Israelul este un caz economic aparte iar modelul sau ar trebui studiat in detaliu de catre guvernantii romani daca dorim implementarea unei strategii economice bazate pe produse tehnologice cu valoare adaugata ridicata, o alegere logica in contextul unei scaderi accentuate a populatiei active in urmatoarele decenii ca si consecinta a natalitatii scazute din ultimii 20 de ani.
Competitivitatea sa economica se bazeaza pe protectia severa a dreptului de proprietate si pe un nivel redus de coruptie. Cresterea economica sustinuta anuala s-a situat in jurul a 5% in perioada 2004-2007 iar 2009 a fost singurul an de criza, cand a avut o crestere de doar 0,8%, dupa stagnarea si cresterea de doar 4% din 2008 iar cresterea a revenit in 2010 cu 4,5%. Toate acestea indica o robustete deosebita a acestei economii, bazata pe reforme coerente, descresterea incertitudinilor, o politica fiscala stabila precum si o politica monetara relaxata.
Cateva date economice:
Desi suprafata sa este doar o zecime din cea a Romaniei iar populatia ceva mai mult de 1/3 (7,7 mil. locuitori), Israelul avea la nivelul anului 2006 un PIB similar cu cel romanesc, adica 140,3 miliarde $, cu un PIB/locuitor de 26.800$, ajungand in 2010 la 217 mld.$ si un PIB/locuitor de 29500$. Salariul minim pe economie era la 1100$ in 2009, asigurand un nivel de trai decent. 91,6% din populatie traieste in orase, Israel avand peste 100 de centre urbane.
Deficitul bugetar, un alt aspect urmarit intens si de guvernantii nostri la presiunile FMI, a fost pentru Israel in 2010 la un nivel de 8,1 mld. $, adica 3,7% realizat la un planificat de 5,5%. In acelasi timp, datoria publica a ajuns la 75% din PIB iar datoria externa in anul 2010 era de aproape 90mld. $, asemanatoare cu a Romaniei, rezervele valutare situandu-se insa la 77 mld.$ la sfarsit de 2010.
Investitiile straine ajunsesera la un nivel de 19 mld.$ in 2006 pentru ca apoi sa coboare la 10mld.$ in 2009 si 7,9 mld.$ in 2010.
Rata şomajului, un alt indicator care ar trebui sa-i intereseze pe ministrii romani a fost in Israel de 7,6% in anul 2009 iar pe parcursul anului 2010 a scazut la 6,4%.
Rata inflaţiei a variat intre 3,8% in anul 2008 si undeva la un estimat de 2,7% in 2010 iar rata dobanzii Bancii Israeului era in primavara lui 2011 la 3%
Piata de capital, un aspect important al economiei, dupa o depreciere de 17% in 2008 comparativ cu 2007, a revenit cu o usoara crestere in 2009
Contribuţia sectoarelor economice la formarea PIB-ului in 2010 era urmatoarea:
- serviciile si comerţul 65,0%
- industria 32,6%
- agricultura 2,4%.
In anul 2010 Israelul a avut exporturi de 58,430 mld. $ (+21,9% fata de 2010) iar structura exporturilor industriale arata ca in ultimii 10 ani a fost axat pe industriile care includ tehnologii avansate si deci valoare adaugata mare. Principalele grupe de produse pentru export: diamante prelucrate si pietre preţioase (28,9%), produs chimice (si farmaceutice (24,8%), produse mecanice si electrice (20,4%), produse minerale (11,8%), echipamente optice (6,0%),
In anul 2010 importul a fost 59,122 mld. $ in crestere fata de 2009, an de criza, cu 23,2%.
Demn de remarcat, Knessetul, parlamentul israelian, este pe deplin functional cu doar 120 de membri, o diferenta majora insa proportionala fata de Romania in raport cu populatia.
Modelul fiscal si economic:
Peste 75% din totalul industriei israeliene o reprezinta tehnlogia inalta si medie, Israelul fiind supranumit „cel de-al doilea Silicon Valley” sau „centrul global pentru design, cercetare şi dezvoltare în domeniul tehnologiilor avansate (înalte)”, cu 3mld.$ investiţii de risc (startups), reprezentand valoarea cea mai mare pe cap de locuitor la nivel mondial. O explicatie poate fi si alocarea de fonduri pentru cercetare, Israelul alocand in 2010 4,86% din PIB pentru Research&Development.
Capitalul de risc (venture) este tranzactionat in general in numerar, ca aport de capital sau cota parte pentru companiile tinere din inalta tehnologie cu potential mare de dezvoltare ce pornesc de la o inventie sau o tehnologie noua, avand sansa de a deveni jucatori majori nationali sau internationali.
Acest tip de capital apartine unor firme specializate in identificarea de oportunitati pe anumite nise, echipa de experti ai investitorului oferind asistenta companiei capitalizate in elaboararea planului de afaceri si listarea la bursa, precum si in alte domenii, pentru a maximiza profitul pe investitie, in general superior celui obtinut in plasamente obisnuite.
Romania are un potential aemanator la nivel R&D si multe brevete de inventie medaliate cu aur la saloanele de inventica dar lipseste insa mediul pentru punerea lor in practica, fiind vandute in general in strainatate sub valoarea lor reala.
Sistemul de serviciu militar obligatoriu si sistemul universitar puternic din Israel duce la dezvoltarea initiativei si asumarea unor riscuri, ceea ce favorizeza un mediu antreprenoral dezvoltat cu multi intreprinzatori si companii de talie internationala. Se spune ca un director de la e-Bay ar fi declarat: “Secretul este că toţi suntem dependenţi de munca echipelor noastre din Israel…Ceea ce facem în Israel este diferit de ceea ce facem în orice altă parte din lume”.
La nivel de politica fiscala este de retinut ca:
- Taxa pe venit inalt corporatist (top corporate income tax) a fost redusa la 24% in 2011 si este planificata sa scada la 20% in 2015% si 18% in 2016.
- Taxa pe venit inalt personal (top personal income) va scadea la 39% in 2016.
Statul Israel aloca fonduri si sustine dezvoltarea industriilor bazate pe tehnologii avansate, a zonelor defavorizate precum, creşterea exportului detinand si controlul unor companii sau sectoare economice, in special in domeniul military, al cailor ferate si al tehnologiilor inalte: Government Company Authotrity (www.gca.gov.il : autoritatea de privatizare si monitorizare a companiilor guvernamentale); Israel Electric Corporation (www.israel-electric.co.il : distrubutia energiei electrice), Israel Military Industry (www.imi.israel.net ), Israel Aircraft Industry (www.iai.co.il ), Raphael (Rafael Armaments Development Authority (www.rafael.gov.il : producator de armament startegic), Amidar (www.amidar.co.il : constructii publice), Mekorot (www.mekorot.co.il : productie, aprovizionare si tratare apǎ), Israel Railway Corporation Ltd. (caile ferate), Habina National Theater (www.habima.org.il : teatrul national), Community Center Company (www.matnasim.org.il ), National Company for Medals and Coins (www.coins.co.il : imprimeria nationala).
Infrastructura are alocate sume importante pentru dezvoltare, iar National Road Company are un program “cincinal” de extindere a retelei rutiere, cu suma alocata de 7,5 miliarde $: constructia , intre 2011 si 2015, a 75 de poduri, intersectii si tuneluri, adaugarea la reteaua de sosele a inca 250 km.
In plus fata de acestea, cca. 3 mld $ sunt destinati modernizarii soselelor in Negev si Galilea.
Cum au fost toate acestea posibile si cum, la PIB similar cu al Romaniei, Israelul are un program de investitii foarte dezvoltat, ar fi intrebari de bun simt pentru orice roman.
Desi nu trebuie uitata forta financiara israeliana la nivel global, totusi aceasta economie s-a comportat ireprosabil in anii in care Romania a suferit puternic de pe urma crizei si ar trebui sa fie un model pentru noi, daca mai indraznim sa speram la un viitor pentru Romania si copii nostri.
Majoritatea datelor sunt extrase din materialele:
http://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/stiinta-si-tehnologie/
http://telaviv.mae.ro/upload/docs/62270_Indrumar%20de%20afaceri%20ISRAEL%20mai%202011.pdf
http://www.migratie.md/country/israel
http://www.heritage.org/index/country/israel
Marius Zgureanu
PS Prin anii „60-„70 evreii cumparau si transportau pamant cu vapoarele, iar mai apoi il presarau pe pietroaiele lor, in incercarea de a face ceva agricultura. Udau plantele cu picatura, bucata cu bucata, doar, doar vor putea sa produca ceva in pustiul lor desertic.
Ciudatenia este ca au reusit, si astazi Israelul are agricultura! Asadar o tara situata intr-o zona vai mama ei, numai pietroaie si fara resurse de apa, in afara Iordanului, are agricultura, iar Romania, o tara din care evreii au importat pamant, o tara care are CEL MAI BUN PAMANT, cernoziomul, pentru agricultura din lume, si rauri la tot pasul, avem o agricultura de tot rasul!