Romania Military

Super-Afganit APS

Din ciclul “ivanii zic ca pot”, aducem astazi la cunostinta onoratei noastre audiente o noua veste buna de pe malurile Moscovei (Moscova este un raul care trece prin capitala Rusiei, exact pe sub zidurile rosii ale Kremlinului).

Asadar ivanii de pe malul Moscovei zic ca au vesti proaste pentru putredul Occident si tancurile sale, pe motiv ca noua familie Armata, inclusiv noul tanc T 14 – care de nou ce e inca se lasa asteptat – vor dispune de un sistem activ de protectie, sistem care nu numai ca este foarte… activ impotriva oricarei rachete imperialiste anti-tanc dar mai are si valente ascunse impotriva proiectilelor de tanc de tip sageata, din uraniu sau tungsten.

Afganitul montat pe tancul T 14. Se observa panourile radarului AESA si incarcaturile de lupta

Ivanii ne informeaza ca super-sistemul lor super-activ va face praf si pulbere chiar si aceste proiectile de foarte mare viteza.

Planul rusilor, sau calculul hartiei, suna cam asa: Afganitul descopera proiectilul  si lanseaza in calea lui proiectile cu fragmentatie, in ideea ca macar un fragment va reusi sa atinga proiectilul si astfel sa-l destabilizeze, sa-i schimbe traiectoria, etc.

Aici mai trebuie sa precizam ca viteza unui proiectil-sageata (sau orice alt tip de proiectil perforant anti-tanc) depaseste lejer o viteza de 1,5km/s, iar acest tip de proiectil nu poate fi contracarat cu blindaje reactive.

Astfel, Izvestia ne spune ca Afganitul a fost pus la probe si a reusit, conform ministerului rus al apararii, sa intercepteze proiectile APFSDS  cu succes, astfel ca in viitor acesta va fi montat la bordul noilor tancuri T 14 si al viitoarei MLI T 15.

Masina de lupta a infanteriei – T 15 cu sistemul Afganit

Din punct de vedere tehnic, sistemul are la baza un radar AESA. Deocamdata insa sistemele active de protectie pentru tancuri sau MLIuri sunt capabile sa protejeze vehiculul impotriva rachetelor AT, doar ca viteza unei rachete este de “doar” 300m/s, adica de 5-6 ori mai mica decat a unui proiectil de tanc APFSDS .

Practic distanta de angajare maxima (in mod real) in lupta tanc vs tanc este de 1,5, maximum 2 km, ori in aceste conditii proiectilul are nevoie de cel mult o secunda pentru a atinge tancul inamic din momentul in care a parasit teava si de aici incolo incep problemele pentru sistemul de protectie activ.

In primul rand radarul trebuie sa detecteze proiectilul, sa-i calculeze traiectorie si  sa activeze incarcaturile explozive, care incarcaturi trebuie si ele sa fie extrem de rapid aruncate in fata proiectilului si sa mai si explodeze. O sa spuneti ca toate aceste operatii au loc aproape instantaneu, dar in realitate nu este asa, fiecare pas are nevoie de cateva sutimi de secunda, care se tot aduna si pot da erori importante. Iar la viteza cu care proiectilul „vine” spre tanc, radarul ala tre sa fie supercalifragilisticexpialidocious 🙂 pentru a calcula traiectoria cu erori de miimi de secunda si centimetri.

Pe de alta parte – lucru pe care rusii “uita” sa-l spuna” – Afganitul nu acopera tancul la 360* ci protejeza doar arcul frontal, intr-un unghi pe care nu-l cunoastem inca, iar daca proiectilul vine din spate sau lateral… adio si-un praz verde.

Plus ca radarul tancului poate fi si el bruiat si nici macar nu trebuie bruiat pentru o perioada lumga, ¼ sau ½ de secunda ar face ca contramasurile sa fie lansate tardiv, sau sa fie lansate gresit. Ar fi foarte complicat, din punct de vedere tehnic, ca radarul sa acopere (impreuna cu incarcaturile de lupta) intregul orizont, dar chiar si asa, pentru a creste sansele de interceptie este probabil ca sistemul de protectie sa foloseasca multe incarcaturi de lupta, ajutand tancul sa supravietuiasca in fata unei lovituri, maxim doua…

Nu spun ca nu ar conta pe campul de lupta dar sunt foarte sceptic ca acest sistem, cu tehnologia de astazi, chiar este cu adevarat functional, nu mai discutam ce s-ar intampla daca tancul ar fi atacat de la o distanta mult mai mica, de sub 1000m, caz in care este extrem de putin probabil ca Afganitul sa aiba macar timp sa se activeze.

Pe de alta trebuie sa intelegem ca Afganitul nu are rolul de a genera o bariera inexpugnabila in jurul tancului ci doar de a-i oferi T 14 cel mai mare atu in lupta dintre tancuri: prima lovitura.

Astfel daca tancul rusesc „vede” si trage primul totul este ok, rolul Afganitului devine important abia atunci cand T 14 este „vazut” primul si angajat. Cam asta ar fi teoria…

PS Insa oricum am discuta am senzatia ca Rusia s-a intins mai mult decat ii este plapuma tehnologica si financiara, in cazul T 14 si de aici poate si intarzierile. Proiectul in sine mi se pare mult prea ambitios si inalt tehnologizat pentru putinta industriei ruse si al bugetului tarii, in conditiile in care armate mult mai bine finantate nu au de gand sa foloseasca sisteme active de protectie si radare AESA pe tancuri.

De aici si senzatia ca rusii au muscat mult mai mult decat pot mesteca, sau ca macar au insfacat ceva si incearca acum sa fuga cu el in gura, rezultatul palpabil fiind insa doar modernizarea T 72 la standardul „B3” si modernizarea T 80, care numai semne bune pentru noul T 14 Armata „AESA” nu par a fi.

 

GeorgeGMT

Exit mobile version