Intre rachetele produse de Electromecanica Ploiesti, modelele A-94 si A-94M ocupa un loc aparte, prin numarul de exemplare produs si universalitatea utilizarii lor.
Astfel, in Fortele Terestre, racheta A-94 se utilizeaza lansata de complexele portabile CA-94 ( nu se cunoaste nimic sigur despre intrarea in dotare a CA-94M )
Marina militara a utilizat pe majoritatea navelor un lansator cvadruplu, actionat manual, care crestea eficacitatea complexului prin reducerea timpului necesar trecerii rachetei in pozitie de lupta ( 4 disponibile in acelasi timp) si crestea precizia ochirii prin inlaturarea miscarilor tragatorului inerente lansarii de pe umar. Nu in ultimul rand, se reducea efortul fizic al tragatorului in conditii reale, cand trebuia sa astepte apropierea tintei cu lansatorul pe umar. Astfel pare greu de inteles decizia de inlaturare a lansatorului de pe nave si trecerea la lansarea de pe umar, astazi fiind foarte rar intalnit (de pe navele fluviale a disparut in totalitate dupa cum reiese la o analiza rapida a fotografiilor date publicitatii pe site-ul MApN sau pe site-ul Marinei Militare Romane).
Tragere CA 94 marina
Cat despre Fortele Aeriene, in afara de utilizarea curenta ca arma cu bataie scurta conjugata cu complexele de rachete Volhov, a exista si intentia de dotare a elicopterului IAR 317 Airfox cu acest tip de racheta, care i-ar fi dat o sansa in lupta elicopter-elicopter.
De remarcat ca si alte elicoptere, cum ar fi Mi-24 sau Tigre folosesc rachete cu bataie scurta in lupta cu alte elicoptere.
IAR 317 Airfox what if
Expo Clinceni
Din nefericire, pe prototip racheta nu a ajuns sa fie montata nici macar sub forma de mock-up, in pofida faptului ca multe surse straine au dat ca certa instalarea rachetei pe elicopter, bazandu-se si ele pe declaratii de intentie sau pe modelul prezentat la Expozitia permanenta de tehnica militara de la Clinceni. O idee despre cum ar fi aratat ne-o da doar Photoshop-ul.
Instalatia de lansare a rachetei cu comanda de la distanta exista insa, si a fost instalata sub forma de prototip pe Ghepard si pe TAB C 79.
TAB 79 dotat cu complexul AA CA -94
Un alt proiect ramas in stadiul de prototip este cel al complexului antiaerian Carpati, unde 4 lansatoare CA-94 au fost montate pe un autosasiu 4×4, ARO se pare. Exista o singura mentiune a acestuia in presa militara oficiala, de o propozitie, si o captura fugara pe pelicula la Capu Midia. Jane´s sustine ca ar fi fost omologat in septembrie 1995 si ar fi dispus de un sistem FLIR realizat in colaborare de Electromecanica Ploiesti si RAFAEL
( Israel ) sub denumirea de ADMS.
Complexul AA Carpati
Racheta antiaeriana A-94 a fost omologata in anul 1987 pe baza modelului de referinta sovietic Strela 2M, care a intrat in dotare in anul 1970. Era o racheta antiaeriana cu bataie scurta, destinata esalonului batalion, cu autodirijare in infrarosu, fara racire a elementului fotosensibil, destinata a fi utilizata in lupta de catre o singura persoana. Complexul era dotat cu echipament IFF, avand antena montata pe casca tragatorului.
In cursul anului 1995 a fost omologata o varianta modernizata, denumita A-94M, complexul de lansare modernizat primind denumirea de CA-94M. Ar fi trebuit sa intre in fabricatie de serie in 1996.
Atat Jane´s cat si sursele rusesti, sustin A-94 si A-94 M prezinta diferente enorme, datorita solutiilor moderne adoptate pe parcursul modernizarii, sistemele de dirijare, focos, baterie, automatizarea lansarii fiind practic noi.
Fata de modelul precedent inspirat direct din Strela 2M, ea prezinta urmatoarele imbunatatiri:
-instalarea unui focos de proximitate, cu raza de actiune de 0,5 m ( primul din lume la acest calibru )
-incarcatura exploziva cu bare libere si exploziv mai puternic, crescand efectul la tinta ( dupa unele surse neoficiale de provenienta israeliana )
-imbunatatirea modulului de autodirijare prin realizarea in tehnologie hibrida, ceea ce a facut posibila analiza semnalului IR al tintei, dubland probabilitatea de lovire si permitand scaderea inaltimii minime de utilizare
-sistem de indicare a unghiului de ochire, a carui valoare se introduce la tragere
-capacitate de lupta si pe timp de noapte
-scaderea timpului de reactie
De remarcat ca producatorul poate moderniza atat complexul CA-94 cat si complexul Strela 2M la standardul CA-94M.
Pentru complexul modernizat, Aerostar Bacau a realizat un nou tip de echipament IFF compatibil NATO.
Componente A 94
Sistem IFF fabricat la Aerostar
Caracteristici tehnico-tactice pentru modelul A-94M
-lungime 1532 mm ( cu aripioarele pliate in tub )
-calibru 72 mm
-masa in pozitie de lupta 15 kg ( lansatorul inclus )
-trecere din pozitia de mars in pozitie de lupta 10 sec.
-temperatura de utilizare -40 …. +50 ºC
-altitudinea tintei 20 (30) – 2300 m
-distanta minima de tragere
„tinta-vine” sau regim de intampinare 500m
„tinta se duce” sau regim de urmarire 600m
-distanta maxima de tragere
„tinta-vine ” sau regim de intampinare 3300m
„tinta se duce” sau regim de urmarire 4600m
-viteza maxima a tintei
„tinta-vine” sau regim de intampinare 265m/s
„tinta se duce” sau regim de urmarire 310m/s
-viteza maxima a rachetei 430m/s
-raza de actiune a focosului 0,5m
-timpul de intrare in parametri a bateriei termice 1,3 sec.
-probabilitatea de lovire cu o singura racheta 0,4
Unghiul minim de separare fata de soare este de 22º – functie de conditiile meteo ( la unghiuri mai mici detectorul nu mai poate decela radiatia infrarosie a tintei fata de cea solara), iar fata de linia orizontului este de 2º (datele se refera la modelul A-94, pentru modelul A-94M neexistand date).
Lansare A-94
Modul de lansare al unei rachete A-94 (dupa instructiunile pentru Strela -2M):
Racheta se livreaza de catre fabrica introdusa in tubul de transport-lansare. Inainte de utilizare se ataseaza la acest tub bateria externa ( in cazul in care nu este atasata din fabrica) si lansatorul (care contine blocul exterior de automatica si manerul-pistol de lansare). Dupa observarea vizuala a tintei, tragatorul scoate capacele de protectie ale tubului, ridica inaltatorul si catarea, indreapta lansatorul in directia tintei si cupleaza sursa externa de energie. Dupa intrarea in regim normal de functionare a giroscopului si a electronicii de autodirijare ( cca. 5 sec.), se ocheste tinta, si se apasa tragaciul pana la jumatate, achizitia tintei fiind semnalizata optic cu un LED pe catare si acustic, in casti. Cu apasarea completa a tragaciului se activeaza sursa interna de energie a rachetei si se intializeaza lansarea. In circa 0,8 secunde se intializeaza motorul de start, care propulseaza racheta afara din tub cu viteza de 30 m/s si ii imprima o miscare de rotatie in jurul axei proprii de circa 15-20 rot/sec. Odata cu acesta se initializeaza si mecanismul de autodistrugere care detoneaza incarcatura exploziva dupa 14-17 sec. de la lansare, in caz de rateu. La parasirea tubului se depliaza suprafetele anterioare de dirijare ( aripioarele pliante ) si suprafetele posterioare de stabilizare. Dupa circa 0,3 s de la parasirea tubului intra in functiune motorul de mars care accelereaza racheta pana la viteza maxima de 430 m/s. In acest moment se armeaza si focosul de impact. De aici sistemul de urmarire automata urmareste valoarea maxima a semnalului IR, printr-un reticul rotativ perforat dispus in fata detectorului de radiatie IR ( lungime de unda 2,8 micrometri ). Reticulul are un punct mort in centru. Astfel, cand racheta ajunge coliniara cu tinta, miscarea de giratie in cautarea maximului de emisie nu se opreste, ci se continua iesind de pe linia tintei pana cand detectorul sesizeaza o noua scadere a nivelului de energie IR primita, inversand miscarea de giratie, trecand inca o data prin punctul mort pana la sesizarea unei noi descresteri, astfel explicandu-se traiectoria usor serpuita a Strela-2M si a derivatelor, care duce la scaderi in precizie si bataie.
Dupa analiza filmelor tragerilor de omologare a A-94 M, prin observarea formei darei de fum, se pare ca aceasta problema a fost depasita de specialistii romani.
Tragere A-94M
Tragere ghepard cu A 94M
O alta imbunatatire a fost realizarea unui sistem de indicare a unghiului de ochire, care permite lansarea rachetei asupra unei pozitii viitoare a tintei, marindu-se precizia si bataia.
Lansare A-94
Lansare A-94m cu corector
De mentionat ca descrierea modului de lansare a fost compilata dupa Wikipedia, cat si din lucrarea rusa ” Zenitnie raketnie komplexi ” ( Complexe de rachete antiaeriene ), instructiuni in limba romana, de libera circulatie fiind inexistente. De aceasta data sunt de acord cu secretomania. Aceasta deoarece urmarile in cazul doborarii unui avion de pasageri cu o racheta romaneasca ar fi incalculabil de nefaste asupra Romaniei, luand in calcul enorma presiune exercitata asupra tarii in ultimii 25 de ani.
Dealtfel, racheta nici nu se mai afla in nomenclatorul de fabricatie de pe site-ul Electromecanica Ploiesti.
Faptul ca este produsa in tara a creat posibilitatea existentei unei logistici adecvate. Astfel, pentru service, au fost create 2 tipuri de autospeciale: una pe sasiu TV, pentru verificarea bunei functionari inainte de lansare, dotata cu instalatia IV-A94M, si alta pe sasiu DAC, destinata depanarii rachetelor defecte in conditii de campanie.
Autospeciala TV verificare a94 + a95
autospeciala intretinere rachete aa a94 si a95
DAC service rachete a94+ a95 DAC si TV service rachete ca-95
De asemenea, pentru antrenarea tragatorilor, a fost realizata instalatia de antrenament tip IAC-A94. Aceasta poate fi utilizata pentru antrenamentul cu ambele complexe de tragere, CA-94 si CA-94M. Poate fi utilizat atat static, pentru formarea deprinderilor de ochire, mentinere a tintei prinse si introducere a unghiurilor de avans, cat si dinamic, cu lansarea unei rachete lestate avand functional doar motorul de azvarlire din tub, racheta cazand la cativa metri in fata tragatorului. De asemenea se pot inregistra si greselile comise de cei instruiti.
Mai mult, in anul 2001 a fost dat in folosinta in poligonul Capu Midia un simulator ultramodern de tragere, care permite instruirea in conditii aproape reale cu complexele CA-94, CA-94M, CA-95 si CA-95M, precum si cu modele similare straine.
Pregatire pe simulatoare IAC A-94
Pentru a concluziona, acest tip de arma a fost modernizat ultima data acum 16 ani. Atunci se apropia de nivelul celor de renume.
Nici nu se stie precis daca tipul modernizat a intrat in dotare, sau daca a intrat in suficienta masura. La data cand ar fi trebuit sa intre in productie de serie venisera deja timpurile marilor deziluzii si ale marilor minciuni sforaitoare. Loturile fabricate dinainte imbatranesc, fizic si moral. Sunt trase in loc sa fie revitalizate, intr-o tara tot mai neinarmata pe masura ce trece timpul.
Dar in lumina noilor intelegeri de colaborare cu Polonia in domeniul rachetelor antiaeriene, se intrevede o posibilitate de resurectie: sistemul combinat de aparare antiaeriana punctuala: tun cal.35 mm combinat cu racheta sol-aer cu bataie scurta. Acest sistem va avea rolul de aparare punctuala in regim de intampinare, pe ” tinta vine”, impotriva rachetelor ce incearca sa loveasca un anumit obiectiv. Prin montarea rachetelor A-94M pe complexul AA autopropulsat Ghepard s-a creat un inceput si s-a dovedit fezabilitatea. Cred ca proiectilele tip AHEAD realizate sub forma de prototip sau serie redusa cat si racheta A-94M, remodernizata sau nu, ar putea combate cu succes aceste tinte care au posibilitati reduse de contramasuri electronice sau in IR.
Bibliografie si surse de imagini:
-album Expomil 2005 realizat de Ionica Fonos
– www.elmec.ro
– www.navy.ro
– www.roaf.ro
– www.forter.ro
– www.rft.forter.ro
– http://articles.janes.com
– www.rosa.ro
– Zenitnie raketnie kompleksi, Minsk, 2001
– Wikipedia
– emisiunea Pro Patria , TVR1
– Observatorul Militar
RAV-RS racheta romaneasca de top, ghidata IR
Nicusor