejate (infanterie, blindate usoare, elicoptere) se foloseste lovitura multi-destinatie cu energie chimica HEAT asemanatoare cu cea americana M830A1 HEAT MP-T

Lovituri antitanc cal. 120mm pentru K2

Protectia activa contra rachetelor anti-tanc este duala, soft-kill/hard-kill, ghidata si de radarul milimetric alaturi de avertizorul de iluminare LASER, adaugandu-se blindajului compozit ERA (Explosive Reactive Armor) si NERA (Non-Explosive Reactive Armor), ultimul fiind planificat pentru versiunea K2PIP. Blindajul compozit al K2, desi secret, este considerat ca verificat la a rezista la lovituri directe cal 120mm trase de tunul L55 calibre.

Detaliu blindaj turela K2

In prima etapa, seria de inceput a K2 va detine doar un sistem soft-kill, care ghidat de radarul in banda milimetrica – in mod avertizare contra rachetelor (Missile Approach Warning System) va triangula traiectoriile proiectilelor care ameninta tancul si va declansa automat grenadele fumigene ce bruiaza semnaturile optice, infrarosii si radar. De asemenea K2 detine un detector de iluminare LASER, care la randul sau poate detecta grenadele fumigene, si un sistem de bruiaj radar.

Componenta LASER de interceptie a proiectilelor din cadrul KAPS

In versiunea K2 PIP, radarul va coordona si un sistem hard-kill KAPS, care va intercepta amenintarile pe partea finala a traiectoriei, in particular rachetele anti-tanc. Korean Active Protection System (KAPS) este dezvoltat local si foloseste alaturi de radar un sistem de imagine termica pentru a detecta proiectilele (grenade reactive sau rachete antitanc) care se apropie, acestea fiind detectate la 150m in jurul tancului si interceptate la 10-15m. Costul lui KAPS este estimat la 600.000$ bucata, putand fi instalat si pe vehicule mai usoare.

Inima sistemului de ducere a luptei contine si un sistem C4I (Command, Control, Communications, Computers, and Intelligence), un GPS, un sistem IFF/SIF (Identification Friend or Foe/Selective Identification Feature), conform STANAG 4579, dar si un sistem d emanagement al luptei care permite coordonarea cu alte vehicule si aeronave si impartasirea informatiilor tactice. Sistemul de identificare este pozitionat deasupra tunului, de unde emite o raza de 38GHz catre tinta asteptand raspunsul acesteia.

Detaliu blindaj lateral

Sistemul de constienta situationala va fi completat cu un vehicul de recunoastere XAV fara echipaj care sa fie dirijat de K2 ca si drona de cercetare fara a dezvalui pozitia tancului.

Senzori, radar si lansator fumigene pe turela

Programul de imbunatatire a K2 are in pregatire versiunea K2 PIP, care va intra in productie pentru loturile d epeste cativa ani, dar ar putea fi si retrofit pe loturile initiale de K2. Acest program vizeaza urmatoarele directii de imbunatatire:

Imbunatatirea suspensiei in brat semi-active prin transformarea ei in una activa;
Integrarea unui sistem de scanare de inalta rezolutie a terenului pana la 50 de metri in jurul tancului, pentru a adapta planificat, automat, suspensia din mers, pentru o deplasare cat mai usoara;
Integrarea sistemului hard-kill KAPS;
Adaugarea de blindaj reactiv non-exploziv (NERA);
Inlocuirea probabila a actualului tun 120mm/L55 cu unul electrotermic-chimic, pentru a creste puterea de foc si capacitatea de incarcare cu munitie.

K 2 – partea din spate, cu kit scufundare

In 26 septembrie 2014, K2 a fost prezentat demonstrativ catre reprezentantii militari a noua tari, la DX Coreea, in urma prezentarii mai multi reprezentanti, printre care si cei ai Ungariei, manifestand interes pentru vehicul.

Rotem K1A1 pregatit pentru iarna

Comparativ cu mai vechiul K1-88, diferentele majore ale K2 sunt:

tunul se incarca mai rapid cu autoloader-ul fata de incarcatorul uman de la K1;
teava noului tun de 120mm L55 este cu 1,5m mai lunga decat a vechiului L44, rezultand o viteza a proiectilului la gura tevii de 1400m/s fata de cea anterioara de 1140m/s ;
acuratetea, viteza de lovire a tintei si capacitatea de penetrare a noului tun este mai mare;
capacitatea de a trece vaduri de apa mai adanci, de putin peste 4m;
capacitatea de a-si cobora silueta cu 40 cm («ingenunchea ») datorita noii suspensii;
intoarcerea aproape instantanee a turelei pe directia iluminarii laser, in cazul unor amenintari detectate de senzorii de iluminare;

Date tehnice K2 Black Panther

… alaturi de cele ale K1A1

Revenind la modelul anterior, iata si cateva diferente notabile fata de M1 Abrams ale K1-88 (comparatie la nivel de prototipuri):

4 tone mai putin (55t nud Abrams vs 51t K1),
inaltime mai redusa (2,37m M1 vs 2,25m K1),
motor de 1200 CP dar german si diesel MTU MB Ka-501 (versiune compacta a motorului de Leopard 2 MB-873 Ka-503/1500CP) fata de cel de 1500CP al Abrams,
vedere panoramica a postului comandantului (introdusa doar la M1A2),
suspensie hibrida bare de torsiune-hidropneumatica (ceea ce mareste stabilitatea si dubleaza capacitatea de inaltare-coborare a tunului : +20 => -9.7 grade la K1 vs +10 => -5 la M1).
Tunul versiunii K1A1 este KM256, acelasi Rheinmetall L-44 (initial KM68 cal.105mm sub licenta M68E1) produs sub licenta iar blindajul este tot Chobham, desi posibil mai evoluat, compozitia fiind secreta.

Rotem K1A1

Actualmente se pregateste o noua modernizare – K1A2 – cu retrofit de echipamente de pe Rotem K2, modernizare care include in principal:

Electronica noua, cu managementul luptei, vizoare si senzori imbunatatiti
IFF
GPS/INS
Comunicatii digitale wireless
Sistem activ soft-kill
Capacitate amfibie extinsa
Kit-uri de blindaj

K1 PIP in uzina Hyundai

Tabela comparativa caracteristici tehnice tancuri:

Date/ model	Rotem K2	K1-88 A1	AMX-56 Leclerc	Altay	TR-85 M1	Leopard 2	Abrams M1 A2
Masa (tone)	55	53,2	57,4	65	50	62,3	68
Motor (CP)	1500	1200	1500	1500	860	1500	1500
Putere/tona	27,2	22	27,52	24	17,2	24	23,8
Raza oper.	450km	500km	550km	500km	400km	550km	426km
VitezaMax	70km/h	65km/h	+72km/h	70km/h	60km/h	72km/h	67km/h
Viteza max. teren	52 km/h	45km/h	55km/h				40km/h
Adancime trecere apa	5m	2,2m	4m	4,1m	2m	4m	2,4m
Echipaj	3	4	3	4	4	4	4
Protectie	ERA/ NERA	Chobham KSAP	SXXI compozit	Roketsan compozit	stratificat	Compozit-ceramic gen.3	Burlington + uraniu saracit
Armament	120mm L55	120mm L44	120mm L52	120mm L55	100mm	120mm L55	120mm L44
Lungime	7,5/10,8m	9,67m	9,87m	7,3/10,3m	9,96m	9,97m	7,93/9,77m
Latime	3,6m	3,6m	3,6m	3,9m	3,435m	3,75m	3,66m
Inaltime	2,4m	2,25m	2,53m	2,6m	3,1m	3m	2,44m
Pret	8,5 mil.$	+4 mil.$	+7 mil. euro	+ 6mil.$	+2,5 mil. $	+6 mil.$	8,6 mil.$

Prototipul XK2 la expozitie

Practic Rotem K1 A2 ar putea fi o versiune interesanta si pentru Romania doar in conditiile transferului de tehnologie, avand masa sub 55 de tone, elemente comune cu M1A2 Abrams si implant de tehnologie Rotem K2, insa mai simplu de operat si bine mai ieftin decat varul sau mai tanar. Rotem K1 in uz, din stocurile Coreei de Sud, sunt propuse si la export, cum a fost cazul variantei K1M propuse la export catre Malaiezia in numar de 210 bucati, unde a castigat in cele din urma PT-91M, in 2003.