Racheta aer-sol A-921

This entry is part 12 of 14 in the series Armament de aviatie fabricat in Romania

                                                                                         IAR 95-A921 Delta NG
Racheta aer-sol A-921 a fost produsa in numar relativ redus dupa modelul de referinta sovietic H-23M Grom ( Tunet ),  codificat NATO ca AS-7 Kerry, intrat in dotare in anul 1973.
Racheta A-921 fost omologata in anul 1992.
In Romania a fost destinata echiparii avionului MiG 23 MF ( cu lansatoare APU-68U sau UM), si s-a preconizat intrarea in panoplia de armament a  avioanelor IAR-95 si IAR-93 modernizat. Nici unul din acestea nu au intrat in dotare, restrangand astfel aria de utilizare a rachetei.
Era o racheta dirijata prin radiocomanda , destul de dificil de utilizat, pilotul fiind nevoit sa mentina tinta in reticulul vizorului optic prin orientarea avionului in directia sa, si in acelasi timp sa dirijeze racheta cu o micromansa, urmarind flacara trasorului rachetei, astfel incat aceasta sa se mentina suprapusa pe tinta.
Pentru dirijare se foloseau complexele Delta N si Delta NM, integrate in fuselajul avionului sau complexul Delta NG, intr-un container acrosat.
Racheta avea urmatoarele caracteristici tehnico-tactice:
-lungime                    3,525m
-diametru fuselaj         0,275m
-anvergura                  0,785m
-masa                        287 kg
-incarcatura exploziva 111kg
-viteza                        750-800 m/s
Desi in varianta dirijata radio precizia era destul de redusa si dirijarea anevoioasa,
consideram ca racheta A-921 ar putea fi modificata usor in racheta dirijata laser, asa cum racheta STAR a fost realizata prin modificarea proiectilului reactiv nedirijat   PRN-80.
           Racheta aer-sol prin radiocomanda A 921b
                                                                                                 Rachete ELMEC
                    Racheta AS 7
   Bombe de aviatie la Expozitia permanenta de la Clinceni

 

Racheta A-94M

 

Bibliografie
-Wikipedia
-emisiunea Pro Patria, TVR1
                   Nicusor
Series Navigation<< Racheta A – 94 MLansatoare de submunitii de fabricatie romaneasca pentru dotarea aeronavelor >>

22 de comentarii:

  1. Ar fi putut fi ceva daca exista o anumita continuitate !

    • Cam prea multi de daca pe la noi…Daca am fi continuat macar un sfert din proiectele aflate in dezvoltare in 1990, eram mult mai bine astazi!

    • Din pacate, multe dintre proiectele de dinainte de 1989 erau finantate din imprumuturi sau cu bani luati din sectorul civil si nu s-au dovedit a fi rentabile pe termen lung. Erau o povara pentru economie. Majoritatea proiectelor erau depasite si nu faceau fata pe o piata suprasaturata cu armament. Chiar si astazi, rare sunt cazurile in care subsidiarele ROMARM sunt pe plus. Problema e managementul prost, investitiiile facute fara cap in echipamente invechite si lipsa de viziune.

  2. Oare? Unele erau născute moarte de la început. Se încerca reinventarea roții.

  3. Nu cred ca se incerca reinventarea rotii . In multe cazuri , Romania primea o licenta de productie din URSS ca offset pentru cumpararea de tehnica .Spre exemplu , Romania producea transportoare blindate dupa licenta BTR-60 ( mai tarziu si BTR-70 ) pentru URSS si fosta RDG , unde au intrat in dotare sub indicativele SPW-60 si SPW-70 , si culmea , acolo au functionat bine, ceea ce denota o intretinere adecvata ( lubrifianti , baterii etc).La noi , uleiuri proaste , ani intregi de nefunctionare , baterii lipsa. In general , la TAB-uri se pornea un motor cu baterie sau prin tractare , utilizarea preincalzitoarelor fiind interzisa , iar al doilea motor se pornea cupland propulsorul cu jet , ceea ce ducea la numeroase avarii ..
    Alta : un ofiter se plangea , pe postul national de televiziune,la emisiunea Pro Patria, demult , ca unitatea sa de aviatie inregistra 50 % rateuri la rachete din cauza drumului prost de la depozit pana la linie . Rachetele erau romanesti si rusesti deopotriva.
    Proiecte super-depasite ?
    Nu cred . Nu li s-a dat nici o sansa .
    Inceputul se face cu ceva .Spre exemplu , s-au fabricat diferite tipuri de rachete de inspiratie sovietica, acumulandu-se experienta .In 1993 , ar fi trebuit sa intre in faza de cercetare o racheta antitanc dirijata laser, la Electromecanica Ploiesti.Nu a mai ajuns.
    Despre radarul Start-1M si sistemul de tranmisie de date asociat , ce parere aveti ? In 1999 , era la nivel mondial : si cel mai important , soft-ul era produs in tara .
    De tranformarea motorului Viper 632 in Viper 680 nu s-a prea auzit , nu ?
    De kit-ul GPS pentru bombe ?
    De tancul TR-125 fiabilizat ?
    Munitiile AHEAD romanesti ?
    Sistemul AA ADMS ( Carpati ), pentru rachete A-94M , cu cele 5 lansari cu reusita 100% ?
    Am dat doar cateva exemple . Sunt multe altele.
    Si as putea continua cu exemplele .
    Dar vad ca e trendy sa critici . Oricum , nu se apara nimeni din partea aceea .
    Apropo, la mine in oras , la dealerul Renault , s-au vandut toate Daciile Logan, Sandero , Duster.Adica modelele dispretuite acasa, in Romania .

    1
  4. Marele avantaj al acestor proiecte nu este ce s-a realizat in mod explicit ci ceea ce se putea face mai departe! Sa nu uitam ca mare parte din aceste rachete, si nu numai rachete, au fost produse de debut, s-au format specialisti, s-au construit linii de fabricatie… Si faimoasa AIM 9 dadea rateu dupa rateu in Vietnam, dar pe masura ce experienta si expertiza cresteau….Astazi am fi putut avea a doua sau a treia generatie de A 921, si in mod sigur ar fi fost o rachete cel putin buna. Marea pierdere o constituie nucleul industrial care s-a dus pe Apa Sambetei odata cu sistarea acestor programe si specialistii formati in multi ani. Mare pacat!

    2
  5. programele romanesti sant la fier vechi taiate,vandute pe doi bani

  6. adevarat grait si constatat….suntem terminati!

  7. Vad o schema in care o racheta vizeaza un radar, s-au dezvoltat si variante pentru misiuni SEAD?

    • Stiu ca se lucrase in acesta directie, se realizase un ansamblu de receptie ce putea fi utilizat pentru un cap de autodirijare, daca o sa gasesc ce aveam despre el o sa postez ( mi se pare ca am mai scris un comentariu ).
      Mai stiu din Buletinul Tehnica Militara parca , despre realizarea unui container acrosat de contraactiune electronica , dar asta inainte de 1989 , intr-o baza de reparatii ( cu secretomania de atunci ,termenul de baza baza poate fi folosit si pentru o sectie de reparatii a unei uzine aero ).

  8. http://alejandro-8.blogspot.com/2022/11/entrevista-con-dos-antiguos-pilotos.html
    Interviu cu 2 piloti romani de MiG-23 .
    Varianta noastra nu avea incorporat sistemul de dirijare pentru H-23 / A-921 , containerul ( pod-ul ) Delta NG se acrosa pè pilonul inferior stanga .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *