Romania Military

Razboi si Pace

Ne confruntăm cu una dintre cele mai putin discutate, dar in acelasi timp poate una din cele  mai remarcabile schimbari culturale ale tuturor timpurilor:

–  Războiul, una dintre cele mai stravechi practici sociale ale speciei noastre, este la cel mai mic nivel din istorie.

Cele mai vechi dovezi înregistrate despre un  război provin dintr-un cimitir  de acum aproximativ 14.000 de ani.  Circa patruzeci si cinci la suta din scheletele de acolo prezinta semne de moarte violentă.

De la apariția statului în urmă cu aproximativ 5.000 de ani,  razboaiele  au avut loc pe tot  globul. Apariția de prafului  de pușcă și accelerarea progreselor tehnologice au dus la războiul modern.

Expertii  susțin că au avut loc 14.500 războaie între 3500 î.Hr. și secolul al 20-lea, care au costat in total 3,5 miliarde de vieți, fiind inrerupte de  doar 300 de ani de pace in total.

Statisticile par sa indice ca 90-95% din societatile cunoscute de istorie au purtat cel putin un razboi.

In Europa de Vest, incepand cu secolul al 18-lea  au avut loc mai mult de 150 de conflicte cu aproximativ 600  batalii.

Daca ne uitam atent la statistici, se pare ca scaderea deceselor in conflicte, se datoreaza doar echilibrului nuclear.

Pana cand omenirea nu a ajuns la amenintarea distrugerii reciproce totale, se pare ca nici un altfel de argument filozofic, umanist sau pacifist nu a functionat.

Razboaiele actuale sunt doar in afara acestui echilibru total, care in mod ciudat, poate fi benefic.

Recent guvernul columbian a semnat  un armistițiu cu cel mai mare grup rebel din țară. Pentru cei mai mulți oameni această stire ar fi trecut neobservata, îngropată printre titlurile din mass media.

E pacat. Nu numai că marchează sfârșitul a 50 ani de război care a ucis mai mult de 220.000 de oameni, dar ea semnalează, de asemenea,  sfârșitul oficial al conflictului armat în întreaga emisfera vestică a planetei. Aceasta înseamnă că toate războaiele din lume sunt  acum incluse intr-un  arc de cerc care se întinde din Africa Centrală până la Pakistan si care conține mai puțin de o șesime din populația lumii.

Daca ignoram stirile despre razboaiele  in desfasurare cu care suntem bombardati zilnic, o sa constatam ca omenirea se afla la un nivel istoric minim al conflictelor armate.

Reacția imediată la o afirmație de genul asta este, desigur de neîncredere. Conflictul brutal din Siria a rapit sute de mii de vieți și a cauzat  strămutarea a  milioane de oameni. Suntem în mijlocul celei mai mari crize de refugiați din timpurile moderne, iar terorismul este, de asemenea, la un nivel record. În fiecare seara ecranele televizoarelor  noastre sunt invadate cu imagini ale unor clădiri distruse in Falluja și Aleppo, bărbați mascați care agita  steaguri negre în deșert și desigur cele mai recente victime nevinovate în Bagdad, Lagos, Paris, Bruxelles, Nisa Orlando, etc

Daca privim atent cifrele si informatiile, o sa avem o alta imagine globala:

În afara Orientului Mijlociu, războiul dispare în mod treptat. In Nigeria, Boko Haram se retrage din  multe  teritoriile sale. În Republica Centrafricană, un guvern nou ales a adus speranță reală pentru o pace durabilă. În Ucraina, o încetare a focului desi șubredă, a dus deocamdata la  un echilibru. Avem memoria prea scurta. Noi uităm de războaiele care s-au încheiat recent în Liban, Ruanda, Ciad, Peru, Iran, Sri Lanka și Angola și am uitat cele anterioare dintr-o generație în urmă, în locuri cum ar fi Grecia, Tibet, Algeria, India, Etiopia, Indonezia, Uganda, și Mozambic, care au ucis milioane de oameni.

Lumea era un loc mult mai periculos acum 50 de ani, cifrele victimelor  in războaiele din anii 1970 și 1980, fiind de 4-5 ori mai mare decât astăzi. Suntem, in ciuda conflictelor legate de  insurgenta, conflicte religioase și politice, asasinate teroriste și neliniște în diferite colțuri ale globului,   în epoca cea mai pașnică a existenței speciei noastre.

Lumea devine mai puțin violentă;  doar noi suntem mai conștienți de violența care se întâmplă, datorită disponibilității în mass media  a informațiilor.

Și, din păcate, mass-media și politicienii noștri folosesc aceste informații pentru a face să pară totul mai rău decât este de fapt.

Deci, ce se întâmplă? De ce este în declin războiul? Ei bine, răspunsul este complicat dar o mare parte poate fi gasit in faptul că instituțiile omenirii  sunt tot mai performante. După secole de lecții greu câștigate, oamenii încep să înțeleagă că guvernarea contează cu adevărat. Democrația este mai răspândită astăzi decât oricând înainte (și în ciuda tuturor defectelor sale evidente, este încă a dracului  mai buna decât autoritarismul). Din moment ce democrațiile nu merg de obicei la război una impotriva alteia, probabilitatea de război interstatal, care ucide mai mulți oameni decât tipurile de conflicte intermitente, non-statale pe care le vedem astăzi, este în scădere. Pe măsură ce lumea devine din ce în ce mai interconectată, cei puternici au tot mai multe stimulente pentru a evita consecințele economice catastrofale de a merge la război.

Conflictul nu este bun pentru economie într-o lume a rețelelor comerciale globale și a fluxurilor de informatii digitale.

O indoiala ramane: datele nu sugerează că se termină războaiele, și nici nu sugerează sfârșitul conflictelor de nivel scăzut din cadrul statelor. De asemenea, pare ciudat aproape un non-sens sa citesti un astfel de articol  atunci când știm că sute de mii de oameni din întreaga lume sunt in suferinta și când milioane de persoane strămutate sunt respinsi de tari care intorc spatele refugiatilor.

Dar cum inteleptii spun,  trebuie să fii în măsură să ai două idei in acelasi timp:

– Lumea este mai buna

– Dar lumea nu este încă suficient de buna

Este important să se recunoască una dintre marile realizari  ale timpului nostru.

Suntem foarte norocoși.

Mai puțini dintre noi, ca procent din întreaga populație a lumii, au trebuit să meargă la război fata de cei din oricare altă generație.

Concret, daca nu ma insel, la noi suntem la al 71-lea contingent care nu merge la razboi si al 10-lea care nu face stagiul militar obligatoriu. Cu siguranță că este ceva ce ar trebui să fie celebrat in discursul nostru public.

Atunci când vorbim despre declinul războiului, avem o oportunitate de a ne  exprima recunoștința noastră față de cei care au luptat înaintea noastră și s-au sacrificat pentru principiile păcii și libertății. Confortul nostru relativ și starea de bine sunt un rezultat direct al jertfelor lor.

Războiul nu este inevitabil.

Mulți oameni curajoși s-au luptat pentru această credință.

Generația noastră poate  să arate că  pacea poate deveni  o realitate.

Nu pot decat sa ma bucur ca pe site-uri si blog-uri de profil militar, incep sa fie majoritari cei ce nu au avut un AK-47 in mana si nu au povestiri din armata.

Asta e de bine, nu e de rau!

Important e sa intelegem ce se intampla in continuare!

Si vis pacem, para bellum!

Surse :

http://www.bostonglobe.com/opinion/2016/04/15/the-decline-war-and-violence/lxhtEplvppt0Bz9kPphzkL/story.html?goal=0_aa18ea5b4e-285a81d257-

https://medium.com/@angushervey/the-decline-of-war-8760f9a5b5ce#.8qe1pdp3r

Grigore Leoveanu

Exit mobile version