Romania Military

Mariusia si relativitatea punctelor de vedere

deportati

S-a nascut la Chisinau, prin 1918. In 1940 a ramas acasa. La inceputul verii lui 41 a fost deportata , impreuna cu sotul. A nascut in bou vagon, a fost data jos din vagon cu fetita cu tot si si-a intilnit sotul dupa vre-o 3 saptamini la 1000 km N de Cercul Polar. Locuinta un bordei nenorocit, cu o vatra in mijlocul bordeiului. Niste vecini le-au dat 2 cutii goale de conserve- primele „vase” de bucatarie…Bine macar ca nu au nimerit in vre-un lagar.

Sotul ei s-a „invartit” si s-a facut ajutor la magazin si s-au mutat in baraca. A fost remarcat – ai dracului oameni, cica-s dusmani poporului, da nu fura! Si-si punctuali!! – si a fost mutat mai la sud, la „centrul” raional. Dupa ce Stalin a dat coltu’ s-au mutat mai la sud, de cercu’ polar si el s-a lipit la o mina de aur,  unde a ajuns si director. Apoi a fost facut director si pe alta  mina de aur (director pe 2  mine de aur) , VIP de regiune cu fotografie permanenta la panourile de onoare, interviuri in ziare locale si loc in tribuna oficiala a regiunii la sarbatori. De iesit la pensie a iesit cu scandal: la ce-ti trebe pensie? Ce nu esti bine asa, persoana stimata in regiune facea secretarul regional.

 

Da’ a iesit, si a ajuns la Odesa (unde l-a ajuns vestea, ca urmasii sai in fonctiile de directori au reinodat traditia intrerupta de el: o data la 2 ani directoru se impusca pentru delapidare si noul director peste doi ani…).  In 90 am asistat la o cearta intre ea si fi-su, ea sustinand ca Ucraina nu are nici un drept asupra Cernautiului si a Cetatii Albe, el, nationalist ucrainean nascut din parinti rusi in Sibir… In 93 scria maica-mi ca nu stie de ce e blestemata sa patimeasca atit din cauza URSS, si cand dadu uniunea peste ea si cand cazu…. (in 90 traia binisor conform standardelor locale, avea apartament 2 camere personal si mobila romaneasca si se descurca binisor din pensie, da in 93….).

Ah, nu v-am zis de fica ei: a trait cativa ani in Nord, la 1000 km deasupra Cercului Polar. Si Mariusea, facuse rost de niste creioane colorate si-i desena flori si copaci si-i explica ce-i aia copac si livada inflorita. Copila s-a imbolnavit, a murit si-a fost ingropata in permafrost. Si in 90 Mariusea avea acelasi cosmar: fetita plingand mama mi-e frig!

Si de aceea tanti Mariusea mi-a zis o vorba  pe care nu pot sa o uit: Daca razboiul incepea cu 2 saptamini mai devreme, fetita mea ar mai fi trait.

Ghita Bizonu

Exit mobile version