Romania Military

De ce se isterizează Germania: România, cu pile în Caspica, independentă de Gazprom şi furnizor regional de energie

Spre deosebire de Germania, România este una dintre ţările europene cu cea mai mare independenţă faţă de Gazprom. Mai mult chiar, este furnizor de energie regional. Plus că are relaţii strategice cu ţări din regiunea Caspică, extrem de bogată în hidrocarburi. Aşa că, în viitorul foarte apropiat, ar putea susţine/ajuta Republica Moldova şi Bulgaria să capete aceeaşi independenţă energetică faţă de Rusia. Dar şi alte state.

De ce se isterizează Germania: România, cu pile în Caspica, independentă de Gazprom şi furnizor regional de energie

Comisia Europeană a anunţat recent că a deschis o anchetă oficială împotriva Gazprom, suspectând gigantul rus că a “împiedicat concurenţa pe pieţele de gaz din Europa Centrală şi de Est”. Comisia, care are printre responsabilităţi monitorizarea concurenţei în Europa, suspectează Gazprom că a “împiedicat diversificarea aprovizionării cu gaz” în ţările din această regiune şi că “le impune clienţilor săi preţuri nejustificate la gaze, condiţionându-le de preţurile la petrol”. “Dacă vor fi dovedite, astfel de practici sunt susceptibile de a constitui o restricţionare a concurenţei şi de a provoca o creştere a preţurilor, precum şi o deteriorare a securităţii aprovizionărilor”, ceea ce “în ultimă instanţă, dăunează consumatorilor europeni”, a explicat Comisia Europeană.

Anchetă de dragul PR-ului europeano-german

Nimeni nu a crezut şi nu crede că ancheta Comisiei Europene (praf german aruncat în ochi de la Bruxelles) chiar are în vedere protecţia şi bunăstarea cetăţenilor europeni “de mâna a doua”, din zona centrală şi estică.

Gigantul rus Gazprom ar putea fi amendat de Comisia Europeană cu peste 10 miliarde de euro, dacă se dovedeşte că a încălcat legislaţia antitrust europeană, suma fiind apropiată de profitul de aproape 9 miliarde de euro obţinut de grup în primul trimestru. “Conform regulilor europene, companiile găsite vinovate de abuz de poziţie dominantă pe piaţă pot fi amendate cu până la 10% din cifra de afaceri anuală, iar în cazul Gazprom ar fi vorba de peste 10 miliarde de euro”, potrivit presei internaţionale, citaă de Mediafax.

Lituania este singura ţară UE care a salutat decizia Comisiei Europene de a deschide o anchetă cu privire la Gazprom, transmite Agerpres. Potrivit premierului lituanian, Andrius Kubilius, aceasta este o “decizie importantă”, care poate schimba în mod semnificativ situaţia pieţei europene a gazelor naturale şi comportamentul Gazprom în toată Europa Centrală. Andrius Kubilius a amintit că Vilnius a depus la sfârşitul lunii ianuarie, la Bruxelles, o plângere împotriva Gazprom pentru abuz de poziţie dominantă.

Gigantul rus a dat miercuri asigurări că respectă normele ţărilor în care operează, afirmând că preţurile stabilite “corespund normelor folosite de ceilalţi producători şi exportatori de gaze naturale”.

La rândul său, ministrul lituanian al energiei, Arvydas Sekmokas, a subliniat că Lituania s-a confruntat cu “preţuri inechitabile în cazul gazelor naturale, presiuni economice şi politice şi acţiuni anticoncurenţiale”, după ce şi-a reformat piaţa energiei în conformitate cu regulile UE.

Bulgaria încearcă cu South Stream-ul ruso-german …

Reducerea preţului la gaz înseamnă, se pare, mai mult decât “interesele comune” ale Uniunii Europene. Pe 27 august, Bulgaria a semnat un protocol cu monopolul rus Gazprom în vederea construirii pe teritoriul său a unei părţi din gazoductul South Stream – proiectat de Kremlin în scopul livrării directe de gaz spre Europa de Sud-Vest. În rândul “adversarilor politici” ai Moscovei sunt România, Republica Moldova şi Ucraina.

După cum se precizează în nota oficială, vicepreşedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev, a semnat cu Ministerul Economiei, Energeticii şi Turismului al Bulgariei un protocol al acordului cu privire la realizarea infrastructurii South Stream. Astfel, părţile au convenit asupra parametrilor tehnici şi a traseului exact al gazoductului pe teritoriul bulgar. Utilizarea livrărilor de gaz în calitate de armă politică pentru dezbinarea Europei constituie o tactică obişnuită a Moscovei. La ora actuală, cel mai mult plătesc pentru gaz ţări care se opun politicii Kremlinului, precum sunt în UE Polonia şi Lituania, iar în afara UE – Republica Moldova şi Ucraina.

Vrea independenţă cu ajutorul României …

Interconectarea sistemului bulgăresc de transport de gaze naturale cu cel al României va ajuta Bulgaria să scape de dependenţa aproape totală faţă de gigantul rus Gazprom, scria presa de la sud de Dunăre, la mijlocul lunii august. Este astfel citat ministrul bulgar al economiei şi energiei Delian Dobrev care consideră că ţara sa poate profita de zăcămintele de gaze naturale descoperite recent în partea română a Mării Negre. Dobrev a asistat joi, la Ruse, la ceremonia de lansare a lucrărilor la partea bulgărească a interconexiunii între reţelele de gaze ale Bulgariei şi României. Ministrul a precizat că ţeava care va trece pe sub Dunăre va avea o capacitate maximă de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, ceea ce reprezintă jumătatea din consumul Bulgariei.

În acest moment Bulgaria se află într-o dependenţă aproape totală de importul de gaze naturale din Rusia. În urma cu câţiva ani, Bulgaria a fost grav afectată de disputa dintre Rusia şi Ucraina care a dus la suspendarea alimentării de gaze prin singura conducta care aduce gazele ruseşti în Peninsula Balcanică. Premierul bulgar Boiko Borisov a declarat că interconexiunea cu România va garanta siguranţa livrărilor dacă mai apar asemenea situaţii. Borisov a dezvăluit la Ruse ca sunt date şi în sensul că în partea bulgară a Mării Negre sunt zăcăminte semnificative de gaze naturale, similare cu cele descoperite de România.

Interconexiunea între România şi Bulgaria are o importanţă deosebită pentru că poate asigura, pe termen scurt, într-un moment de criză, fluxul de gaze într-un sens sau altul, iar pe termen lung contribuie la siguranţa alimentării cu gaze a ambelor ţări. Premierul bulgar Boiko Borisov a cerut consorţiului bulgaro-austriac care va construi segmentul pe teritoriul ţării să lucreze cu eforturi dublate pentru a finaliza proiectul înainte de termenul de 31 mai 2013. Kiril Temelkov, directorul general al companiei Bulgartransgaz, a promis că acest lucru se va întâmpla. Temelkov a spus ziariştilor că partea conductei de sub Dunăre care se proiectează în prezent va fi realizată printr-o tehnologie ultramodernă şi practic nu va afecta în nici un fel mediul înconjurător – ţeava va trece la câteva metri sub fundul fluviului. Tronsonul de sub Dunăre va fi construit de un consorţiu în care intră câteva companii româneşti şi una din Bulgaria, a precizat ministrul.

Valoarea totală a proiectului este de circa 24 milioane de euro, din care 9 milioane sunt asigurate de fonduri europene, cofinanţarea părţii bulgare este de 11 milioane de euro, iar restul trebuie asigurat de compania română Transgaz. Lungimea totală a conductei între Ruse şi Giurgiu va fi de 25 km, din care 15,4 pe teritoriul bulgăresc, iar 2,1 kilometri pe sub Dunăre.

Dar îi place şi cu Total

Bulgaria a încheiat la începutul lunii septembrie un contract pe termen de cinci ani cu Total, a treia mare companie petrolieră din Europa, pentru exploarea de petrol şi gaze în largul litoralului bulgăresc al Mării Negre. Consorţiul, la care Total deţine o participaţie de 40%, iar companiile OMV şi Repsol au fiecare o participaţie de 30%, va efectua prospecţiuni la blocul “Khan Asparuh”, amplasat la o distanţă de 15 kilometri de depozitul de gaze naturale descoperit în luna februarie a acestui an de ExxonMobil în apele teritoriale ale României. “Astăzi am deschis calea pentru independenţa energetică a Bulgariei”, a declarat ministrul bulgar al economiei şi energiei, Delian Dobrev, cu ocazia semnării acordului de concesiune.Total conduce, cu o participaţie de 40%, un consorţiu format cu grupul austriac OMV şi Repsol din Spania, care au fiecare prezenţe de 30%, a arătat Patrick Pluen, vicepreşedinte al grupului francez pentru activităţile de explorare şi producţie.

“Acordul de miercuri reprezintă un pas uriaş pentru diversificarea surselor de energie ale Bulgariei. Va asigura ca generaţiile viitoare să aibă acces la carburanţi mai ieftini”, a declarat premierul bulgar Boiko Borisov. Bulgaria importă tot necesarul de gaze din Rusia şi vrea să îşi diversifice furnizorii, după ce în 2009 aprovizionarea a fost oprită timp de două săptămâni din cauza unei dispute dintre Ucraina şi Rusia. Consorţiul condus de Total va plăti imediat guvernului de la Sofia 40 de milioane de euro, ca taxe de concesiune.

Investiţiile ar putea ajunge până la 1 miliard de euro, pentru finanţarea dezvoltării proiectului, dacă vor fi descoperite zăcăminte de petrol şi gaze, a spus Borisov. Total estimează costuri de explorare, în decurs de cinci ani, de circa 100 de milioane de euro, a arătat Pluen, care a refuzat să estimeze mărimea eventualelor zăcăminte.

Statul bulgar cheltuieşte anual până la 1,4 miliarde de euro pentru importurile de gaze. Grupul rus Gazprom furnizează 85% din necesarul de gaze naturale al Bulgariei. Până în 2020 Bulgaria era dependentă în întregime de grupul rus, însă în urmă cu doi ani Melrose a demarat producţia la blocul Galata din Marea Neagră. Delian Dobrev a estimat că producţia de gaze ar putea demara în şase ani, cu condiţia ca lucrările de explorare să descopere rezerve semnificative. “Speranţa noastră este ca depozitele de gaze să fie similare cu cele descoperite la zăcământul din România. În plus, suprafaţa câmpului nostru este de trei ori mai mare”, a spus oficialul bulgar.

Directorul de proiect de la Total, Fabrice Chevalier, a precizat că Total, OMV şi Repsol vor cheltui sute de milioane de euro pentru a efectua studii seismice şi a fora două puţuri la adâncimi de 5.000 şi 6.000 de metri. Costurile forării unui puţ la mare adâncime sunt estimate la aproximativ 300 milioane de euro. “Dacă vor fi descoperite rezerve semnificative de hidrocarburi, cu siguranţă vor fi investite mai multe miliarde de dolari”, a spus Fabrice Chevalier.

Gazprom, “divide et impera” cu ajutorul Germaniei

În prezent, consorţiul North Stream reuneşte Gazprom (51%), BASF şi EON din Germania (fiecare 15,5%), Gasunie din Olanda şi GDF Suez din Franţa (fiecare 9%).

North Stream, cu o lungime de aproximativ 1.220 kilometri, a început în noiembrie 2011 să furnizeze gaz rusesc Europei, pe sub Marea Baltică, fără să treacă pe uscat, o alegere dictată de voinţa de a evita o repetare a întreruperilor livrărilor de gaz cauzate în special de litigiile dintre Moscova şi Ucraina.

În schimb, în prezent, acţiunile Gazprom au scăzut miercuri, 05 septembrie, cu 2% pe bursă, iar capitalizarea companiei s-a redus cu 2 miliarde de dolari. Gazprom a raportat, joi, pentru primul trimestru, rezultate financiare conforme cu standardele internaţionale IFRS. Profitul net s-a situat la 357,84 miliarde de ruble (8,8 miliarde de euro) în scădere cu 23,5% faţă de perioada similară a anului anterior, în urma declinului exporturilor şi plăţilor retroactive către clienţii europeni care au negociat discounturi. Veniturile au coborât cu 7%, la 1.220 miliarde de ruble (30 miliarde de euro).

Producătorul rus de gaze naturale Gazprom a depăşit anul trecut Exxon Mobil şi a devenit compania cu cel mai mare profit din lume, de 44,46 miliarde de dolari, potrivit revistei Forbes, citate de RIA Novosti. Exxon Mobil a fost cea mai profitabilă companie în 2010. Anul trecut, producătorul american de petrol a avut un profit de 41,6 miliarde de dolari.

Gazprom s-ar orienta spre Asia

Rusia plănuieşte să compenseze reducerea exportului de gaz în Europa prin intermediul majorării livrărilor în regiunea Asia-Pacific. În acest sens, compania rusă Gazprom şi cele nipone Itochu şi Japan Petroleum Exploration vor semna în timpul summitului Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific un acord privind construcţia unei uzine pentru lichefierea gazului natural la Vladivostok. Cu toate acestea, experţii sunt de părere că exportul de gaz rusesc pe pieţele asiatice se va confrunta cu probleme, scrie presa de la Moscova. “Strategia Rusiei în domeniul resurselor energetice presupune ca, până în 2020, circa 22-25% din exportul de petrol să fie orientat spre ţările din regiunea Asia-Pacific, în condiţiile în care la ora actuală acesta este la nivelul de 8-9%. Există şi obiectivul majorării exporturilor de gaz în Asia până la o cotă de 20%”, a declarat directorul-adjunct al Centrului rus pentru cercetări în cadrul APEC, Gleb Ivaşenţov.

Totodată, Ivaşenţov a subliniat că în ceea ce priveşte livrările de gaz există o problemă: în regiunea Asia-Pacific nu sunt suficiente gazoducte, pe această cale putând primi combustibil doar China şi Coreea, în timp ce către toate celelalte ţări ale regiunii gazul poate fi livrat doar în formă lichefiată, pe mare. În aceste condiţii, expertul subliniază necesitatea construirii în zonă a unor uzine de lichefiere a gazului.

Potrivit lui Ivaşenţov, în jurul lui 2020 pentru nord-estul Asiei – China, Japonia şi Coreea de Sud – va reveni peste 50% din consumul mondial de resurse energetice. Toate acestea au loc pe fondul aspiraţiei economiilor din regiunea Asia-Pacific de a trece la “energetica verde”- cu utilizare de gaz şi dezvoltarea energiei nucleare – şi al majorării consumului de resurse energetice. “Până în 2035, APEC ar urma să scadă consumul energetic al economiilor cu 45%. Mijloacele de realizare a acestui obiectiv se discută în prezent”, a spus Ivaşenţov. Problema este dacă Rusia va putea ocupa o nişă în acest domeniul al pieţelor de consum.

Potrivit experţilor, Rusia are şansa de a cuceri cele mai importante poziţii pe pieţele ţărilor din Asia-Pacific, dat fiind diminuarea consumului de resurse energetice în Europa. Însă, este vorba mai degrabă de petrol, nu de gaz.

România şi gazul din Turkmenistan

Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Daniel Chiţoiu, s-a aflat, în perioada 3-5 septembrie, în Turkmenistan, unde a participat la lucrările celei de-a treia sesiuni a Comisiei mixte Româno-Turkmene de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică şi a celei de a treia reuniuni a Grupului de lucru Româno-Turkmen pentru colaborarea în domeniul energiei. Ministrul Chiţoiu s-a întâlnit luni cu Beimurat Hodjamuhamedov, vice-preşedinte al Cabinetului de miniştri al Turkmenistanului, responsabil cu activitatea sectorului petrolier şi al gazelor, şi cu Akmyrat Egeleev, vice-preşedinte al Cabinetului de miniştri al Turkmenistanului, responsabil cu sectorul construcţiilor şi al energiei electrice. În cadrul întâlnirilor au fost analizate subiecte referitoare la dezvoltarea schimburilor comerciale şi a cooperării economice bilaterale, printre care implicarea companiilor româneşti în procesul de explorare şi exploatare off shore a resurselor de hidrocarburi în Turkmenistan, realizarea unor activităţi de service, livrări de echipament petrolier şi de gaze, informatizarea sectoarelor economice şi sociale ale Turkmenistanului, construirea de obiective civile şi infrastructură rutieră, exportul de articole de îmbrăcăminte, dar şi importul de fire şi fibre din bumbac, ţesături şi produse ale industriei textile.

Demnitarul român a prezentat oferta României de a livra nave maritime la comandă, conform specificaţiei părţii turkmene, şi de a se implica în modernizarea sectorului feroviar turkmen, prin livrarea de material rulant. Lucrările Grupului de lucru pentru colaborarea în domeniul energiei, desfăşurat în paralel cu Comisia mixta, au fost prezidate, din partea română, de către Gelu Ştefan Diaconu, secretar de stat în cadrul MECMA.

De asemenea, Valentin Preda, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, a avut convorbiri cu demnitari din cadrul Ministerul turkmen al Transporturilor pe teme privind colaborarea bilaterală în domniile feroviar, maritim, rutier, realizarea coridorului de transport Constanţa – Turkmenbashi. În vederea analizării şi aprofundării colaborării în domeniul transporturilor a fost convenită înfiinţarea Grupului de lucru mixt în domeniul transporturilor. Cu ocazia acestei vizite s-a organizat şi o misiune economică română formată din reprezentanţi ai 22 de companii cu activitate în domeniile utilajului petrolier şi de gaze, producţiei şi distribuţiei de gaze naturale, IT-ului, construcţiilor civile şi de infrastructură rutieră, service şi reparaţii de aeronave, comunicaţii şi sisteme de securitate, industrie textilă, turism şi altele.

Oficialii din Turkmenistan sunt tot mai interesanti in a-si vinde gazul in Europa iar Romania este tot mai des in discutie pentru realizarea acestui obiectiv, scria agenţia de presă KARADENIZ PRESS, la mijlocul lunii august 2012. Agentia turkmena de stiri Turkmen Dovlet Khabarly a transmis ca Turkemenistanul studiaza posibilitatea de a transporta in Europa gaz natural lichefiat in containere speciale catre portul Baku din Azerbaidjan, prin intermediul portului Constanta de la Marea Neagra. Pentru moment, negocierile sunt in desfasurare si analizeaza furnizarea gazului lichefiat din Turkmeninstan spre Europa prin portul Constanta. Gazul lichefiat ar urma sa fie transportat in containere speciale catre portul Baku de catre flota comerciala turkmena, si din Baku spre porturile Batumi sau Poti (Georgia, regiunea Marii Negre) pe calea ferata. Apoi, din porturile georgiene, containerele vor fi transportate de nave spre Romania sau alte tari de la Marea Neagra. Acelasi scenariu poate fi aplicat si altor bunuri exportate de Turkmenistan si care pot fi transportate in containere. Turkmenistanul si-a manifestat deja interesul de a participa la proiectul gazoductului AGRI, ce prevede livrarea de gaz natural lichefiat din Azerbaidjan spre Romania, de pe teritoriul Georgiei, via Marea Neagra. Interconectorul AGRI vizeaza transportarea gazului din Azerbaidjan prin intermediul conductelor de pe coasta Marii Negre a Georgiei, unde gazul va fi lichefiat la un terminal special. Gazul va fi apoi livrat spre un terminal la portul Constanta, prin intermediul tancurilor petroliere. Ulterior, gazul lichefiat va fi adus la stare de gaz natural si va fi utilizat pentru a acoperi nevoile Romaniei si ale altor state europene. Este de asteptat ca Turkmenistanul, care ar participa la proiect ca furnizor, sa ofere gaz natural lichefiat prin Marea Caspica spre Azerbaidjan pentru tranzitul catre Europa.

AGRI, Azerbaidjan şi interesele strategice ale României

Ambasadorul României în Azerbaidjan, Daniel Ciobanu, a declarat recent că speră ca studiul de fezabilitate pentru proiectul AGRI să fie finalizat până la sfârşitul lunii noiembrie. “Proiectul AGRI este de importanţă primordială pentru România. Lucrurile avansează într-un mod pozitiv. A fost selectată compania care să realizeze studii de fezabilitate şi sperăm ca la orizontul lunii noiembrie să avem un studiu de fezabilitate pentru proiectul AGRI. Există deschidere politică deplină şi din partea Azerbaidjanului şi a tuturor celorlalte ţări implicate”, a afirmat Ciobanu, care a participat marţi la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.

El a arătat că studiile realizate în Azerbaidjan confirmă că există suficiente resurse, atât pentru proiectele AGRI şi Nabucco, cât şi pentru celelalte proiecte. “Într-o primă fază este zăcământul Shah Deniz care trebuie să devină operaţional la orizontul anilor 2016-2017, dar în acelaşi timp au fost identificate noi zăcăminte de gaz în Azerbaidjan, aşa că perspectivele sunt foarte, foarte pozitive. De asemenea, precum a remarcat şi domnul preşedinte în discursul său, există pe termen mediu perspectiva construcţiei conductei transcaspice ceea ce va aduce şi la racordarea şi resurselor de gaz turkmene foarte mari. Vor fi şi ele transportate către Europa”, a explicat ambasadorul român.

Ciobanu a susţinut că România poate modela într-un mod avantajos poziţia UE în negocierile tripartite cu Azerbaidjan şi Turkmenistan privind conducta transcaspică. El a apreciat că relaţiile dintre România şi Azerbaidjan sunt foarte bune, punctând că acestea se dezvoltă pe baza Parteneriatului strategic dintre cele două ţări.

“Principala dimensiune care ne interesează pe noi este dimensiunea energetică. În acest plan lucrurile evoluează pozitiv. După cum ştiţi, Nabucco Vest a fost selectat ca proiectul pentru ruta sud-est Europeană, în competiţie cu proiectul South-Est Europe Pipeline, urmează ca până la sfârşitul lui iunie anul viitor să fie decis care dintre acele două proiecte, Nabucco Vest sau Trans Adriatic Pipeline, va fi selectat de consorţiul Shah Deniz pentru aducerea gazului din faza a doua de exploatare a acestui câmp de gaze”, a spus ambasadorul.

În urmă cu 20 de ani, România devenea al doilea stat, după Turcia, care a recunoscut independenţa Republicii Azerbaidjan, la 11 decembrie 1991. Un moment de referinţă în relaţiile dintre România şi Azerbaidjan l-a constituit semnarea la 28 septembrie 2009 de preşedinţii celor două ţări a “Declaraţiei privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Azerbaidjan”. România şi Republica Azerbaidjan sunt iniţiatoare ale proiectului AGRI (Interconectorul Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria). Implementarea acestui proiect este în măsură să devină tema-fanion a cooperării România-Azerbaidjan, subliniază MAE.

Articol Ziuaveche
http://www.ziuaveche.ro/business-2/economic/de-ce-se-isterizeaza-germania-romania-cu-pile-in-caspica-independenta-de-gazprom-si-furnizor-regional-de-energie-118729.html

Exit mobile version