PROHODUL BLINDATELOR

prohodul blindatelor

Am primit zilele trecute o întrebare care, pentru un fost tanchist, are efectul unui deget apăsat pe o vânătaie veche:

„Chiar credeți că actuala pseudo-dominație a dronelor va scoate din joc mijloacele blindate grele: tancuri, MLI etc.?”

Răspunsul meu scurt este: absolut, nu!

Dar întrebarea are un istoric de aproape o sută de ani. Nu este prima oară când se citește necrologul tancului. După numărătoarea mea, este cam a zecea. Iar tiparul se repetă: o nouă amenințare face vulnerabil un anumit mod de întrebuințare a tancului, după care vulnerabilitatea procedeului este confundată cu inutilitatea platformei.

Vă propun să trecem repede prin aceste necrologuri. Nu ca exercițiu de erudiție, ci pentru că fiecare a ajuns, într-un fel, să scrie caietul de sarcini al generației următoare.

UN SECOL DE NECROLOGURI

1919–1930: necrologul tăcut

După 1918, tancul a fost retrogradat la statutul de sprijin al infanteriei. Bugetele s-au tăiat, doctrina a rămas în seama câtorva profesioniști, iar britanicii au înființat în 1927 Experimental Mechanised Force și au desființat-o după doi ani.

Ce a învățat tancul: că nu blindajul îl ține singur în viață, ci organizarea. În 1940, radio-ul, mobilitatea și coordonarea marilor unități au contat cel puțin la fel de mult ca oțelul.

1937: tunul anticar

În octombrie 1937, general-maiorul A. C. Temperley publica în Foreign Affairs lecțiile războiului din Spania. Tunul anticar putea opri un atac frontal de tancuri. Verdictul părea solid.

Și totuși, în același articol, Temperley prescria leacul: un tanc cu un tun capabil să distrugă piesele anticar și să copleșească apărarea prin foc. Experiența spaniolă a împins proiectarea spre blindaj capabil să reziste proiectilelor antitanc și spre armament mai puternic.

Necrologul din 1937 nu a ucis tancul. A contribuit la scrierea caietului de sarcini al generației următoare.

1944: Panzerfaust și bazooka

Un infanterist cu un tub ieftin putea scoate din luptă un vehicul de zeci de tone. Perfect adevărat. Și totuși războiul s-a terminat cu blindate pe străzile Berlinului.

Merită un detaliu. Schürzen, plăcile subțiri montate pe tancurile germane, au fost interpretate mult timp în Occident drept răspuns la muniția cumulativă. Testele germane de la Kummersdorf din 1943 indică însă în special protecția împotriva puștilor antitanc sovietice de 14,5 mm și a anumitor proiectile explozive.

Nu există o filiație tehnologică directă spre cuștile anti-dronă de astăzi, dar există aceeași idee: introduci un strat suplimentar între amenințare și blindajul principal.

Anii ’50: arma nucleară

Excepția din listă: arma nucleară tactică nu a ucis tancul. L-a făcut din nou foarte util. Într-un mediu contaminat, tancul avea protecție, mobilitate și compartiment de luptă închis. T-55A a primit protecție antiatomică, filtroventilație și suprapresiune.

Din nou, nu a fost nevoie să inventezi de la zero platforma. Ai adăugat un strat nou.

1973, Sinai: prohodul-etalon

Sagger, Brigada 190 blindată, contraatacuri israeliene sfărâmate în fața capului de pod egiptean. Concluzia contemporană: racheta antitanc a învins tancul.

Evaluarea CIA de după război spune însă că cel mai eficient distrugător de tancuri a fost tot tancul: aproximativ 90% dintre tancurile arabe și cel puțin 75% dintre cele israeliene distruse fuseseră lovite de tancuri adverse.

Racheta antitanc era o amenințare nouă și serioasă. Ce se prăbușise însă în Sinai era și o concepție de întrebuințare: tancul trimis înainte fără suficientă infanterie și fără sprijinul celorlalte arme.

Ce a urmat? Reînvățarea armelor întrunite, prioritizarea protecției compozite și reactive și, în timp, o preocupare mult mai mare pentru supraviețuirea echipajului.

Anii ’80: elicopterul de atac

Blindatul devenea o țintă într-un mediu tridimensional, vânat de un adversar pe care nu-l vedea și nu-l putea ajunge.

În 1991, la 73 Easting și Medina Ridge, termalele, conducerea focului și tunurile de 120 mm au arătat ce înseamnă diferența de senzori. Multe tancuri sovietice încă foloseau vedere nocturnă activă cu proiector IR. Practic, când sperai să vezi inamicul, aprindeai farul care îi spunea: hello, I am here, send message, please. Mesajul venea adesea sub forma unui APFSDS.

Tancul nu devenise invulnerabil la elicopter. Căpătase însă ochi mai buni și o capacitate de angajare mult superioară.

2003–2011: irelevanța

În Irak și Afganistan nu s-a spus neapărat că tancul moare, ci că este prea greu și inutil pentru războaiele secolului XXI.

Răspunsul a fost ironic: boom-ul MRAP și, la israelieni, Namer, un transportor greu pe șasiu de tanc. Concluzia „prea greu” a produs vehicule și mai grele, adaptate misiunii.

2006, Liban: Kornet contra Merkava

Din aproximativ 370 de tancuri israeliene angajate, 52 au fost lovite și aproximativ 20 distruse, dintre care șase de mine. Hezbollah a lansat peste 500 de rachete antitanc.

Lecția nu a fost că ATGM-ul modern este inofensiv. Dimpotrivă. Lecția a fost că existența unei arme capabile să distrugă tancul nu demonstrează automat inutilitatea tancului.

Dezvoltarea Trophy începuse anterior, dar experiența libaneză a accelerat protecția activă. În 2014, Trophy demonstra în luptă că poate intercepta rachete antitanc înainte de impact.

2020, Nagorno-Karabah: primul prohod prin dronă

Bayraktar TB2 și munițiile loitering au produs imagini spectaculoase. Dar imaginile trebuie citite în context: apărare antiaeriană și război electronic insuficiente, blindate staționare, nemascate sau expuse.

Dronele au fost decisive. Dar o platformă nu poate fi evaluată independent de sistemul în care este întrebuințată.

Ce a învățat tancul: că îi trebuie ochi în sus. Protecție activă cu acoperire extinsă, EW la eșaloane mici și antiaeriană mobilă de însoțire. Ideea nu este nouă — Gepard o demonstra încă din anii ’70 — dar drona a coborât problema apărării aeriene până la niveluri tactice mult mai mici.

2022–2026, Ucraina: trei necrologuri în patru ani

Mai întâi Javelin și NLAW. Apoi FPV-ul. Acum drona pe fibră optică, imună la bruiajul legăturii radio.

Aici apare însă diferența esențială față de ciclurile precedente. Pentru prima dată, amenințarea poate face extrem de dificilă însăși apropierea nedetectată a unei formații blindate de obiectiv. Asta atinge o funcție centrală.

De aceea nu putem spune comod: „A mai fost la fel cu Sagger-ul.” Nu. Situația actuală merită luată mult mai în serios.

CE LEAGĂ TOATE ASTEA

Un singur lucru, și este cam supărător: de fiecare dată, o defecțiune de arme întrunite a fost diagnosticată greșit drept defecțiune de platformă.

Profeții nu au greșit despre simptom. Tunul anticar chiar a schimbat regulile. Racheta antitanc chiar a făcut sinucidere din atacul blindat nesprijinit. Elicopterul chiar a transformat tancul într-o țintă într-un mediu tridimensional. Drona chiar a făcut extrem de dificil marșul de apropiere nedetectat.

Eroarea a fost extrapolarea de la „acest mod de întrebuințare a murit” la „platforma a murit”.

Resuscitarea a venit aproape întotdeauna printr-un strat nou: radio, protecție NBC, termal, blindaj reactiv, protecție activă. Acum este rândul EW, al senzorilor orientați în sus, al UAS și al C-UAS.

Dar partea onestă trebuie spusă: fiecare ciclu a amputat definitiv câte ceva. Șarja masată, coloana pe timp de zi, atacul nesprijinit, concentrarea comodă, surpriza tactică.

Tancul supraviețuiește pierzând roluri, nu recâștigându-le.

Iar faptul că a supraviețuit de zece ori nu demonstrează că va supraviețui și a unsprezecea oară. Întrebarea legitimă este dacă transparența aproape permanentă a ultimilor kilometri înainte de contact nu atinge acum o funcție centrală.

Nu „pot dronele distruge un tanc?”. Evident că pot.

Întrebarea este dacă pot face inutilă funcția militară pentru care avem nevoie de tanc.

UCRAINA, CITITĂ CU ACEEAȘI GRILĂ

Influența dronei este amplificată de natura războiului: front relativ static, lipsa unei superiorități aeriene suficiente și persistente și, pe multe direcții, teren deschis care face concentrarea forțelor greu de ascuns.

Dacă una dintre părți ar obține superioritate aeriană locală suficientă, celelalte mijloace ar căpăta mai multă libertate pentru masare și exploatarea unei breșe. Nu o are niciuna în forma necesară. Asta nu este o proprietate intrinsecă a dronei, ci a acestui război.

Contramăsurile există: protecție activă, EW la nivel tactic și sisteme mobile C-UAS/SHORAD precum Skyranger 30/35. Problema nu este dacă există separat, ci dacă pot fi integrate într-o combinație coerentă.

CE ÎNSEAMNĂ „ARME ÎNTRUNITE” ASTĂZI

În 1973 puteai reduce imaginea, grosier, la tanc + infanterie + artilerie. Astăzi combinația include terenul, aerul, spectrul electromagnetic și stratul sistemelor fără echipaj.

Drona ieftină aduce cercetarea aeriană la companie și uneori mai jos. EW coboară și el spre eșaloanele tactice mici. Spectrul electromagnetic devine un mediu de luptă permanent.

Iar măsura nu mai este doar compoziția detașamentului, ci viteza buclei senzor–decizie–efector.

În primii ani ai războiului, un comandant tactic ucrainean putea indica într-un sistem digital o țintă proaspăt identificată, solicita efectul și efectorul, iar cererea intra în kill cycle. La ruși, pentru anumite ținte importante, aprobările puteau urca foarte sus în lanțul de comandă și reveni mult mai lent.

Asta nu este doar diferență de software. Este diferență de arhitectură militară.

Un mic mea culpa despre targeting

În articolul meu anterior despre APP-28 am trecut prea repede peste unul dintre produsele importante ale planificării: targeting-ul și listele de ținte.

Analiza adversarului identifică HVT – High Value Targets, capabilități de care adversarul are nevoie pentru propriul curs de acțiune. Prin raportarea la cursul nostru și prin wargaming, unele devin HPT – High Payoff Targets, a căror neutralizare la momentul potrivit contribuie semnificativ la succes. Ele sunt prioritizate în HPTL – High Payoff Target List.

Lista nu este o înșiruire de „lucruri pe care vrem să le distrugem”. În jurul ei se construiește targeting-ul: ce trebuie detectat, când, ce efect dorim, cu ce efector și cum verificăm rezultatul.

Când operatorul solicită o lovitură, procesul nu începe atunci. Statul-major a stabilit anterior ce merită căutat și lovit, cu ce prioritate și pentru ce efect. O listă prost făcută fie cere aprobare pentru fiecare gest și ținta dispare, fie autorizează în bloc și comandantul semnează un cec în alb. Una bună stabilește dinainte unde se poate decide și unde nu.

Asta trebuia să explic atunci. Mea culpa!

DRONA NU ESTE O ARMĂ ANTITANC. ESTE O ARMĂ DIN COMBINAȚIE

Aici este reîncadrarea esențială.

Răspunsul nu este: „tancul meu trebuie să doboare drona”.

Răspunsul este: dronele mele + bruiajul meu + protecția activă + antiaeriana de însoțire + camuflajul + disciplina de emisie fac drona lor mai puțin eficientă, în timp ce combinația mea funcționează.

Se răspunde unei combinații cu o combinație, nu unei combinații cu o platformă.

Și senzorii contează la fel de mult ca blindajul. Blindatul occidental modern se deosebește nu numai prin protecție, ci prin termale, avertizare laser, senzori, schimb de date, C2 și fuziune de senzori. Lecțiile Ucrainei nu pot fi transferate mecanic asupra oricărui conflict.

Deasupra nivelului tactic există colectarea aliată: ELINT/SIGINT, ISR aerian și spațial, mijloace capabile să transforme uneori o emisie într-o coordonată. Un emițător nu trebuie neapărat decriptat pentru a deveni interesant; uneori este suficient să emită.

Superioritatea aeriană și colectarea se alimentează reciproc. Prima permite senzorilor să opereze mai aproape și persistent; a doua ajută la identificarea sistemelor care împiedică libertatea de acțiune aeriană.

Asta contează când extrapolăm din Ucraina spre NATO. Ucraina nu dispune organic de întregul ecosistem al unei mari forțe aeriene occidentale: aviație de generația a cincea, EW aeropurtat, un portofoliu complet SEAD/DEAD și arhitectura C4ISR aferentă. Are însă o capacitate impresionantă de a combina drone, rachete, informații și lovituri repetate.

CE ÎNSEAMNĂ ASTA PENTRU ROMÂNIA

Unele capabilități există mai eficient la nivel de alianță decât într-o armată de dimensiune medie: colectare strategică, anumite straturi ISR, lovire în adâncime, o parte din SEAD/DEAD.

Consecința este simplă:

România nu poate cumpăra „arme întrunite”.

Poate cumpăra partea ei din ele și se poate antrena să se conecteze la rest.

De aceea întrebarea nu este numai „câte Abrams cumpărăm?”, ci „în ce sistem de senzori, EW, UAS, SHORAD, artilerie, ISR, comunicații și logistică vor lupta?”.

Un batalion care nu se poate integra în sistemul aliat este un batalion care luptă cu definiția din 1973.

Există și capcana „bling versus basics”: să cumperi APS, turele anti-dronă și bruiaj ca să poți reveni la vechiul mod de luptă înainte de a avea suficiente drone, senzori și foc propriu.

Contramăsurile se schimbă repede. În schimb, capacitatea de a găsi, decide și lovi rămâne fundamentală.

Ordinea contează: putere de luptă și integrare întâi; apoi straturile care fac manevra blindată din nou posibilă.

OPINIA MEA

Cred că drona nu a anulat rolul blindatelor. Le-a schimbat radical tactica.

Ce a murit este marșul de apropiere nedetectat și concentrarea comodă de forțe. Sunt pierderi reale. Dar, deocamdată, sunt pierderi de procedeu, nu de funcție.

Drona vede. Drona lovește. Drona poate distruge. Dar drona nu ține teren. Nu adăpostește o grupă, nu trece ultimele sute de metri sub foc și schije și nu substituie integral mobilitatea protejată, focul direct și prezența fizică a unei subunități.

Argumentul cel mai limpede l-am întâlnit formulat de oameni care lucrează direct cu unitățile de pe front: nu doar tancul este vulnerabil. Totul este vulnerabil. Orice distruge un tanc poate distruge și un MLI. Iar dacă nu poți folosi MLI-ul, cu ce duci infanteria înainte? Tot ce se află sub el este și mai puțin protejat, până la omul pe jos.

Rușii au încercat aproape tot: tancuri, BMP-uri, BTR-uri, MRAP-uri, motociclete, ATV-uri și infanterie pe jos. Faptul că se întorc la blindat spune ceva.

Uneori rolul s-a schimbat grotesc. Într-un asalt mecanizat recent, blindatele au atras o parte din foc pentru a permite infiltrarea militarilor pe vehicule ușoare. S-a discutat chiar despre tancuri-broască-țestoasă teleghidate trimise înainte pentru a absorbi FPV-uri.

Nu este rolul pentru care a fost proiectat tancul. Dar este exact ideea de mai sus: tancul supraviețuiește schimbând roluri.

Trebuie însă să devină altceva: mai conectat, mai bine protejat de sus, mai greu de detectat, dependent de senzori, EW, C-UAS și apărare antiaeriană apropiată.

RĂSPUNSUL LA O COMBINAȚIE ESTE TOT O COMBINAȚIE

Nu există un sistem magic anti-dronă. Există straturi.

Primul: detecția. RF pasiv, radar, electro-optică, acustică. Drona pe fibră scapă detecției legăturii radio, dar nu devine invizibilă fizic.

Al doilea: spectrul. Bruiajul poate fi foarte eficient, dar nu împotriva tuturor amenințărilor și poate afecta propriile comunicații.

Al treilea: C-UAS/SHORAD mobil. Sisteme precum Skyranger 30/35 combină radar, reacție rapidă și muniție programabilă. Nu trebuie să tragi o rachetă foarte scumpă în fiecare dronă ieftină. Dar orice sistem poate fi saturat și nici antiaeriana nu se conduce până în prima tranșee.

Al patrulea: APS. Ultimul hard-kill înainte de blindaj. Numărul de interceptori este finit, deci apare o cerință nouă: adâncimea magaziei.

Într-un asalt rusesc recent, tancurile cu Arena-M par să fi oprit mai multe FPV-uri succesive înainte ca sistemele să fie epuizate. În cazurile observate, problema pare să nu fi fost penetrarea APS, ci consumarea încărcăturilor.

Asta mută întrebarea de la „funcționează?” la „câte angajări succesive trebuie să suporte?”.

Al cincilea: să nu fii găsit. Mascare multispectrală, disciplină electromagnetică, dispersare, teren, schimbarea pozițiilor, decoy-uri. Nu arată spectaculos în broșuri și nu poate fi inaugurat de un ministru, dar dacă adversarul nu te găsește nu poate trage în tine.

Al șaselea: dronele proprii. Cercetare, interceptoare, protecție a formației și atac asupra arhitecturii adverse.

Aici cade și contabilitatea simplistă „dronă de 500 de euro contra tanc de milioane”. Costul real include operatori, senzori, comunicații, focoase, logistică, disponibilitate și valoarea misiunii.

Pentru distrugerea unui tanc bine protejat pot fi necesare numeroase FPV-uri. Dar operatorii, focoasele cumulative și capacitatea de reaprovizionare sunt finite. Un al doilea eșalon poate exploata tocmai epuizarea sistemului defensiv.

De câte ori văd comparația strictă de preț înnebunesc. Dacă o mizerie care costă cât un Logan îți închide o rafinărie de miliarde, nu mai discutăm despre prețul obiectelor, ci despre mission kill: ți-ai îndeplinit misiunea de a contracara misiunea inamicului?

Al șaptelea: protecția pasivă. Grătare, plase, ecrane. Nu sunt elegante și nu rezolvă tot, dar uneori „nu suficient de bun” este mai bun decât nimic.

La BSDA 2026 m-a amuzat un TR-85M1 Bizon cu o cușcă anti-dronă pliabilă: motor V8 aveți deja; păi nu meritați și voi propriul acoperiș decapotabil?

NICIUN STRAT NU ESTE SUFICIENT

Asta este esența.

Detecție. EW. SHORAD/C-UAS. APS. Camuflaj și dispersare. Drone proprii. Protecție pasivă.

Sincronizate, nu fac tancul invulnerabil. Îl fac mai greu de distrus.

Și exact aici se scrie tancul următor: protecție activă cu acoperire superioară și magazie mai adâncă, senzori orientați în sus, EW integrat, management de semnătură, integrare nativă cu C-UAS și sisteme fără echipaj, dispersare și mobilitate ca cerințe doctrinare.

Nimeni nu scoate blindatul din ecuație. Toată lumea încearcă să-l reproiecteze.

A ZECEA OARĂ

Mă întorc la întrebarea de la început.

„Chiar credeți că actuala pseudo-dominație a dronelor va scoate din joc mijloacele blindate grele?”

Nu.

Dar răspunsul meu este mai puțin simplu decât ar fi fost acum câțiva ani.

Drona a făcut aproape imposibilă concentrarea neprotejată și apropierea fără observare. A făcut spectrul electromagnetic la fel de important pentru supraviețuire ca blindajul și a coborât senzorul aerian până la nivelul plutonului.

Sunt schimbări majore.

Dar nu răspund încă la întrebarea esențială:

Cine ocupă terenul după ce drona a terminat de privit și de lovit?

Cineva trebuie să o facă. Avem nevoie de blindate pentru protecție, putere de foc și mobilitate.

Iar astăzi nu avem un substitut complet pentru combinația de mobilitate protejată, foc direct, protecție și capacitate de a ocupa și menține teren pe care o oferă forțele blindate.

Poate că viitorul va produce unul. Poate că nu.

Tocmai de aceea nu aș scrie încă necrologul.

Aș scrie caietul de sarcini.

 

SONDAJ — Care va fi locul blindatelor grele în forțele terestre peste 10–15 ani?

  1. Vor dispărea din organică; viitorul este al sistemelor fără echipaj și al infanteriei ușoare.
  2. Vor rămâne, dar în număr mult redus și în principal ca sprijin de foc pentru infanterie.
  3. Vor rămâne în roluri actuale, dar profund modernizate: APS, EW, senzori superiori și apărare anti-dronă organică.
  4. Vor redeveni decisive odată ce contramăsurile anti-dronă ajung din urmă amenințarea.
  5. Depinde de teren și de teatru; întrebarea nu are un răspuns unic.

În comentarii, o rugăminte: nu mă interesează cine are dreptate. Mă interesează pe ce vă sprijiniți răspunsul. Dacă v-ați schimbat părerea pe parcurs, spuneți-mi ce anume a cântărit.

 

Notă de metodă: Folosesc asistență AI pentru documentare istorică, verificarea faptelor, redactare și revizia textului — la fel cum folosesc dicționare, arhive, manuale și colegi care îmi citesc materialele înainte de publicare. AI-ul îmi augmentează munca, nu îmi înlocuiește experiența sau judecata profesională și nici nu-mi scrie articole. Ideile, experiențele și concluziile din articol sunt ale mele și mi le asum integral. Ce nu am trăit, nu cunosc sau nu pot verifica, nu prezint drept fapt.

Octavian

83 de comentarii:

  1. Cred ca intebarea nu are un raspuns unic.
    Depinde de teren. Una este sa lupti intr-o tara precum Ucraina/Polonia chiar Germania, teren plat fara posbilitatea de a te acoperi in vreun fel, alta ar fi intr-o zona paduroasa, cu relief variat.
    Mai depinde si de inamic. Vedem ca in Ucraina nici una dintre parti nu a reusit sa obtina superioritatea aeriana (suprinzator mai ales de partea rusa), pt ca cu totul altfel ar fi aratat acest razboi daca sa spunem Rusia ar fi luptat cu fortele aeriene europene, asa cum de altfel era proiecatata armata rusa s-o faca.

    Tancurile au nevoie de protectie aeriana. Au acum, aveau si in WW2. Sa nu uitam ca pe frontul de Vest majoritatea tancurilor germane au fost distruse de aviatie nu de tancurile aliate. Atunci aveam aviatia astazi avem dronele, adevarat ca flexibilitatea dronelor creste enorm riscul.

    In mare nu cred ca mijloacele blindate grele vor disparea pt ca n-au disparut niciodata de la apartia lor in antichitate. Pe atunci nu aveau tancuri dar carele de lupta, mai apoi cavaleria grea si in final blindatele indeplinesc in esenta cam acelasi rol: spargerea frontului inamic si blocarea unitatilor de asalt inamice.

    Dezvoltarea masurilor anti-drona, razboi electronic, insotirea blindatelor de sisteme AA/Anti-drona, adaptarea modului de folosire a acestora. In esenta si tancul evolueaza nu doar dronele. Noi privim astazi dronele mai ales prin prisma razboiului din Ucraina dar acesta este un conflict intre doi ologi nu intre doua armate solide. Daca rusii nu erau prostii pe care ii vedem astazi si nu pierdeau ca idiotii mii de tancuri in primele luni de conflict (calitatea execrabila a tancurilor rusesti, echipaje slab pregatite si ofiteri cu totul incapabili sa comande ceva), lucrurile ar fi fost diferite, dar cum nici una din parti nu este capabila decat sa se bombardeze reciproc cu drone avem senzatia ca DRONA este regina bataliei.
    Doar ca daca pe front ar fi fost macar o armata bine dotata, bine pregatita si foarte bine comandata lucrurile ar fi fost foarte diferite…

    Este usor sa sustii renuntarea la blindate grele dar cu toate dronele din lume, cand inamicul te va prinde descoperit, si te va prinde, si el va putea sa lanseze impotriva liniilor tale grupari de tancuri esti terminat daca nu ai si tu tancurile tale. Tancurile nu sunt utile doar in ofensiva si si in defensiva atunci cand contraatacurile locale pot aduce mari beneficii trupelor aflate in aparare. Fara tancuri n-ai picioare si ramai doar la incasare.

    Istoric vorbind astfel astfel de discutii au mai avut loc. Americanii au renuntat la tunurile de pe avioanele de lupta mizand pe rachete aer-aer apoi, spasiti, au revenit la tun. Britanciii erau siguri ca avionul de vanatoare si-a terminat cariera ca aparator al spatiului aerian national odata cu apartia rachetelor sol-aer, au constata mai apoi ca erau narozi etc etc.

    22
  2. Cateva idei:
    1.Singurul fel in care poti sa exploatezi succesul tactic este cu cavaleria. Cat timp nu exista altceva ai nevoie de tancuri.
    2.Cel mai util suport pentru infanterie este cavaleria.
    3.Tancul ca si restul campului de lupta are nevoie de un salt tehnologic

    Ce inseamna asta ? Inseamna protectie activa impotriva dronelor, capabilitati de mascare in spectrul IR, o noua generatie de sisteme de comunicatii ca tancurile sa vada si ele campul de lupta din jurul lor din drone si chiar propriile drone, capabilitati de jamming, capabilitatea de a trage cu foc indirect.

    4.Adaptarea lantului logistic la pericolul dronelor. Dronele creaza un kill zone in adancime mult mai eficient ca orice exista pana acum. Ceea ce inseamna ca si logistica trebuie dispersata nu cu puncte logistice ca pana acum. Tancuri dispersate cu logistica dispersata.
    Nemtii au avut niste idei pe tema asta : https://www.bundeswehr.de/de/mediathek/forschungsprojekt-rettungsdrohne-verwundete-grille-5806916

    5. Schimbarea structurii companiei de tancuri. Cred ca trebuie sa apara in compania de tancuri pluton de suport (drone + VSHORAD) si pluton combat engineers ca sa faciliteze mobilitatea rapid si independent in camp sa poata sa faca dispersia aia de care ziceam.

    14
  3. din ucraina se vede ca nu toti descultii pot opera tancuri ,pt ca nu isi pot permite restul de sisteme care sa il sustina ,la ora actuala Romania isi permite pt ca nu e in categoria desculti ,desi multi m-ar contrazice ,dar cand esti in UE si Nato si nu ai intentia sa le parasesti in mod sigur nu esti la categoria desculti ,multi zic ca neutraliatea era mai buna ,dar in mod sigur nu au treit nici macar 10-15 ani pe timpul lui ceasca ca sa vada cu ochii lor ce a urmat in anii 90 ,deci da Romania is permite sa foloseasca tancuri pt ca are acces la tot sistemul chiar daca nu il detine pe tot si probabil va fi foarte greu sa il obtina in timp il va avea in 10 -15 ani ,merita sa investesti in el ,eu zic ca da ,de ce ,pt ca muncind nu trebuie, copiilor mei cand se duc sa ia paine in grup de la magazin, nu trebuie sa le mai dau bani de inca una ca se manaca pana ajung acasa ca e calda si buna si le e foame cum faceam cand eram eu de varsta lor

    7
    • Nu mai rade de ‘desculti, ca uite ce le fac sauditilor. E drept ca poarta slapi de plastic, dar motivatia si Toyotele cu mitraliere grele ii fac praf pe sauditii inarmati de America. Vezui si Afghanistan.

      1
      • Armata saudita in ciuda dotarii eclatante este un conglomerat eterogen de mercenari sud-americani și indo-pakistanezi.La reteta adaugam cantitati farmaceutice de europeni si sud americani.A se pune accent pe eterogen. De aici restul nu mai conteaza. De asemenea a se vedea diferenta dintre numarul soldatilor din unitatile yemenite „anti houthi” pe hartie si realitatea numerica din teren.

        3
      • au cucerit houthi tai teritoriu in arabia saudita ,sau doar au invins temporar niste alti desculti la fel ca ei dar care sunt al arabiei saudite ,iar facem marete victorii din niste actiuni care vor creea o contra reactie care nu stiu cum houthi o vor sustine in apararea teritoriului cucerit ca s-ar putea sa fuga iar in munti aa stai ,ei controleaza doar teritoriu cu munte si din suprafata Yemenului cam vreo 30% si eu care credeam ca au cucerit Aden de se umfla lumea in pene pe aici

        4
  4. un general spunea recent că niciun război nu seamănă cu altul…acesta este războiul din Ucraina, nu înseamnă că toate războaiele vor urma același tipar și aici mă refer la războaie de intensitate mare, nu cele asimetrice.
    Războiul din Ucraina are particularitatea sa, nicio parte nu a reușit să obțină supremația aeriană, ambele părți s-au baricadat în spatele unor linii defensive care nu au putut fi înlăturate de geniști.
    Răspunsul este o regândire a armelor întrunite, o adaptare la noua realitate a dronelor. Însă principiul rămâne același, ca de 85 de ani, de la nemți citire: superioritate aeriană, distrugerea centrelor de comandă/comunicații, a logisticii și infrastructurii, lovituri masive de artilerie, breșe create de geniști și înaintare cu tancuri și infanterie mecanizată pentru lărgirea breșelor. totul, evident, întrunit, bine coordonat, cu protecție, inclusiv împotriva dronelor.

    10
    • @George

      OK, hai să vorbim de războiul viitorului de intensitate mare – China vs cine vrei tu. Te ataca chinezii cu N x 10 drone autonome, autoghidate cu AI care recunoaște singur ținta per tanc. Cum ne apărăm tancurile?

      1
      • chinezii în primul rând ar trebui să facă arme fiabile, gen să nu le explodeze țeava tancului cel mai modern când treage cu tunul sau să nu explodeze muniția în lansatorul de rachete 🙂 pe hârtie toate arată bine, în lupta reală…

        • @George

          În lupta reală un tanc e atacat acum în Ucraina de 5-6 drone în același timp. Nu știu despre țevi, dar sunt convins că pot face drone antitanc cel puțin la fel de bune ca cele ucrainene. Deci repet întrebarea – cum apărăm tancul?

  5. Asa zic si eu coane. Da, va fi un redesign al rolului blindatului pe campul de lupta, da clar si cert insa daca un razboi se putea castiga in aer, fie ca vorbim de drone sau alte zburatoare, multe conflicte erau deja rezolvate de mult, fara cost de vieti omenesti.

    7
  6. Combinatie tanc/platforma blindata+drone. Cu sau fara echipaj. Fara echipaj incape mai multa munitie. Daca inalti si numai o drona de observatie la 1 km ai o raza de observatie de 110 km. Bun ar fi un tanc cu railgun si unghi mare la tun. Vezi inamicul cand inca se cacaie pe drum. Proiectilul e mai ieftin decat racheta.

    3
    • railgun in tanc presupune o sursa de energie imensa, dar compacta. fuziune la rece, adica. nu o sa avem, zic eu, mai devreme de 50-100 de ani

      2
  7. Problema pe care eu o vad, e ca tancurile alea costa miliarde de dolari si le poti pierde in 1-2 zile vs roi de drone de 10k bucata, ce faci apoi dupa ce ai ramas fara tancuri?

    Ca asa in conditii ideale, acoperire AA, EW, anti in sus, anti in jos, tancul e zeu dar vedem in Ucraina ca asa ceva sunt filme americane, realitatea e alta.

    Cu miliardele alea in tancuri iti faci infanterie motorizata cu de toate , drone si mai punem extra artilerie cu de toate si iti mai raman bani de altele.

    8
    • Daca solutiile anti-drona fac dronele inutile atunci te-ai trezit ca esti cu infanteria pe camp fara acoperire de la drone fata in fata cu infanterie sustinuta de tancuri => bad day at the office.

      11
      • Atata doar ca ai infanteria state of the art, ai state of the art artilerie si state of the art drone unde si bucatarul da cu nlaw, drona cu fir etc

        A da si iti mai raman bani de chestii…

        2
        • de aia nu sunt pt desculti ,ce imi mai place pe aici ca unii inca cred ca cu oameni fac extraordinar de mult la razboi ,daca wermacht avea nevoie de un singur front si 10-12 mil de oameni in ww2 ca sa arunce rusia dupa urali si sa o tina acolo atat e nevoie si acum ,indiferent cat cred unii ca tehnologia ajuta ,tot acolo ajungi

          1
    • O investitie mult mai buna este in mii de Toyote Landcruiser cu mitraliere grele ‘din fabrica’ si cativa desculti si motivati, inarmati cu ATM-uri si ce mai gasesc prin camara. Stiu, romanii sunt baieti fini, nu se coboara ei la dastea…

      1
  8. Progresul militar nu așteaptă dar nici nu anulează tancul.
    Cândva binomul tanc avion a asigura distrugerea inamicului. ( Pe frontul de vest )
    La sovietici a fost binomul tanc artilerie urmat de puhoaie de infanteriști care au distrus inamicul.
    Astăzi apare ” democratizarea ” frontului cu accesul tuturor la propria felie de informatie.Că nu e treabă căprarului din prima linie să știe cât carburant e in depozitele strategice. Să știe când și cât carburant va primii deseară, e important.
    Iar comandantul suprem supraveghează sistemul asigurând buna desfășurare a acțiunilor din toate punctele de vedere. Unde și livrarea precisă a mâncării , chiloților și șosetelor e extrem de importantă.
    E psihologie umana. Militarul care știe că camarazii vor face orice sa îl informeze cu situația tactica , să ai aducă muniția , arme și mâncarea , haine de schimb , să îl trateze rapid și eficient in caz de rănire , va fi mereu un luptător mai eficient si mai curajos decât amărâtul abandonat în tranșee care nu știe nimic , se hrănește cu ce apuca și se roagă să nu fie abandonat daca e rănit.
    In acest scenariu , drona e scula de recunoaștere , de ghidaj , releu de comunicații dar și proiectil ghidat in suprimarea amenințărilor . Aflate aproape sau mai departe.
    De la dronele plutonului la dronele companiei , batalionului și regimentului .
    Plus dronele blindatelor . Inclus dronele tancurilor . Care tancuri evident vor fi modernizate , adaptate in masă noilor cerințe. Creșterea în greutate a ajuns la limita infrastructurii deci vor apărea tancuri mai suple și mult îmbunătățite în senzori și sisteme de auto aparate. Unii au arătat deja și drone în dotarea individuala a tancului.
    Deci și dacă vrei , poți prevedea viitorul și acționa în consecință . Cine nu vrea , pe cine nu îl duce capul să priceapă, să pregătească munți de pardesiuri de scândură și decorații.
    Epoca atacului in masă , la baionetă , cu strigăte de uraaaa ( ăștia care au făcut armata in comunism cam știu cum era ) a apus definitiv.
    Iar tancul va rămâne în continuare ” scula” care va face sa se cace pe el oricare pifan ( neinstruit) .
    Arma tancuri nu dispare. Se transformă .

    10
  9. Tancului nu i s a cantat prohodul,deja i se fac parastasele. Nici o mare putere nu mai investeste in ele. Doar fraierii mai cumpără novex. US Army a testat enspe inlocuitori ptr Abrams. Ultimul M1A3 papă numai ptr dezvoltare 1,5 miliarde si se anunță un preț intre 20 si 45 mil.$unul. Ptr ce? Să il folosești ca SPH in cel mai bun caz? La ce nivel a ajuns supravegherea campului de luptă,mutarea unor formații masive ptr spargerea frontului e imposibilă. Dronele acum sunt la nivelul la care erau tancurile in 1916. Vor evolua! Mult! Iar evoluția lor va costa mult mai puțin decat up grade ul tancurilor impotriva lor. Tancul si a trăit traiul si a mâncat mălaiul! Germania, Franța,USA fac un joc de glezne mimând entuziasmul ptr a mai pacali niste fraieri să le mai comande produsele. Ei nu mai comandă ptr că stiu că sunt bani aruncați. Rusii au dat dracu’ Armata si up gradează conservele din depozite. Că le au si nu ii costă mare lucru.Chinezii au ramas de un deceniu cu acelasi numar de Type98/99. Au scos un tanc mediu cu tun relativ mic si turelă automată cu rol de tun in sprijinul infanteriei. Francezii cică fac Leclerc XLR!! Cu sasiu german?? Sa fim serioși! Chinezii deja au camioane care lansează roiuri de zeci de drone dotate cu IA. Cu ce aperi tancurile de ele? Dacă masezi cateva companii care să justifice prezența unor baterii Shorad ,ti le descoperă și îți dă cu TBM uri cu submunitii. Si ptr alea ai nevoie de PAC-3mse. In ucraina nici macar SPH urile nu mai acționează la nivel de baterie. Cate unul,pitit bine in boscheți,trage cateva boabe si fuge. Repet,tancul e istorie. O să mai rămână 10-15 ani că e in dotare si are un tun cu care poți face ceva. Dar in rest,e bye bye.

    6
  10. Cred ca se analizeaza utilitatea blindatelor doar dintr-o singura perspectiva, un razboi strict pozitional, cu linia frontului sub supraveghere continua

    drept e, tancurile nu vor mai manevra in coloane mari si compacte ci mai degraba la nivel de companie impreuna cu infanterie, genisti si C-UAS si asta inca se practica in Ucraina.

    de aia tot ziceam mai demult ca mai degraba as vedea la noi batalioane mixte blindate, MBT (2 cp) +MLI (3 cp) cu genisti si suport aa/mortiere atasate sau chiar organic in batalion (aici ar fi o discutie ampla)

    in al doilea rand, intr-un scenariu NATO, bombardierele rusesti nu mai pot actiona ca acum cu bombe cu kit de ghidaj si planare, pentru ca e greu sa faci asta fata in fata cu Eurofighter cu Meteor sau chiar contra AMRAAM ba chiar aviatiile europene au sanse serioase sa castige superioritatea aeriana (mai e de lucrat pe SEAD/DEAD). As zice ca aici e o urgenta, misiunea SEAD/DEAD contra SAM-urilor nu numai cu raza lunga dar si medie pentru ca asa ar putea deschide calea elicopterelor.

    Dar tot cred ca va fi in in stare sa atace mai bine concentrarile rusesti, rutele de deplasare, logistica decat o fac acum dronele ucrainiene si sa impiedice orice miscare ampla a fortelor rusesti fara sa le loveasca neaparat in mod direct.

    deci blindatul va fi mai putin autonom, folosit mai disperat, in concetrari scurte, cu suport imediat (geniu, c-uas, ew)

    9
  11. Generalul James Rainey, comandantul U.S. Army Futures Command, a avertizat in anul 2024, vazand cum se poarta razboiul in Ucraina si cum evolueaza tehnologiile militare, ca transparenta totala impusa de drone si de loviturile de precizie a transformat primii 70 de kilometri de la linia frontului intr-o zona letala continua. In acest perimetru extins, orice concentrare de forte detectata este nimicita in cateva minute de artileria ghidata si de drone. Generalul a mai afirmat ca aceasta realitate brutala obliga armatele moderne sa renunte la manevrele masive clasice in favoarea dispersiei extreme si a camuflajului electromagnetic. Tot datorita dronelor si artileriei precise cu raza lunga de actiune, in prezent, in Ucraina, ambele parti isi pastreaza tancurile la adapost si nu le mai implica in actiunile specifice lor din trecut. Articolul acesta prezinta situatia armatei ucrainene si explica de ce nu mai sunt folosite tancurile in prima linie: https://apnews.com/article/ukraine-russia-war-abrams-tanks-19d71475d427875653a2130063a8fb7a. Ca multi altii, urmaresc zilnic stirile, insa de foarte mult timp nu am mai aflat ca vreuna dintre partile implicate in razboiul din Ucraina a distrus celeilalte blindate (tancuri, MLI-uri, TAB-uri), pentru simplul fapt ca, exact din motivele mentionate de mine, acestea nu se mai folosesc decat in spatele frontului, la distanta de siguranta. Unii sustin ca speranta de viata a unui tanc aflat in prima linie in razboiul din Ucraina, indiferent de model sau de tabara, este de maximum 30 de minute, conform statisticilor. Opinia mea personala este ca tancul, asa cum il stim acum, va fi inlocuit de drone terestre mult mai mobile, ieftine, fara echipaj, usor de produs, sacrificabile si coordonate de inteligenta artificiala. In viitor, aeronavele autonome de toate tipurile, rachetele balistice si de croaziera, precum si artileria cu raza lunga de actiune vor nivela la propriu pozitiile inamicului, distrugand toate punctele de rezistenta. Apoi vor trece la inaintare, cu viteza maxima, roiurile de drone terestre si androizii autonomi la care se lucreaza in prezent, atat in China, cat si in SUA. Se pare ca din februarie doi asemenea androizi au fost trimisi de o companie americana armatei ucrainene pentru a fi testati in conditii reale, indeplinind activitati de suport logistic: transport de munitie, alimente etc. Asta este versiunea oficiala. Cine nu va avea in viitor asa ceva va fi o victima sigura. Ceea ce afirm pare un scenariu total fantezist pentru cei care nu sunt suficient de informati si sunt lipsiti de viziune. Daca acum 20 de ani cineva ar fi afirmat ca dronele maritime ucrainene vor distruge flota rusa de la Marea Neagra si o vor obliga sa stea blocata in port, in stare maxima de alerta, sau daca ar fi vorbit despre impactul dronelor FPV pe front, foarte multi ar fi ras de el.

    13
    • Eu sunt de parere ca pe viitor tancul clasic cum il stim dispare, chiar daca ni se pare greu de crezut… Asa au disparut si corabiile cu panze, apoi cele cu aburi, cuirasatele…. Infanteria, azi daca ai nevoie sa distrugi un cuib de inamici, intr un punct fortificat, sau esti coplesit de inamic si intarzie suportul aerian, ridica o drona, marcheaza cu laser inamicul, da coordonatele catre SPH K9 , sau MHK9 si ala trage si de la 70km sau mai mult cu munitie inteligenta 3-5 proiectile si ti a curatat calea de inaintare fara sa se puna in pericol. Pentru restul sprijinului infanteriei e MLI-ul. In locul tancurilor mari consumatoare de motorina si multa logistica, tinand cont ca sunt greu de transportat pe sosea, cale ferata, poduri, as face multe drone terestre cu tun calibru mare sa poata fi folosite de infanterie in lupta mai ales in orase si localitati, unde trebuie precizie si trebuie sa te strecori printre cladiri. Aicolo nu mai apelezi la SPH, ca distrugi mult si provoci multe victime colaterale….Adica vrei sa lovesti etajul 1 la o cladire, pui drona cu calibru mare si omori inamicul cu proectile, explozive, brizante, etc ce ai nevoie. Asa poti ajunge sa nu mai ai nevoie de calibre mari, e deajuns si cal105mm. Calibrul a crescut in timp in special din nevoia de a penetra blindajele din ce in ce mai groase de au ajuns tancurile la 70 T. Asa o drona terestra mica usoara de 105mm iti mierleste o gramada de infanteristi, plus ca in caz de distrugerea ei nu pierzi 3-4 oameni ca la un tanc. Ai 4 oameni de pe tanc ii pregatesti si faci doua echipaje care dirjeaza 2 drone la un sfert din pretul unui tanc,,,,,nu mai spun de economia facuta ….Decat sa dau 6,5 miliarde sa fabric tancuri, Iau ca nemtii de 3,5 miliarde sisteme de rachete cu bataie mare Tomohawk, SM 6 sau ceva de genu de la Israelieni sau MBDA….hipersonice, balistice.. Sa ne stie toti „prietenii de frica. Vad ca multi inca pariaza pe tancuri……. Cea mai crunta trezire la realitate e razboiul din Stramtoarea Ormuz ! O sa va intrebati de ce ? Iranul a fost bombardat la greu, mai tare ca Ucraina , si SUA a avut superioritate aeriana, nu ca rusii ! Si rezultatul e ca acei turbatii inca dau cu rachete balistice la mii de km si fac prapad. Si atentie !! au dat in toate tarile in care sunt baze SUA !! Daca era un razboi total cu aceste tari si bombardau ca rusii orice ? Mai erau cladiri, hoteluri, centrale, in tarile din Golf ? Nu ! Ar fi fost ruine….. Le trebuie tancuri ? Nu ! Au nevoie doar de rachete si drone sa fac prapad !…. Asta e parerea mea….. Ai ce am spus mai sus ca tara , plus o aparare aeriana stratificta densa si aviatie buna….. nu te invadeaza nimeni ! Cel mult iti trimite niste rachete, dar de tancuri nu ai nevoie….

      10
  12. Mulțumim pentru articol, @Octavian.
    Răspunsul meu, la sondaj, e că va fi o combinație de 3, 4 și 5. Tancurile nu vor dispare din dotarea armatelor, deși li se cântă prohodul demult. Se vor adapta, atât tancurile, cât și tactica de utilizare a lor, de asta tot spuneam că nu aș băga acum banii în tancuri, ci aș aștepta să văd ce iese pe piață după lecțiile învățate din Ucraina. Tancul viitorului îl văd ca fathership pentru diverse tipuri de drone, cu 4 oameni în echipaj cu un operator de sisteme/drone, sistem de protecție activă, turelă C-UAS și încărcător automat, urmând ca generația de după să fie complet autonome.
    Părerea mea, hâc…

    7
    • Cam asa o vad si eu, cu o singura observatie: foarte posbil ca ” tancul viitorului” si „generaia de dupa” sa apara aproape simultan, functie de capacitatea tehnologica a tarii producatoare, si chiar sa functioneze ca elemente complementare.

      3
  13. Bună ziua tuturor!
    Un articol pe gustul meu.
    Nu pot pronostica viitorul, dar opinia mea este urmatoarea: inițial un tanc greu de 100 de tone cu de toate, cu echipaj uman de 2 sau 3, care să coordoneze o haită de câteva zeci de tancuri fără echipaj (batalion) de 20-30 de tone bine înarmate. Asta mâine dacă s-ar putea. Peste câțiva ani ajungem deja în scenarii Terminator. Sau poate ne întoarcem la bâtă…

    5
  14. Daca vrei carne de tun , atunci trimite oamenii le moarte in aceste relicve ale razboaielor trecute ! Gata , tancurile , navele, in curand si avioanele pilotate vor fi piese de muzeu .

    6
  15. Octavian, multumesc si eu pentru articol, foarte interesant. Iata si parerea mea de nespecialst (doar un civil pasionat de istorie si cu vagi cunostinte in domeniul militar):

    Ca sa raspund la sondaj, as zice ca o combinaite intre 1) si 2) este cel mai probabil viitor pentru tancurile grele. Si asta nu pentru ca nu ar mai avea o paine de mancat, ci pentru ca pur si simplu au ajuns sa fie mult prea scumpe de achizitionat si operat ca sa iti mai poti permite un numar rezonabil de tancuri. Majoritatea tarilor care mai au arma tanc activa folosesc tancuri de la inceputul mileniului sau mai vechi ( e drept cu tot felul de imbunatatiri si evolutii). SUA si China (si inca o mana de tari) probabil nu vor renunta complet la tancurile grele, dar vor pastra un numar redus, care nu va mai constitui forta principala de lovire / manevra, ci mai degraba de suport. O nota aparte o sa fac Israelul, dar la ei mediul si inamicii potentiali cred ca inca permit folosirea tancului greu intr-o maniera mai clasica, daca pot spune asa.

    Totusi nu cred ca tancul si-a spus ultimul cuvant, dar nu va ramane in forma actuala. Cred ca chinezii, cu tandemul Type 100 & ZBD100 au intuit corect viitorul (cel putin pe hartie, ca nu stie nimeni cum se comporta in realitate vehiculele). E nevoie de un tanc de masa, relativ usor si ieftin de produs, care sa fie disponibil in numere suficient de mari cat sa conteze. La actualele MBT-uri nu stiu ce ar mai putea adauga, deja au ajuns la mase ridicole, 70+ tone. Si daca tot vorbim de arme intrunite, de ce e nevoie sa aiba tancul si capabilitatea de lansa/ghida drone proprii, sau capacitati AA (cum propun diversi producatori de arme)? Ca doar nu trimiti plutonul de tancuri singurel la inaintare. Dronele senilate pe care le-am vazut prin Ucraina pot fi desfasurate si din niste camioane care costa a zecea parte dintr-un blindat, pot fi controlate de la o distanta sigura de zona de contact de operatori dedicati, nu de echipajul care trebuie sa mai si conduca tancul, sa identifice pericolele imediate, sa se coordoneze cu celelalet elemente ale gruparii de asalt si multe altele.

    2
  16. ca doar dispare tancu
    Contracts for Sept. 14, 2026

    ARMY

    The National Advanced Mobility Consortium Inc., Ann Arbor, Michigan, was awarded another transaction authority agreement with a ceiling of $2,500,000,000 to enhance the AGT 1500 gas turbine engine supporting the M1 Abrams fleet. Work will be performed in Ann Arbor, Michigan, with an estimated completion date of March 14, 2029. Fiscal 2026 research, development, test and evaluation, Army funds in the amount of $11,831,430 were obligated at the time of the award. Army Contracting Command, Detroit Arsenal, Michigan, is the contracting activity (W56HZV-23-9-D001).

    • Asta nu denota , ca au dreptate. Deciziile lor privind tehnica militara de cativa ani e maro ! LCS, „Freedom si Independente”, praf, bani aruncati, Distrugatorul „Zumwald”, o gramada de bani si au ramas cu cateva buc si are sau nu are tun…..Proiectul ” Constelation”, abandonat, Bani cu ERCA cheltuiti, acum se fac prieteni cu coreeni si nemtii, la SPH, Au lansat programul Light Tank, au ramas cu cateva tancuri M 10 Booker… Prin iran au dat cu arme scumpe, pana i a durut la buzunar, acum mai vine si Fachirul Rosu si spune ca vrea portavioane cu sisteme de lansare cu abur, vrea ceva cuirasate…. Si acum ce fac ?, Fac upgrade la turbina de pe M1 ? Sau le repara sa le vanda la „furnizorii de securitate din est ?”. Vad ca nu stiu cum sa scape de fabrica si incearca sa i convinga pe polonezi sa se bage ! Ce sa mai faci la M1 A2 SEPv3 pe viitor la cat e de greu. E finalul acestei platforme ! Nu spuneau ei ca viitorul tank , cu turela automata, o sa fie hybrid ?

      6
      • gerula citesti si intelegi pana isi rezolva probelemele cu ce vor face cu un nou tank si cum va arata deocamdata au un tank si il modernizeaza pe al lor si poate si pe ale polonezilor ca aia au cele mai multe afara de ei poate si pe ale egyptenilor sau taiwanezilor ca ale noastre sigur numai prin alta modernizare ,si asa ajungem la un program de 2miliarde jumate de dolari daca va fi functional , toti pe aici se bat cu pumnu in piept de cum distrug astia cu dronele de toate,dar americanii mai au si altceva niste bombardiere care cara 1 singur 30 de tone ,dar na carpet bombing numai e la moda e prea crud nu e voie ,acu daca ai posibilitate cu bombe eftine si multe sa faci carare pt buldozere si tancuri ,dar alea numai exista pe front numai se produc in masa ,ca numai e razboi mare si numai e nevoie de ele, acu ne trebe drone sa vanam soldati individual ca asa da bine pe youtube si x si insta sa aratam ce frumos luptam noi online ,

      • „Ce sa mai faci la M1 A2 SEPv3 pe viitor la cat e de greu.”

        Ii schimbi turela.

        1
        • Nu mai schimbi turela, ca nu poti pune una mai putin blindata sau mai mica sa fie mai usoara…. De aceia in proiect, la tancul Abrams X ,turela e mai compacta, automata si echipajul sta in sasiu, e compus din 3 persoane , motor hybrid , deci practic alt tanc.

          6
    • Upgrade-ul asta este sa faca componenta mai reliable: engine control, sa-l digitalizeze mai mult, eficienta de consum samd), nu sa-i adauge mai multa putere, desi posibil sa iasa si efectul asta secundar – un 10-20% extra putere, de care au nevoie cu toae new tech ce trebuie sa le puna pe el.

    • De cativa ani, americanii au luat niste decizii paguboase : LCS Freedom si Independence, care au fost praf, Light Tank, s au ales cu cateva M10 Booker, Au avut proiectul ERCA, nu prea le a reusit, acum bat palma cu nemtii sau coreeni, Programul fregatei Constellation, anulat, au ramas cu doua in lucru ,, Distrugator Zumwalt, au ramas cu trei din 32 propuse si alea au/nu au tunuri eletromagnetice… Mai nou „expertul Fachirul Rosu”, da ordi ca viitoarele portavioane sa revina la catapulta cu aburi si sa se mai construiasca si niste cuirasate gigant….Asa ca nu ne mai mira ca mai umbla pe la turbine, ca mai sunt doi fraieri in estul Europei, unii vor sa mai achizitioneze ceva tancuri, mai vor si fabrica, ar ceilalti care au multe Abramsuri , sunt numai buni de mutatfabrica la ei sa scape de un tanc de 70T ajuns la capat de linie. Ce sa mai pui pe M1A2SEPv3 ? Lor le trebuie bani sa produca noul tanc cu turela, fara echipaj si cu motor hybrid…..

      5
      • „au ramas cu trei din 32 propuse si alea au/nu au tunuri eletromagnetice”

        Asta nu a fost in carti niciodata.

        • crezi tu ca poti sa ii explici ca DDG 1000 sunt nave experimentale aleUS Navy unde aia testeaza pe ele ce le trece prin cap a toti amiralii

          • La origini, clasa trebuia să conțină treizeci și două, 32, de nave, dar prețul foarte mare per navă a tăiat fondurile pentru doar trei, 3, nave și continuarea clasei AB, așa că au devenit experimentale doar ca să nu le taie direct

            1
            • Bine ca i ai explicat…..

              6
            • mihai unii care inca mai vor pe aici sa modernizeze tr 85 ak 47 mig 21 si alte sisteme marete comuniste ,nu pot sa conceapa sumele cu care se mentine suprematia mondiala in materie de tehnologie militara si nici ca din cand in cand chiar si investind sumele alea mai dai si chix ,si mai si spui public asta ,si inca cred propaganda ruseasca si chinezeasca ca cu 3 lei devii lider mondial in tehnologie si mai si pocneste rahatu ,si vedem cum a pocnit in ucraina iran venezuela ,poate avem norocu sa vedem cum pocneste ca la rusi in ucraina si la chinezi in taiwan echipamentul ala de care isi bat joc thailandezii iranienii venezuelenii si aia din bangladesh dar e o generatie mult superioara americanilor ca tehnologie si nu e folosit cum l-ar folosi chinezii in lupta

        • Ai dreptate nu de tun electromagnetic era vorba la inceputul proiectului , ci de tunul AGS fabricat de BAE Systems Inc. la care au ajuns proiectile LRLAP super scumpe. si s a renuntat..

          4
    • Asta nu demonstreaza decat ca senatoriii si reprezentantii din Michigan lucreaza sa dea in continuare o paine de mancat alegatorilor lor.

      2
  17. Tancul a fost si va fi eficient doar impotriva propriei populatii civile .Sa nu uitam!

    6
  18. Ma frate, da’ cum venitii unii pe-aci, plini de texte bombastice („ce nu am trait nu cunosc si nu pot prezenta drept fapt”) de parca ati fost la Kursk, nu alta, si dupa aia incepeti sa trageti concluzii incepand din 1900 toamna, ca erati ficiorasi atunci si intre 2 reparatii de senila faceati si crash course AI pe pascal, doar si-ala tot turbo era.

    Noi nu avem experienta la tancuri, nici macar o batalie serioasa, in toata istoria celor „nervosi, mici si negri”.

    Cu ce s-au remarcat tanchistii la noi pana acum a fost inabusirea rascoalei aleia din anii 50, langa Pitesti, impotriva colectivizarii (alea erau vremurile) si incendiera BCU in 89, cu o pierdere de „cateva” sute mii volume.

    Plus „batalia” dintre T72 din Targoviste si T55 Caracal (T72 avea doar munitie pt mitraliere, nu si pt tun) soldata cu o senila sparta la T72 (asta e varianta auzita de la un tanchist in feb 90, confirmata dupa 2000 de un tanchist fost comandant).

    Ca avem o gramada de Rommel si Guderian, stiu de multa vreme, din pacate nu si experienta in materie de intrebuintarea tancurilor, de cele mai multe ori am fost inapoiati la capitolul asta.
    Inainte de 89 am avut doar 30 de tancuri mai moderne (desi nemodernizate si alea), in vreme ce sarbii produceau M-84 (T72 cu ceva tehnologie Vest), iar bulgarii si ungurii aveau fiecare cateva sute de T-72.

    Doar dupa ce primesc tanchistii pt prima oara dupa 90 un tanc modern- deci M1, in curand, putem vorbi ca INCEP sa aiba experienta in intrebuintarea tehnicii moderne.

    AZI ei sunt la propriu in anii 60, nici macar 70.
    Se pricep la arheologie eventual.

    8
    • Ești rautacios.E totuși mai mult de atât.E campania din Basarabia,unde or avut rol mare in eliberarea Chișinăului.E bătălia de la Kerci.Chiar și mizeria de la Cotul Domnului e o parte a istoriei.Divizia Romania Mare a luptat bine in Mol6,iar apoi în vest Rgt 2 nu o fi fost miezul ,dar au făcut figura frumoasa.

      Că tehnologia e antica aia e,dar primele „blindate” germane erau găurite cu creioane de copii.Rolul nu era să lupte,ci sa exerseze.

      Iar dacă mă întrebi,btn de tc ar merita desființate cu excepția Galațiului. Iar tancurile ce rămân de luat prin program ar merita înlocuite cu tancuri ușoare bazate pe Lynx.
      La organizare ar fi un pluton de 4 mașini,o Cp de 14 și un Btn cu 4 Cp.2 Cp pifa,2 tancuri.Cu 2-3 btn dedicate de protecție pt 1 de manevra,pt ca acest puhoi de căruțe sa ajungă sa se bata cu cineva.
      Când doar te bombardezi reciproc ai multă lume ucisă, rezultate mai puțin.Deci nu dronele îs soluția,după cum nu doar artileria și mitralierele au fost soluția acum 200 de ani.

      10
      • Mihais, NU AU EXISTAT ca forta combatanta dupa Cotu Donului. Si nici pana atunci nu s-au remarcat prin absolut nimic.

        Ai batalii serioase purtate de inf, art, VM in ww2- Tiganca, Cotu Donului, Oarba de Mures (decimare ordonata, direct), fortarea Tisei, Tatra, Caucazu, ai aviatia care a provocat alaturi de nemti unu dintre dezastrele cele mai mari aviatiei americane, la Ploiesti si tu-mi spui de tanculetele Renault si Skoda, ca PzIV au venit mai tarziu, iar Panther (cred ca fix 13 buc) in 1946, de la sovietici.
        In 44 la insurectie in Bucuresti au trimis FT17 din 1900 toamna, la Palatul Telefoanelor, ca si alea mai erau folosite, de cata tehnica performanta era.

        Artileria, aviatia (in special de vanatoare), artileria AA, cavaleria,
        infanteria/VMul au luptat serios, restu simbolic, ori i-au tinut in joc de glezne, ori au evitat lupta (marina).
        Blindatele au facut act de prezenta, atat. Au ramas rapid fara tancuri. Au mai ridicat nemtii nivelul prin tehnica lor transferata in campania din Est, altfel era dezastru direct.

        Compara cu tari mai de nivelu nostru, nici polonezii, ungurii, cehoslovacii, sarbii n-au rupt norma in materie de tancuri (cehii la productie erau buni, lupta canci), dar pana si ungurii produceau tancuri, luasera licenta de la suedezi, noi porcariile de struto-camile tacam, din capturi luate la pila si niste senilete amarate Malaxa.

        Nu am inventat eu faptele istorice, alea au fost, ca unii le umflati „realizarile”, aia e imbatare cu apa rece.
        Ai unitati dotate in mare parte cu tehnica uzata moral de la achizitie si tu dai participarii armei in lupte proportii epice.
        N-aveau nici tehnica suficienta, nici tehnica performanta si nici experienta.
        Nu-s tanchistii de acum de vina ca politicienii si militarii vremii in mare parte au fost idioti si hoti.
        La tancuri chiar nu merge fusereala, imediat iese la suprafata.

        Lauzi cand ai ce lauda, altfel bagi capu in pamant, inveti ceva si lasi filmele, nu ma refer la tine, toata propaganda comunista a fost construita pe festivism si fabulatii eroice in puncte in care ar fi trebuit sa fie lectii invatate, ca sa nu mai repetam dezastrele trecute, ca au fist cateva cam nasoale.

        Iar la tancuri am fost foarte prost dotati si in „epoca de aur”, in decembrie aveam inca in jur de 1050 T34, unele au iesit pe strada (din div de la Tm), mai erau vreo 750 T55, 615 TR-85, 415 TR-77, doar 30 T-72 (singurele cu tun modern, de 125) plus autotunurile Su – vreo 20- 152, 60- 100, 300- 76.
        +/- cateva, n-am stat sa caut pe net, le-am rotunjit.

        Ca organizare 2 div tc si o bg tc (1 reg tc, inf mec, art- ultimu cu cate 1 dzn art AT cal 100, obuziere cal 152, apr-40, plus cateva Tabc-79 si snar-10 la cc art).
        Div6tc la AIV, Div1Tc la A1, Bg7Tc la A3. Moldova nu avea MU tc.

        Div mec organizata pe 3 reg inf mec, 1 art, 1 tc (cu 67 tc, deci doar 2 bat, al 3lea se completa cu T34).
        Iar MLI erau 121 din ce tin minte, regimentele din Caracal, Oradea stiu sigur ca aveau, restu probabil Bucurestiul, desi n-am auzit in 89 de MLI scoase in Bucuresti, nici n-am vazut atunci, dar am stat juma de zi doar.
        Alea 176 mli din unele surse sunt cu tot cu sasiurile pt obuziere cal 122, de unde si confuziile f dese.

        Erau 2 regimente de inf pe tab mai „de elita” intr-o vreme, Negoiestiul (parca Reg 7 inf si ala din P Neamt, nu mai tin minte cat era). Se dadea „unitate de frunte” si ii mai laudau.
        Cred ca si Reg 32 Mec, parca „Mircea”, Timisoara, era mereu scos in fata.

        5
        • Marina nu a evitat lupta, a efectuat misiuni specifice: escortă, combaterea desanturilor sau atacarea capurilor de pod inamice, montare cîmpuri de mine, dragare, luptă antisubmarin, evacuare, combaterea atacurilor aeriene. Faptul că nu au fost mari confruntări navale cu sovieticii, nu înseamnă că au frecat-o.

          3
          • S-au invartit cacoiu in caldare, pe langa litoral, deci defensiv.
            Sa pui mine si sa stai de 6 pe langa ele e misiune de marina costiera, VP, VT, canoniere, puitoare (era Murgescu).
            Misiuni indirecte, nu directe.
            Asta pt cine n-a uitat ca distrugator=contratorpilor.
            Plus evacuare trupe din Crimeea si vanat submarine in proximitatea tarmului (misiune de vanator de submarine tipic, deci tonaj redus).

            Sa nu cumva sa uiti ca Muntenia era „crucisator usor portelicopter”, esti fix din filmu ala.

            1
            • Stau și mă chinui și nu-mi amintesc de vreo bătaie navala.Pt motivul că Axa domina MN cu aviația,iar rușii mișcau cu submarine.Eventual ceva mici debarcări.
              Deci chiar nu văd ce mai trebuia să facă flota.
              Și da,era și ea pe acolo,că așa e geografia și așa era conjunctura.Sa nu aibă de luptat ca la Jutland.

              Iar cu tancurile hai sa injuram politica pt lipsa industriei.Dar și pe domnii generali.La 1939, septembrie,după 2 decenii de stat cu URSS la granița,armia romana avea vreo 200 tunuri AT .Și 0 pregătire de a lupta contra lor.

              Să zicem decât că dacă în scenarii SF în care as călători în timp în 1930 în locul lui Carolica,niște lucruri ar fi fost altfel.

              P.S Nu știu dacă l-ai studiat pe apostolul tancurilor,Heinz cel Rapid,dar la1937,că în 1939 sau 1940,nemții erau în pantaloni scurți fata de rusi la capitolul tancuri.
              Unde s-au prins că e buna,apărarea AT ,era în top dpdv organizare,număr și dotare.
              Pliciul lor era de 37mm,dar dădea gaura in orice tanc sovietic până la T34,lucru dovedit din plin în 1941.

              Noi eram pe vecini cu Bolivia.

              • „Nu-mi amintesc de vreo bătaie navală” – poate când am scufundat Maskva în largul portului Constanța? E drept, e incert cine a scufundat distrugatorul sovietic, dar ai noștri au făcut manevre navale și am tras și noi, nu doar bateria Tirpitz…

                • Dupa inceperea Barbarossa si cand au vazut ce poate face aviatia contra Marinei…vezi Baltica…rusii au jucat cu autobaza in poarta.

                  Parte din cauza de design nave care puneau mare pret pe sisteme de artilerie (contra nava- bombardament tarm) in detrimentul AAA.

                  Mai adauga si lipsa acoperirii cu aviatie a miscarilor Marinei.

                  Asa ca rusii in MN au stat ascunsi in Novorossiisk si in alte porturi din estul MN si veneau doar la bombardamente nocturne – vezi asediul Odessei si pe urma batalia Crimeei.

                  Si chiar si asa…nu aveau mare experienta nici echipajele nici operatiuni cu mai multe nave. Vezi precautia cu care au sprijinit eliberarea Crimeei in 1944 si faptul ca ei au fost speriati de aviatie, micuta marina romana si singurul submarin operational (Delfinul) – a facut ca zeci de mii de soldati sa poata fi evacuati din Crimeea si sa nu ajunga prizonieri.

                  Asa ca, de data asta, hats off pt Marina RO din MN si aviatie RO si Ger care au permis evacuarea atator suflete. Pana la urma asta conteaza. Pe hartie MArina sovietica din MN stergea cu toate celelalte marine din Mn pe jos dar mai sunt n alti factori de luat in seama si s-a vazutt valoarea ei spre zero absolut si ca au fost tinuti in sah de aviatie si o „fleet in being” centrata in jurul careului + 1 submarin.

                  Poate multi dintre noi nu am fi astazi pe lumea asta daca acei oameni ar fi ajuns prizonieri la rusi. Poate unii din ei ne sunt genele noastre de acum.

                  2
                • Mă gândeam la o acțiune navala pornită deliberat pt a obține controlul marii.Cum ai in Mediterana.
                  Că rușii dau cu tunul in Odessa ori Sevastopol apoi fug in porturi nu se pune.
                  După cum nici noi nu trimitem flota să blocheze aceste orașe.

                  1
                • @Arsenie Breahna Se pare ca pana la urma Moscova a sarit pe o mina: https://www.rumaniamilitary.ro/nave-celebre-episodul-marea-neagra-rusul-rumanul-si-mina-buclucasa
                  Te rog sa ignori optimismul tembel de care dadeam dovada in 2016…

                  @Mihais Si sovieticii, si nemtii sunt preponderent puteri continentale si ambii vedeau marina ca pe o anexa a fortelor terestre. Cred ca la rusi asta nu prea s-a schimbat nici in zilele noastre. Prin urmare, in Marea Neagra cel putin, nici unii, nici ceilalti n-au stiut sa foloseasca marina la intregul ei potential. Am vrut sa fac mai demult un articol pe aceasta tema asa ca am citit destul de mult pe subiect afland astfel multe lucruri interesante.
                  Sunt cativa factori care au contat foarte mult:
                  1. Inchiderea stramtorilor pentru beligeranti.
                  2. Diferenta mare de forte dintre marina noastra si marina sovietica. La nivel de oameni ambele erau praf de stele, pe noi ne-au pus nemtii la punct. La nivel tehnologic ambele parti erau pe-acolo, doar ca Flota URSS a Marii Negre avea pur si simplu mult mai multe nave. De aici, ordinul pentru ai nostri sa nu riste navele decat daca nu aveau de ales. De-asta nici o nava n-a plecat in urmarirea lui Harkov atunci cand s-a scufundat Moscova. Ai nostri nu vroiau sa-si riste navele pentru nemti ca nu le mai puteau inlocui, aia nu puteau sa aduca altele din alta parte pen’ca stramtorile erau inchise etc samd Dar ar fi putut sa trimita aviatia, ceea ce nu s-a intamplat…
                  3. Superioritatea sovietica s-a vazut in primele luni de razboi cand n-a mai circulat nicio nava comerciala pe MN. Cel putin pana ce n-au fost instalate marele baraje de mine la adapostul carora au inceput sa miste si ai nostri.
                  4. Intr-o mare ca a noastra, ce se intampla pe uscat influenteaza direct ce se intampla pe mare. Cand Crimeea a fost cucerita, sovieticii au fost nevoiti sa-si mute navele la Novorosiisk.
                  Un exemplu: la Odesa sovieticii au jucat mult mai inteligent pe mare decat Axa. Aprovizionarea trupelor, desanturi in spatele frontului care au creat mari probleme pentru noi, sprijin cu foc pentru trupele de uscat asediate de Axa si, la sfarsit, evacuarea trupelor. Axa a incercat sa opeasca povestea asta cu 3 vedete torpiloare (ar fi trebuit sa avem macar vreo 12) care plecau de la dracu cu carti, in baza unor informatii invechite atunci cand ajungeau in zona de atac si care, cand au atacat, au lovit dar torpila n-a explodat pentru ca oamenii aia nu mai facusera in viata lor o astfel de lansare: https://rnhs.info/torpiloarele-romaniei-vedetele-vosper/
                  In fine, ar fi mai multe de spus.

                  7
              • Mihais- Un skirmish naval de pitici poate fi considerat bombardamentu ala al Constantei de catre nava-lider a lor (aveau conceptul ala nava-lider), cum a remarcat deja cineva, care a sfarsit fix ca urmatoarea care i-a purtat numel, cam la fel.
                Erau si mine, erau si nemtii, nu e clar cine a trimis-o acolo, dar e cert ca sovieticii cautau lupta atunci, nu noi, care bagasem toata echipa in poarta.

                Nu de alta, dar ai nostri nu mai luptasera, nu prea stiau ce-i aia.
                Macar ei aveau idee bine de la Tsushima, cand au aflat ca nu prea au treaba cu domeniul si tot n-au fugit de lupta.

                Da, a fost o prostie din partea lor, penalizata rapid, ca si-au cautat-o, dar fara mine si tunurile alea nemtesti de pe mal era alta situatia, marineii se bateau de dupa gard, cu mami care sa-i tina de manuta de pe mal.

                • *bagaseram, fara la fel

                • XV,Nicolae-da,stiu evident de Moskva,bateria Tirpitz si tot restul.Dar alta nu stiu sa existe.

                  Cu debarcarile ruse la Odessa -au avut cateva raiduri de succes noaptea ale infanteriei marine.Bun si atat,pt ei.
                  Asta era si ideea,ca in MN,inca de pe vremea lui JU87 flotele erau limitate la figuratii.

                  In primul razbel,cand tehnologia era alta si puterea navala era unde bateau tunurile,a fost destula actiune in MN,datorita in buna parte nemtilor deghizati in turci de pe Goeben/Yavuz.A fost inclusiv batalii,nedecisive, intre cuirasate.
                  Iar ce vedem azi-e comicarie totala.Rusii ,retardati ca de obicei,puteau bloca Odessa de la inceput cu submarine .
                  Flota MN e o risipa de resurse pt ei.

                  2
                  • 1. Batalii navale in WW2. Nu aveai cum sa ai batalii navale ca in WW1 din simplul motiv ca ai nostri aveau ordin pe unitate sa nu riste navele „capitale”, in cazul nostru cele 4 distrugatoare, „Careul de Asi” cum li se mai spunea.
                    2. Aviatia in WW2. Absolut toate flotele lumii au inceput WW2 complet nepregatite pentru amenintarea care venea de sus si nu era de la bunul D-zeu. Marina este in mod traditional conservatoare, uneori pana la un nivel care frizeaza absurdul (vezi declaratiile instelatilor Royal Navy despre submarine ca arma in perioada WW1). E suficient sa te uiti la armamentul AA cu care navele de suprafata au inceput WW2 si la cel cu care l-au terminat. Dupa ce s-au dezmeticit, au aparut radarele de supraveghere aeriana, radarele de control al focului artileriei AA si sistemele centralizate de conducere a focului AA iar navele erau realmente intesate cu artilerie AA de toate calibrele. Cand treaba asta s-a intamplat, balanta dintre aviatie si navele de suprafata s-a echilibrat. De pilda, Operatiunea 60000 s-a desfasurat in conditiile in care navele au fost atacate la greu de aviatia sovietica. Nicio nava de lupta mai importanta n-a fost pierduta, intr-adevar, unele au fost avariate. Mai multe avioane au fost doborate. Una din cele mai eficiente nave AA din flota noastra a fost puitorul de mine Amiral Murgescu…
                    3. Actiuni intrunite aviatie/terestri – marina in WW2. Asta a fost principala problema si la noi si la ei, dar probabil ca mai mult la noi. Cei din Axa n-au fost in stare sa organizeze operatiuni intrunite iar daca exista asa ceva, marina trecea sub comanda celorlalti. D acest pdv, ca exemplu, marina romana avea in organica hidroavioanele de la Mamaia (Siutghiol?) iar convoaiele beneficiau de acoperire aeriana, in special impotriva submarinelor.
                    https://rnhs.info/aviatia-maritima-in-romania-o-scurta-istorie/
                    4. Flotele sunt limitate la figuratii atunci cand exista un dezechilibru intre amenintare (aviatie, rachete, drone) si capacitatile tehnico-tactice necesare combaterii lor. Este ceea ce se vede astazi la Flota Fed. Ruse a Marii Negre – incapacitatea tehnico-tactica de a combate eficient ce arunca ucrainenii dupa ei. Au o problema de tehnologie si mai apoi una de utilizare, partial si din cauza lipsurilor tehnologice pe care inca nu le-au depasit. Au si o problema industriala, nu prea mai sunt in stare sa faca nave… Aceeasi situatie este in Marea Rosie, doar ca acolo exista capacitatea tehnico-tactica de a raspunde la amenintari.
                    5. Last but not least, cum zice romanu’, fara flota, avansul terestrilor ar fi fost mult mai lent. Aprovizionarea se facea de pe mare, nu pe uscat pen’ca infrastructura (lipsa ei). Si la Axa, si la sovietici.

                    2
                    • Tu practic spui „nu aveau cum avea batalie navala pt ca primisera ordin sa fuga de lupta.”
                      Exact.
                      Asta au si facut pana au venit aia sa-i intrebe ce mai fac.
                      Au stat la cutie.
                      Cu tarmu aproape aveau o sansa, a fost o decizie buna, de marina costiera.

                • @ Mihais, XV, Reis – desigur că bătălia a fost de o mică anvergură, dar a fost. Din punctul meu dvd, rezultatul important (și victorios, consider eu) a fost că pe mai departe marina rusă a stat la adăpost și nu a mai îndrăznit manevre ofensive. Dar da, acum am înțeles mai bine ce a vrut să zică Mihais și din această perspectivă aveți toată dreptatea, domnilor.

                  @Nicolae – ai explicat succint și clar! Mulțumesc pt link-urile catre cele doua articole, bine scrise. Dealtfel cel despre Vosper îl citisem mai demult, sunt excelente și inserțiile foto și video. (In special fotografiile colecționate de către dl. Dan Sambra au o mare valoare documentară, am vazut și cu alte ocazii. Tot respectul!) Am o singură mențiune: nu putem fi siguri că nava sovietică a fost distrusă de o mină până când o investigație istorică nu va analiza, profesionist, epava. Încă sper ca acest fapt să se întâmple, așa că împărtășsc cu tine același „optimism tembel”…

  19. Eu sunt apropiat de varianta 1 a sondajului, deși nu-s convins complet. Îmi place, în articol, în special pledoaria pentru arme întrunite. Mulțumesc pentru articol, îs interesante și comentariile colegilor!

    3
  20. Un articol bun ! Chiar era nevoie de un astfel de articol in ziua de azi ! Multumim Octavian
    Eu cred ca acesta slabiciune a tancului e datorata si negandirii [poate arogantei ]in perspectiva unui razboi in care drona ieftina [ FPV ] v-a avea un rol asa important .in atac , nu doar in observare
    Cei mai multi constructori , menegeri , proiectanti s-au bazat pe combaterea unor sisteme destul de scumpe antitanc al caror cost le facea mai rare decat roiurile de drone actuale si in felul acesta au lasat portita deschisa crearii unei arme letale prin numar si posibilitatea ghidarii in timp real , nu neaparat prin tehnologie ultramoderna
    Deci cand vor gasi o metoda adegvata si aproape la fel de ieftina de combatere a dronelor , tancul v-a reveni intr-o formula modernizata , adaptata razboiului actual .

    Si aici ar mai fi de subliniat ca e importanta gandirea occidentala fata de cea ruseasca in conceperea protectiei tancului ori a rolului acestuia in atac . S-a observat ca tancul rusesc a facut un numar enorm de victime in randul echipajelor , a caror pregatire e indelungata si costisitoare , iar tancurile [ MLI , MRAP-urile ] occidentale si-au salvat de cele mai multe ori echipajul care mai poate lupta si in alta zi , chiar daca echipamentul e distrus .
    Aceasta e un aspect foarte important in economia rezboiului pe care multi il trec cu vederea criticand tancul fara a face aceasta diferenta esentiala

    3
  21. Io stau și mă gândesc că eventuale arme de distrus în masa,gen HPM,vor fi folosite fără milă contra robotilor.Tancul de bine de rău e gândit să lupte după o ciupercă.E din multe pdv-uri o cușcă Faraday.
    Evident,și dronele pot fi întărite,dar asta reduce distanta eficace . Funcție de nivelul de protecție.
    Cine are însă capacitatea să genereze curent,respectiv impulsul ucigaș de drone? Evident,un vehicul cu un motor mare.
    Acum jucăriile astea sunt la inceput,însă dupa cum există radare pe orice și costa un mizilic (fata de costul tehnicii,nu de banii mei) așa se va răspândi și ADM anti roboti.
    Iar cu formațiile,răspunsul tactic când ești atacat de un roi e de vreo 2000 de ani sa faci un careu,să bagi cavaleria grea în careu și să dai cu ce ai la îndemână in roi.
    Dacă ești tâmpit atunci poți trimite ceva greu să urmărească ceva agil și rapid.
    Careul asta nu mai e din arcași, lăncieri și scutieri.E o formație de arme combinate dedicate C-UAS ,care trebuie să domine doar zona de interes.Si care, evident,se mișcă.
    Foc și manevră înseamnă că 2 soldatei se mișcă când alți 4 au câștigat cel puțin o scurtă vreme superioritatea focului. Asta e un truc apărut pe la 1916.Pana atunci nu funcționa la fel un atac.
    Dar de atunci încoace,că se împușcă 4 inși ori se bat armate întregi,unii trag,alții mișcă.Iar orice eșalon e organizat pt a permite trucul asta.
    No,amu d-l cdt va câștiga întâi lupta pt protectia formației,abia apoi va face foc și manevră. Adică orice eșalon va avea propriul element de protecție.Care va fi numeric probabil cel mai numeros element .
    Conceptul e simplu,dar cine îl va pune in practica va fi Guderian al secolului21.

    P.S Am dubii mari că va fi unul din Ioropa,cel puțin nu fără un reset al birocrației.

    9
  22. Conex cu articolul asta (dar si cu celelalte), Franta testeaza unitati de tancuri mai mici pentru a evita atacurile cu drone, prin urmare comandantii vor să afle dacă „caramizi individuale tip Lego” dispersate, reprezentate de tancurile Leclerc și vehiculele de sprijin, pot deveni mai putin interesante pentru adversari, toata povestea avand impact si asupra structurii de comanda: https://www.defensenews.com/global/europe/2026/09/15/france-experiments-with-smaller-tank-units-to-evade-drone-attacks/?utm_source=sailthru&utm_medium=email&utm_campaign=dfn-dnr
    P.S. Octavian, multumesc pentru aceasta serie de articole, foarte interesante pentru un pasionat ca mine. Te incurajez sa continui! 🙂

    7
    • Ha,ha,ha, ce ideie nastrusnica pe francezi. Daca ai o o brigada de tancuri dispersata, nu te mai ataca inamicul ? Trimit aia FPV cu Ai cate 10-15/tanc de iti termina munitia la APS. Tinand cont ce valoare are un tanc trimiti drone ratacitoare, sau infanteristi cu lansatoare…… poti lovi si cu proiectile inteligente lansate de SPH155, ca tot mai ieftin e un proiectil, decat un tanc ! Au procedat si rusii la dispersare, la atacuri in grupuri mici,si au incercat sa inainteze cu cai, scutere, motociclete, ATV -uri si i a tabarat dronele ca mustele pe rahat….. Orice cdt inamic v a incerca sa opreasca folosind orice are la indemana un tanc sau orice blindat… Francezii ce cred ca o sa spuna inamicul?:””” A uite, un Leclerc si o mana de infateristi… Dai naibii, nu ii mai bombardam e pacat sa strici munitia si 10 drone FPV, pentru atata ! „” ???. Concluzia mea e ca doar fac sansele de supravietuire a tancului un pic mai mari si cam atat….Ucrainienii loveau coloanele cu Himars, dar tancurile izolate cu drone si Stugna,Javelin,RPG7…

      11
      • incep sa capete rusii valentele si istetimea pe care le aveau inainte de razboiul din Ucraina, cand toata lumea era cazuta in admiratie fata de BTG-uri, MLRS-uri, tancuri, avioane rusesti care faceau flick flacks…asa si cu dronele alea cu AI de parca e pe toate drumurile…de cate tancuri distruse cu munitie ghidata laser ai mai auzit in ultimii ani, ca nu exista proiectile inteligente ? a fost la inceput cu Krasnopol, ai mai auzit ceva de curand?

        • Nu te pregatesti pt tampiti.Chiar daca-s tampiti,ii faci de 10 ori mai tari la pregatire.In felul asta rezolvi 2 aspecte.Previi surpriza,in cazul in care se desteapta.Iar daca nu,macar ai mai putini orfani.Ai castiga poate oricum,dar scorul in sportul asta e totusi masurat in vieti si suferinte.

          Daca faci invers,noi suntem la pregatire 3 iar ei 1,atunci de fapt intaresti birocratia in uniforma.

          3
          • sigur ca nu-i subestimezi dar la noi s-a ajuns la o frica bolnavicioase de rusi si o admiratie caraghioasa fata de echipamentul rusesc, adu-ti aminte numai de discutiile cu MIG-21, F-16 si pista inghetata; adica sunt de rahat F-urile ca nu-s Miguri…

            5
        • Se aude mai putin, ca acum ucrainienii au tot felul de mijloace de a le distruge mai ieftine si nici rusii nu mai umbla cu „hoarde de tancuri”… Folosesc munitia inteligenta punctual. ca e scumpa si vine greu la termene lungi…Au primit SMArt155, Excalibur, Bonus .

          5
  23. Și coreenii cei buni își îmbunătățesc tancul
    Following news of the „Ship-to-Ship Missile-II” program, DAPA has officially announced a massive upgrade program for the existing K2 tank. With an investment of 3.448 trillion won, the program will begin in 2028.
    It is estimated that an APS, drone jammer, RCWS, all-around situational awareness system, and enhanced automatic target detection and firing system will be added.
    Due to this, the weight of the K2 is expected to increase by approximately 3 tons, bringing the tentatively named K2A1 to about 58 tons.
    Also, DAPA stated that while the new special embedded armor package applied to the Polish K2PL will not be applied on the K2A1, other systems will be better to those on the K2PL.
    With the addition of new embedded armor package to the K2GF’s superior survivability and defensive capabilities, the K2PL will be an excellent tank.
    However, since it weighs approximately 61.5 tons, some attention will need to be paid to mobility and maintenance aspects.
    https://x.com/mason_8718/status/2100236604111720736?s=20

    3
  24. Intrebarea nu este daca blindatele grele vor mai supravietui istoriei, ci, ce rol vor mai juca in istorie?
    Că aducand in teatru aviatia, apararea antiaeriana apropiata, sisteme de razboi electronic, antidrone… sub o șoproneață ar putea fi ascunse de foc si niste tancuri.
    Ce poți face cu ele? In ce roluri sau descurcat de minune in istoria lor de 100 de ani?
    Doar germanii si sovieticii au reusit să creeze partituri pentru tanc. De fapt niciodata nu au fost concerte in solo cu tancuri, ci doar duete. Tanc + bombardier in picaj, tanc + căcălău de infanterie. Doar asa s-a descurcat tancul si doar in atac, foarte rar in contraatac.
    Probabil intr-un viitor razboi de masă, cu mobilizare de sute de divizii si zeci de milioane de trupe.
    Pană atunci doar fac umbră si rugină.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *