Romania Military

SF-ul de inceputul saptamanii – AEGIS frigate, Marasesti class

 

 

In saptamanile astea s-a tot discutat despre tratatul de la Montreux care limiteaza prezenta navelor straine in Marea Neagra si care ar ingreuna desfasurarea unor nave cu sistemul Aegis, in caz de necesitate.

Initial m-am gandit la varianta transferului de pavilion pentru 1-2 nave clasa Arleigh Burke, cu echipaj mixt, adica un fel de Deveselu plutitor in care sistemele de lupta sa fie operate de echipajul american, condus de un sef de operatii (sau cum vreti sa-l numiti) cu puteri largite, comandantul navei fiind roman si ocupandu-se cu navigatia, primitul onorului dimineata etc. Intr-un asemenea scenariu echipajul roman s-ar ocupa cu navigatia, manevratul paramelor, catering, bucatarie si alte domenii top secret.

Nu exclud total aceasta varianta, chiar daca ar presupune proceduri de lucru mai complicate, mai ales ca americanii n-au mai facut asa ceva pana acum dar nu prea cred ca s-ar complica sa faca asa ceva. Mai degraba i-ar xxxx pe turci sa termine cu prostiile cu stramtorile.

Acum, ca tot imi umbla ideea prin cap, m-am gandit cum ar fi sa adaptam una din fregatele noastre pentru asa ceva. 22-urile mi se par cam mici, joase si inghesuite, mai ales ca, pentru a lansa rachete SM-3, ai nevoie de un lansator vertical MK41, varianta Strike (cel mai mare – 303 inches, cca 7,7m inaltime).

Asa ca, natural, mi-am indreptat atentia catre Mos Marasesti (nu ca 22-urile ar fi mai tinerele).

Marasestiul a facut obiectul multor discutii privind modernizarea, multi pasionati de nave incercand diverse propuneri de modernizare si dotare, desenele acestora putand fi gasite pe Goagal (cautati “Marasesti class frigate” si dati pe “Imagini”).

 

O imagine a Marasestiului, in configuratia actuala, o gasiti aici:

 

 

Fig.1 Marasesti, echiparea actuala.

 

Pornind de la acest model si de la variantele propuse si de altii, am bagat sanatos flexul si iata ce a iesit:

Fig.2 Marasesti cu Aegis, vedere laterala.

si

 

 

Fig.3 Marasesti cu Aegis, vedere de sus.

 

Sa-l luam de la prova spre pupa:

Otto Melara 76mm cu Dart si Vulcano, in locul primei turele AK-726;

– 2×8 celule Mk41 Strike (303 inches), amplasate pe puntea imediat superioara, unde se afla inainte a doua turela AK-726. Puntea a fost redusa ca lungime pentru a economisi masa. Daca luam in calcul inaltimea puntii (cca 2,5m) la care adaugam inaltimea bordului liber (de la puntea principala pana la linia de plutire – cca 5m) ne iese ca sistemul ar cobori sub linia de plutire cu cca 0,5-1m maximum adica incape fara probleme. Aici vor fi instalate cele 16 rachete SM-3. Solutia cu un numar mic de rachete este utilizata si pe alte nave de dimensiuni apropiate Marasestiului (clasa Nansen). Ideea este de a asigura protectia antibalistica pentru un atac limitat sau pana vin in ajutor alte nave cu Aegis.

Varianta Mk41 Strike poate fi folosita, la fel de bine, si pentru rachete Tomahawk dar noi nu avem astfel de ganduri razboinice 🙂 )

– pe aceeasi punte cu lansatorul de rachete, dar in borduri, avem doua Oerlikon Millenium 35mm;

– am desfiintat puntea unde se aflau RBU-6000, cu exceptia unei mici portiuni unde am instalat un bloc RIM116 RAM (21 rachete AA cu raza scurta);

– am tuns tot ce se afla pe comanda si am inlocuit cu un radar multifunctional AN/SPY1 (poate ar merge si un EL/M 2248) pe o solutie constructiva utilizata la clasa Kolkata, si am mai completat cu radar de navigatie, blocuri optoelectronice etc;

– in spatele radarului am pus doua Typhoon RCWS cu cate 8 Spike NLOS;

– la acelasi nivel cu RAM, in borduri am pus teleoperabile de 12,7mm (sau manuale);

– putin mai spre pupa, pe aceeasi punte, tot in borduri, in exterior, am pus doua Typhoon RCWS cu 27mm+7,62mm sau 27mm + 4 Lahat N;

– in spatele castelului, pe centrul navei, am pus doua blocuri x 4 Harpoon (sau NSM/JSM/RBS15);

– imediat langa ele am pus doua blocuri x 4 IMI EXTRA, cu rol antinava sau ASROC (articol separat);

– spre pupa, pe puntea imediat superioara, am pus doua sisteme Lynx, modificate pentru a primi doua containere x 20 x STAR122 si doua Delillah;

– in spatele lor am pus capacele de la magaziile de realimentare pentru lovituri de 122mm;

– am modificat si redus in inaltime a doua suprastructura, pana in spatele cosului navei;

– pe suprastructura am pus un EL/M 2258, multifunctional, pe suport telescopic, actionand ca „slave” al radarului principal (supraveghere si dirijarea tragerilor pentru armamentele de la pupa navei) sau backup in caz ca radarul principal incaseaza o racheta;

– chiar in dreptul suprastructurii am pus sistemul de realimentare pe mare;

– am remodelat tot blocul hangarului, pentru a-i imbunatati caracteristicile stealth si a putea monta sisteme de armamente;

– in partea din fata, in ambele borduri am amplasat sistemele de lansare/recuperare pentru RHIB-uri;

– deasupra lor am pus Typhoon RCWS cu 27 mm si, la alegere, 7,62mm sau 4 Lahat-N;

– tot in borduri, mergand spre pupa, am pus 4 (2 si 2) blocuri x8 celule de lansare pentru Barak 8, urmate de 2 (1 si 1) blocuri x 12 celule de lansare pentru Stunner;

– la colturile de la pupa ale hangarului am pus doua Oerlikon Millenium 35mm;

– sub ele, pe puntea principala, doua lanstorpile triple x 324mm pentru MU-90 Impact / Stingray /Mk54 Mako;

– revenind pe hangar, in zona centrala, in spatele cosului, am pus doua Typhoon RCWS cu cate 8 Spike NLOS;

– mai la pupa, pe centrul hangarului, un bloc RIM116 RAM (21 rachete);

– pe puntea de la pupa, in borduri, doua teleoperabile 12,7mm (sau manuale);

 

In afara de ce am desenat, mai intra:

– Mk36 MOD12 DLS, Mk-53 Nulka DLS, AN/SLQ-32(V)5, AN/SLQ-25 Nixie, AN/SLQ-39, la contramasuri;

– AN/SQS-53 Sonar Array, AN/SQR-19 Tactical Towed Array, AN/SQQ-28 Lamps III, la sonare;

Comparand sistemele de armamente cu cele initiale, in varianta noua sistemele cantaresc putin mai mult dar se compenseaza prin sistemele radar mult mai usoare si prin reducerile de suprastructura.

Una peste alta, nava ar avea o mai buna stabilitate pe mare montata.

Am pus deasupra puntii de la pupa cam toate helicopterele gasite pentru a ne face o idee. Cel mai de sus este un EC-635, nu foarte reusit dar ati prins ideea.

Cum am spus si in alte comentarii, EC-635 mi se pare candidatul perfect pentru drona de supraveghere anti skimmere. In afara de pachetul de flotabilitate si de 2 rachete aer-aer pentru protectie, pui pe el un Elta EL/M 2032, il urci la 5000m si-ti maresti raza de detectie a rachetelor antinava (sea skimmer) de la cca 30km la peste 150 km.

Evident, il poti folosi si in varianta antinava, cu un NSM/Extra/2 Delillah/4 Spike NLOS/16 Lahat-N, sau in varianta antisubmarin cu balize sonar si 2 torpile x 324mm sau grenade de adancime.

Puntea pupa si hangarul sunt spatioase (au fost concepute pentru 2 Alouette) asa ca poti opera linistit cu 2 EC-635 si 1-2 Schiebel S-100;

 

Gata cu visarea, treceti la treaba ca s-a terminat weekend-ul ! 🙂 )))

 

Eroul Bula

Exit mobile version