Ministrul Apărării Vasile Dîncu anunța la începutul anului că până la sfârșitul lui ianuarie se va lua decizia pe contractul corvetelor. La sfârșit de ianuarie, tot Vasile Dîncu anunța încă o prelungire de o lună suplimentară: „Asocierea dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța a mai cerut un termen pentru un răspuns final în jur de o lună de zile. Suntem interesați cu toții ca acest contract să se realizeze, este vorba despre înzestrarea importantă pentru Forțele Navale Române și evident că le dăm voie să negocieze în continuare (ie SNC și Naval Group)”, a declarat Dâncu. Suntem iar la finalul unui termen prelungit la nesfârșit și iar nu avem nicio decizie.
Situația însă nu e așa simplă.
- Mai întâi prețul. încă de la desemnarea câștigătorului, a existat o frică că Naval Group a mers cu un preț de dumping pentru a câștiga licitația, astfel încât ulterior acest preț să crească cu costuri adiționale după modelul australian sau malaiezian. Numai că MApN a transmis pe toate canalele că va respecta întocmai procedura la virgulă și care prevede foarte clar că prețul întregului program este fix pe toată durata construcției, acesta neputând fi modificat sub nicio formă. Nu pot decât să îmi imaginez că acest fapt nu a fost deloc pe placul francezilor care au încercat pe toate canalele diplomatice să schimbe argumentând creșterea costurilor.
- Apoi, capacitatea Șantierului Naval Constanța de a construi aceste nave militare complexe la timp. Aici e nevoie de părerea unor navaliști. Dar sper ca printre cititorii noștri să fie și navaliști care cunosc situația celor două șantiere și să lase la comentarii răspunsul lor la întrebarea: care dintre cele două șantiere (Constanța sau Galați) este mai capabil să construiască corvetele la timp cu prima navă fiind livrată în 3 ani? Eu am vorbit cu navaliști plecați din România de la Constanta, Mangalia, Tulcea sau Brăila și care lucrează acum în șantiere din Europa și din Asia. Nu voi descrie ceea ce mi-au transmis. Dar mi-au confirmat analiza mea prealabilă bazată pe două fapte foarte clare: 1. In 2016, un raport al instituțiilor specializate si cele de forța analizau șantierele navale din țară. Acel raport identifica Damen Galati ca fiind cel mai capabil să construiască aceste corvete. 2. După 1990, Santierul Damen Galati este singurul șantier din România care a construit peste 30 de nave militare pentru foarte multe marine din lume. Concluzia o trageți voi.
- Zvonuri: Șantierul Naval Constanța ar fi de vânzare (sursa) și există diferende mari între Naval Group și Șantierul Naval Constanța, lucru confirmat de Vasile Dîncu pe 31 ianuarie pe care l-am scris mai sus.
Uitându-ne în spate (vreau doar să subliniez că este doar o analiză bazată pe faptele descrise mai sus) putem spune că toată această întârziere a fost de la bun început în favoarea părții franceze, astfel încât să poată să renegocieze condițiile și prețul. Totuși, după o pandemie mai târziu, după o creștere de costuri a materiei prime și după o poziție fermă a MApN de a respecta procedura de achiziție, rânduiala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg. Ce soluții are acum Naval Group? Mai ales acum cu o nouă conducere la MApN care își dorea clar o deblocare a situației pentru a pune punct într-un fel sau altul a acestei proceduri.
Informațiile pe surse. Acestea ne zic foarte clar că s-a transmis un mesaj foarte clar către MApN cum că în momentul de față acest program din punct de vedere tehnic nu poate fi implementat. De ce? Pentru că prețul nu poate să crească și navele trebuie construite în întregime în România. MApN-ul nu renunță deloc la aceste două condiții imperative.
In condițiile acestea, sursele spun că programul nu poate fi executat de către câștigătorul licitației Asocierea dintre NAVAL GROUP și Șantierul Naval Constanța. Este nevoie de voință politica pentru a schimba ceva în cele două condiții.
Informația se confirmă prin faptul că Șantierul Naval Constanța și Naval Group negociază deja de două luni și nu reușesc să se pună de acord asupra felului în care să se execute acest program. De ce? Pentru că nu pot decât să ma gândesc la faptul că acea asociere de la început care le-a permis participarea la licitație nu a stipulat exact aportul fiecăruia sau că cele promise atunci între parteneri nu se mai întâmplă acum.
Concluzia noastră: Rusia a blocat nordul Mării Negre și implicit Marea Azov. Noi? Noi suntem blocați cu aceste corvete și e clar că nu se pot realiza în termenii procedurii. Soluția? Anulare sau semnare cu următorii clasați dacă primii nu mai vor să semneze.
Cristian L.