Nu în România ci la ea acasă, în Olanda. După ratarea epocală a programului german pentru construcția a șase mega-fregate F 126, atunci când Berlinul a invocat mari întârzieri în program, depășiri de costuri și probleme tehnice în proiectare, acum și programul olandezo-belgian de dezvoltare și construcție de fregate cu rol preponderent anti-submarin are mari necazuri.
Ministrul apărării Belgian – Theo Francken – a declarat că în programul Anti-Submarine Warfare Frigates (ASWF) lucrurile nu merg nici pe departe cum ar trebui, iar țara sa are nevoie urgență să înlocuiască cele două fregate Karel Doorman care sunt deja bătrâne și cărora s-ar putea să nu li se poată prelungi durata de exploatare.
Astfel, în programul ASWF, Olanda și Belgia ar trebui să primească fiecare, în prima fază, câte două nave. Inițial o navă ar fi trebuit să coste în jurul a 600 de milioane de euro, iar prima unitate trebuia livrată în 2029, programul fiind demarat în 2023. Întregul program prevede însă o achiziție mai mare, patru nave pentru Olanda și trei pentru Belgia.
Însă acum Damen a dublat prețul per unitate la 1,3 miliarde de euro iar prima navă a fost promisă în 2031, mai apoi s-a avansat 2033, chiar 2034, fără a exista însă nicio garanție.
Ori în aceste condiții, toate opțiunile sunt pe masă, inclusiv ca Belgia să se retragă din program, urmată probabil de Olanda și nu poți să nu te întrebi ce se întâmplă la Damen dacă nu este în stare să livreze ceea ce promite și ajunge să piardă contractele unul după altul.
O decizie a guvernului belgian este așteptată în curând.
Navele în sine par a fi de toată isprava, fregate în toată regula, cu un deplasament de 6600 de tone și înarmate cu rachete NSM și sisteme de lansare verticale Mk41 dotate cu rachete ESSM Block 2, plus alte chestii interesante, printre care și sistem anti-rachetă RAM 21.
Acum rămâne să așteptăm hotărârea belgienilor și dacă Damen mai poate face ceva să-i convingă pe clienții săi că poate duce la bun sfârșit proiectarea unei nave de luptă ultramodernă.
În luna octombrie este așteptată o decizie, dar ministrul belgian al apărării nu pare să mai aibă mari speranțe în programul olandezo-belgian:”We have a long tradition together and it’s better to work on the same platform. But if it’s under the current conditions, with a price that has doubled and catastrophic timing, we have a problem. I will inquire, via an RFI [request for information] procedure, with the other European frigate manufacturers, in Italy [Fincantieri], in France [Naval Group], in Germany [TKMS, NVL], in Spain [Navantia] and also in Turkey, to see what the options are.”
„In any case, we urgently need new frigates. The current ones are really at the end of their life,” asta în condițiile în care una dintre cele două fregate belgiene – BNS Leopold I – a rămas imobilizată în Statele Unite săptămâni bune din cauza unor defecțiuni serioase apărute în timp ce participa la misiunea Standing NATO Maritime Group 1.
GeorgeGMT
Când vezi diferențele astea enorme dintre generația anterioară de nave (caracteristici și cost) și cea nouă ai crede că se face trecerea de la o căruță la un BMW…
Tehnologiile și capabilitățile au devenit mai complexe însă avansul tehnologic (automatizare, robotizare, AI, super-computere s.a.m.d) de asemenea a crescut considerabil și ar trebui să compenseze.
Cred că mai degrabă e o problemă de abordare. Într-un articol recent sud-coreenii spuneau cum de pot produce mai repede și mai accesibil decât Vesticii fix prin tehnologiile menționate mai sus.
Coreenii muncesc mai mult si pe mai putini bani decat noi. Plus indistria de aparare a fost subfinantata cronic dupa 1990. Cam pe aici s-a facut diferenta
Si cat e munca in costul total?
Ca romanii muncesc mai putin si mai scump decit coreenii explica de ce Santierul Naval Daewoo Mangalia a ajuns, ca etapa intermediara, Santierul Naval Damen Mangalia iar acum e Santierul Naval Romania Educata Mangalia.
In faliment.
Ca muncesc mai mult si mai bine organizat, e clar. Dar ca muncesc pe mai putini bani nu e chiar asa.
În industria construcțiilor navale din Coreea de Sud (cf. Google) salariile nete sunt urmatoarele:
Muncitori necalificați / Manipulanți: ~2.600.000 KRW/lună (~1.580 EUR net) Muncitori calificați (Sudori, Lăcătuși): ~3.150.000 KRW/lună (~1.915 EUR net)
Sudori cu experiență top / Ore suplimentare: ~3.500.000 KRW/lună (~2.130 EUR net)
Ingineri navali / Proiectanți: Între 3.900.000 KRW și 5.500.000 KRW/lună (~2.370 EUR – 3.350 EUR net)
Pai si tu crezi ca salariile la oamenii cu calificari bune sunt mai mici de 1500-2000 Euro la noi? Un sudor de inalta calificare castiga peste 2000 de Euro. Nu prea cred ca mai sunt prea multi muncitori necalificati la constructia de nave.
Si mai e si timpul de lucru. La ei saptamana de lucru reala este mai mare de 40 de ore. Se poate duce si la 50-60 de ore.
Chiar in ce am scris se mentioneaza ca la ei sudorii cu experienta au IN MEDIE 2130 euro net. Deci cam tot ca la noi. Argumentul ca la ei forta de munca e mai ieftina ca la noi nu tine.
In schimb productivitatea cred ca difera, iar asta ”banuiesc” ca nu e din cauza programului mai mare de lucru.
”În industria navală din Coreea de Sud, programul standard de muncă este de 40 de ore pe săptămână (8 ore pe zi, de luni până vineri), însă în mod real se lucrează masiv ore suplimentare, ajungându-se frecvent la 52 de ore pe săptămână (limita maximă legală).” Crezi ca la ei nu se platesc orele suplimentare? Diferentele mari de costuri nu sunt de aici. Ma gandesc la organizare, tehnologiile aplicate, utilaje folosite, pret energie s.a.m.d.
Da, Dinu la noi le dă puțin. Aici e batjocură. Întreabă în sat la 2 Mai cât câștigă aici un macaragiu, un sudor…
@Patriot Asta nu e singurul program „trantit” recent de Damen. Sa ne aducem aminte ca au trantit si programul german F-126 dupa ce au inghitit vreo 2 miliarde, timp in care au tot crescut pretul per unitate si termenul de livrare. In opinia mea, as zice ca mai degraba ceva nu merge la Damen, nu la industria navala europeana.
Din cate am mai citit, istoric vorbind, Damen nu prea are experienta cu constructia de nave de lupta de la fregata in sus. Acest know how a existat candva la departamentul de proiectare din cadrul marinei regale olandeze si la santierul naval De Schelde. Care De Schelde a fost preluat de grupul Damen in 2000. Fregatele De Zeven n-au fost proiectate de Damen, ei au preluat programul de la De Schelde si l-au finalizat. Iar de atunci n-au mai facut nicio fregata. Doar „minunea” Sigma.
In rest, pandemia, inflatia, razboaiele, problemele lanturilor de aprovizionare si cererea in crestere au condus la preturi mai mari cu 30 pana la 40% decat inainte de 2019. Toate astea, suprapuse cu cererea redusa de dinainte de 2019, a creat si mai multe probleme.
BTW, Damen a pierdut si contractul olandez pentru inlocuirea submarinelor de clasa Walrus…
Pt ca este un loc de dat cu parerea, mi-o dau si eu pe a mea: cererea redusa din ultimii 35 ani, precum si obsesia curenta cu reducerea costurilor, au facut ca santierele navale europene sa ajunga la skeleton crews, mai ales pe partea de proiectare.
Practic, ei sar acum una-doua etape naturale, trecand de la nave proiectate in anii 80, de niste oameni ce au iesit la pensie, la nave la standardele de azi. Si e normal sa dea chix, nu a avut loc o schimbare organica. Coroborat cu faptul ca fregatele de azi sunt distrugatoarele de ieri, trebuie sa-si ajusteze si scara.
coreeni, chinezi si restu au luat exemplu de la americani,
si tine de ww2 si Liberty ships, apoi Victory ship,
modificarea modului de constructie a navei: oameni cu putina pregatire in stare sa faca repetitiv multa munca, spre deosebire de perioada anterioara in care calificarea dura foarte multi ani,
poate unii au uitat, amercanii au reusit constructia unei nave Liberty ship in 4,5 zile, si o medie de 42 de zile de constructie a navei – si vorbim de nave cargo militare de 14.000 tone, cu o capacitate de transport de peste 7.000 tone,
2.710 nave militare Liberty ship construite in 4 ani, trei nave construite la fiecare 2 zile,
https://en.wikipedia.org/wiki/Liberty_ship
la evropeni nu se visa asa ceva la momentul ww2,
multi nu viseaza nici la ziua de azi,
in tara lucrului bine facut timpul curge linistit,
asteptam cipurile de la jeorjescu..
si telefoanele tovarshei lia
In principiu tehnologia ofera economii de timp (de la viteza de croaziera la viteza procesare date), costuri (la nave micsorare echipaj prin automatizare) plus eficienta vs tinte (nu mai tragi ca la nunta pt a distruge una).
Pe vremea lui Ceasca erau inca la moda crucisatoarele, dar foarte putine, cel mai cel fiind Ticonderoga, cu sistemul Aegis (nimeni nu prea stia ce inseamna, ca nu erau atatia alfabetizati in 5 min pe Wiki si materialele straine lipseau, dar se stia ca e automatizat, deci are o gramada de calculatoare, nici alea nu prea stiau multi ce fac, in afara de inmultiri si adunari, informatica s-a bagat in 90 in licee, erau oameni la centre de calcul in judete, dar calculatoareke erau inca sf pt majoritatea).
Ala avea spre 10.000 t, ca erau tone lungi, scurte sau de care or fi fost, la tonajul navelor atunci se foloseau doar t si tdw la noi.
Francezii aveau un crucisator, Colbert, a fost si-n Golf, la 9.000 t, dar vechi, cu o gramada de tunuri.
Italienii clasa Andreea Doria la 5.000 t, deci jumatate. Si asta era crucisator portelicopter (4 elicoptere), e posibil ca ai nostri sa fi tras cu ochiu la italieni pt inspiratie la crucisatorul usor portelicopter Marasesti, Italia fiind si unul dintre locurile unde armata avea BAM.
Prin 95 deja se schimbasera regulile jocului, se pregateau francezii sa lanseze La Fayette, care atunci a facut senzatie.
Interesant ca americanii, desi lansasera primii Sea Shadow pt experimente la mijlocul anilor 80, nu s-au grabit sa comande prima nava de lupta „invizibila” si francezii si suedezii (Visby) le-au luat fata.
Au urmat englezii cu distrugatorul Daring, clasa Type 45, de la 7.500 t in sus, in functie de ce lupa folosesti, aia chiar bagau articole de neam prost prin The Sun pe vremea aia, cea mai buna nava din lume, minunea de 1 mld lire etc, nu ca acum ar fi altfel.
Mai discutam cu marinari si-atunci si erau siguri ca nu in 10, dar in 20 de ani 100% o sa avem si noi nave stealth cu sisteme de procesare rapida a datelor si rachete moderne, dupa teapa cu opvurile Type 22.
Adica nivelul aspirational justificat, nu utopic, crescuse fata de anii 89 cand inca eran la propriu in bezna comunista.
Asta e, inca o lectie posibil invatata (desi cel mai probabil, nu) din meandrele concretului romanesc, care cu toata recurgerea la universalitate, sunt mereu eludate, csf ncsf, comunistii n-au uitat consemnul dat de tatucul lor.
Acum ar fi momentul de negociat contracte cu ei la nave mici exact gen corvete cum ne-ar trebui noua.
Dar cine sa o faca ca noi am sarit in poala nemtilor de la Rheinmetall chiar daca MMPV 90 nu este chiar ca si SIGMA.
Mecanicu, e foarre greu de bagat pasta de dinti inapoi in tub cu navele alea.
Si cred ca stii ca noi nu prea invatam din greseli, din contra, facem unele si mai mari.
Cum-necum, din 3 solutii aflate intre fb si ok, dpdv capabilitati militare, am ales-o pe a mai proasta, a 4a, deocamdata.
A ales-o un dobitoc, in fine
Deocandata, pt ca o sa zboare amaratu ala, dar inca e loterie cine o sa lipeasca oalele sparte si cum.
Nu sunt vreun fan marina, dar e bataie de joc sa-i lasi in curu gol ani in sir si pt cine stie cata vreme in continuare.
Duce spre sabotare intentionata, FT si FA au tot luat tehnica, doar ei nu, ma refer la nave de lupta, ca fituica aia s-o ardem la nesfarsit cu A2/D2, cum a fost consemnu cu niste sni in urma, e mar otravit de la inveput.
Au nevoie de corvete AS serioase, nu opveuri cu nume nou, fara discutie, dronele chiar nu schimba existenta amenintarii submarine.