Asa cum scriam si in articolul “Un nou Kaliningrad pe Nistru”, Rogozin are o singura misiune: Transnistria!, si un singur mesaj pentru Bucuresti: “Vreti Moldova?! OK de acord, daca ne dati Transnistria!” Acest “ ne dati” are insa o enorma insemnatate, si asta in sensul ca, pentru a putea accepta unirea Moldovei cu Romania, Rusia va cere Bucurestiului sa recunoasca macar de facto independenta Tiraspolului. Restul e…nimicnincie si bla, bla!
Degeaba se fac analize pe text si il injuram pe Rogozin, pentru ca el este negustor si negustorie venit sa faca. Independenta Transnistriei, Noul Kalinnigrad rusesc in sudul Europei, la schimb cu Basarabia.
“Romania este NATO”, declara Rogozin si mai pe delaturi si in mod direct, insa spune mereu acelasi lucru, adica este omul consecvent: Basarabia poate avea Transnistria, Romania insa nu! Asadar ori Chisinaul recunoaste suzeranitatea Rusiei si atunci, intr-un simulacru de stat, va avea si Transnistria, ori Chisinaul vrea independent reala, adica unirea cu Romania si atunci Bucurestiul trebuie sa fie de acord cu nasterea unui nou Kalinigrad la granitele sale.
Cand am scris ca independenta reala a Basarabiei este de fapt in interiorul Romaniei, am fost foarte realist. Cine isi inchipuie o Basarabie libera, prospera si independenta, este un fraier! R. Moldova nu detine pur si simplu incredientele necesare unei statalitati reale si sanatoase, pentru a creea o tara adevarata. Prea multe probleme, prea multe slabiciuni, prea multe minoritati si mult prea multe interse straine, se ciocnesc acolo.
Republica Moldova nu poate exista singura! Nici macar minimul de utilitati nu si le poate acoperi si asta pentru ca niciodata respectivul teritoriu nu a avut timp sa se dezvolte de sine statator, sa-si creeze infrastructura, industriala si energetica, proprie.
Asa ca nu pot decat sa constat ca am avut dreptate cand am susinut ca Rogozin propune un schimb. Iar schimbul este propus, sa fim bine intelesi, Bucurestiului, nu Chisinaului. Rogozin vorbeste la Tiraspol, la Chisinau, dar vorbeste tare sa auda Romania, pentru ca in realitate el nu are ce negocia cu Transnistria si Basarabia, ambele fiind prea slabe si neavand nimic de oferit. El vorbeste cu Bucurestiul si din punctul meu de vedere este pentru prima oara cand Moscova abordeaza, in mod deschis si direct, aceasta problema, anuntand loud and clear, care este pretul Moscovei!
Deci Moscova este dipusa sa vanda, vom dori noi sa cumparam?! Si daca da, pretul este unul corect?!
Intrebare este si ea una foarte simpla: va dori Bucurestiul sa-l achite?!
De asemenea nu putem sa nu observam si revigorarea dramatica a miscarii unionist de la Bucuresti si de la Chisinau! Nu cred ca s-a vorbit atat de pe sleau despre unire, in toti anii, de la Revolutie incoace. Intradevar putem remarca o multitudine de manifestati si intruniri si la noi si la ei, declaratii facute de ambele parti si pe dl. Rogozin umbland destul de agitat prin zona. Ministrul Apararii al Rusiei a fost la Tiraspol, Basescu l-a trimis si el pe maimutoiul de Oprea la Chisinau, iar acest schimb de replici, pe muteste, este doar ceea ce se vede! Tare curios as fi cum se discuta dincolo de ceea ce vedem noi.
Oricum este in mod clar ceva neobisnuit de ambele maluri ale Prututlui, iar Moscova este si ea foarte activa in zona, cu un mesaj, bun sau rau, nu stiu, dar oricum un mesaj de o claritate perfecta: Vreti Basarabia?! Davai Transnistria…
Iar daca imi permiteti o observatie: absolut toate discursurile lui Dimitri Rogozin, toate declaratiile sunt preluate cu sfintenie, as spune, de media romaneasca. Mai mult decat atat, reactia Romaniei la declaratiile facute este…inexistenta! Pur si simplu Bucurestiul il ignora pe vice-prim ministrul rus, desi acesta misuna de o buna perioada de vreme pe langa granitele noastre si face declaratii extrem de importante pentru noi!
Acum, ori diplomatia romaneasca tace pentru ca nu are ce spune, ori lucrurile sunt OK. Si asta in sensul ca Rogozin face o treba foarte buna, din punctual de vedere al Romaniei. In mod clar o unire cu Moldova nu se va putea relaiza niciodata peste vointa Moscovei, iar apartenenta Transnistriei la R. Molodova este, sa fim realisti, doar o iluzie.
Face Rogozin un serviciu Bucurestiului, obisnuind opinia publica cu faptul ca Transnistria nu va mai fi niciodata partea a Moldovei, face el galagie pentru ca Romnaia sa fie pusa in fata faptului implinit, pe principiul: “Decat nimic, mai bine Moldova fara Transnistria!”?!
Ori in acest caz, Moscova si Bucurestiul sa fi cazut la pace in privinta teritoriilor romanesti de la est de Prut?! Macar tacit, daca nu si oficial. In rest: radarul, Iskanderul si alte marafeturi, nu sunt foarte importante! Ele sunt doar dovada ca rusii negocieaza serios si la ei negocierea se face, daca se poate, cu tancul in capul mesei, sa vada interolcutorul ca vorbesc serios. Asadar negocieri Russia style!!!
Timpul ne va spune ce se ascunde in spatele noi ofesive ruse pe Nistru, insa in mod sigur, nimic nu este facut la voia intamplari, nimic nu este ceea ce pare.