Mojave UAV, ultimul descendent al familiei Predator, un hibrid intre MQ-1C GrayEagle ER si MQ-9 Reaper, a avut primul zbor oficial de test in septembrie 2021, fiind prezentat public de producatorul GA-ASI abia in 9 decembrie 2021.
Scopul acestei variante este de a avea un vehicul aerian fara pilot cu semnatura redusa care poate opera de pe piste sumar amenajate, neasfaltate, pentru misiuni de sprijin apropiat al fortelor terestre (CAS) avand suficient armament ambarcat dar si optiunea de a fi echipat cu diverse sisteme electronice. Mojave poate executa operatiuni multidomeniu, printre rolurile deja clasice mentionam patrulare de lunga durata si recunoastere inarmata si atac usor, recunoastere electronica de semnale (SIGINT), marcajul tintelor din miscare, utilizarea radarului cu apertura sintetica si a senzorilor electro-optici pentru recunoastere.
Mojave este capabil sa decoleze de pe piste austere, cu lungimea de numai 152m (122m dupa alte surse) iar in configuratie de supraveghere, poate decola de pe o pista de 304 m si ramane in aer peste 20 de ore. Pentru misiuni de patrulare inarmata transportand 12 rachete Hellfire, are nevoie de o pista de 488 m. Producatorul sustine insa ca timpul de zbor al Mojave cu incarcaturi utile tip ISR este de opt ore iar cu 12 rachete Hellfire este de doar 3 ore.
Autonomia maxima de zbor este de 27 de ore, cu decolare de pe o pista lunga, fara sarcina utila si incarcatura maxma de combustibil.
Incarcarea maxima pentru lupta inseamna o sarcina utila de 1,63 tone, traductibila in 16 rachete Hellfire si pilonii de acrosare corespondenti. Capacitatea de combustibil maxima este de 1,61 tone. Masa maxima bruta la decolare este de 3,175 tone, aeronava avand o lugime de 9 metri si o anvergura a aripilor de 16 metri.
Propulsia este asigurata de un turbopropulsor Rolls Royce M250, cu o putere de 450 CP, iar cu cantitatea maxima de combustibil anduranta este de 4360km.
Arhitectura deschisa a sistemului permite integrarea flexibila a diverselor sarcini utile pe cele 7 puncte rigide de acrosaj: 6 puncte sub aripi si unul central sub fuselaj. Patru puncte rigide interioare de pe aripi pot transporta pana la 295kg fiecare iar cele doua puncte de acrosaj suplimentare de pe aripa ofera o capacitate de alte 159 kg fiecare. Punctul de acrosaj central ofera o capacitate de sarcina utila de 227 kg.
Ca senzori, poate fi echipat cu radar sau sistem electro-optic/infrarosu de inalta rezolutie (EO/IR), sistem de recunoastere electronica (SIGINT), radar cu apetura sintetica (SAR) si indicator de tinta in miscare la sol (GMTI).
Datorita capacitatii de decolare scurta (STOL), Mojave este propus si pentru utilizarea ca aeronava de transport in operatiuni navale. Este prevazuta posibilitatea de a fi controlat folosind sistemul scalabil de comanda si control (SC2) al General Atomic (o interfata bazata pe laptop, putand folosi echipamente minimaliste), dezvoltat pentru MQ-1C Grey Eagle Extended Range (GE-ER) si probabil va fi prevazut ca pachet de modernizare pentru statiile de la sol ale General Atomics deja in uz, cum ar fi Statia de control la sol certificata (CGCS) sau cea Block 30.
Ca si suratele sale, Mojave beneficiaza de un sistem de pozitionare GPS si legatura de date directa (LOS) cu statia de baza dar si indirecta (BLOS), inclusiv prin satelit (BLOS/SATCOM), rezistente la bruiaj.
Mojave este transportabil cu avionul de transport militar C-130 si o echipa de 4 oameni are nevoie de o ora si jumatate de la sosirea « coletului » pana la trimiterea lui la decolare. Transportul statiei la sol si echipamentului aferent se poate face folosind un singur elicopter UH-60 BlackHawk.
Avand in vedere capacitatea de acrosare, drone ar putea integra si transporta in viitor alte rachete aer-sol, SDB, rachete antinava cu raza scurta (Sea Venom, Marte), rachete aer-aer inclusiv cu raza medie si diverse alte « pachete », o parte provenind de la MQ-9 sau MQ-1C.
Cu aceasta varietate de optiuni de echipare si capacitatile spartane de operare, Mojave ar putea gradual sa inceapa sa inlocuiasca pe anumite misiuni aeronave pilotate de sprijin apropiat la sol, cum ar fi elicopterele de atac sau avioanele de asalt, sau sa coopereze cu acestea, deschizand drumul.
.
Marius Zgureanu
Surse:
. https://en.wikipedia.org/wiki/General_Atomics_Mojave
. https://www.ga-asi.com/remotely-piloted-aircraft/mojave
. https://www.airforce-technology.com/projects/mojave-short-takeoff-and-landing-stol-uas-usa/