Super-Afganit APS

Din ciclul “ivanii zic ca pot”, aducem astazi la cunostinta onoratei noastre audiente o noua veste buna de pe malurile Moscovei (Moscova este un raul care trece prin capitala Rusiei, exact pe sub zidurile rosii ale Kremlinului).

Asadar ivanii de pe malul Moscovei zic ca au vesti proaste pentru putredul Occident si tancurile sale, pe motiv ca noua familie Armata, inclusiv noul tanc T 14 – care de nou ce e inca se lasa asteptat – vor dispune de un sistem activ de protectie, sistem care nu numai ca este foarte… activ impotriva oricarei rachete imperialiste anti-tanc dar mai are si valente ascunse impotriva proiectilelor de tanc de tip sageata, din uraniu sau tungsten.

t-14-armata-afganit

Afganitul montat pe tancul T 14. Se observa panourile radarului AESA si incarcaturile de lupta

Ivanii ne informeaza ca super-sistemul lor super-activ va face praf si pulbere chiar si aceste proiectile de foarte mare viteza.

Planul rusilor, sau calculul hartiei, suna cam asa: Afganitul descopera proiectilul  si lanseaza in calea lui proiectile cu fragmentatie, in ideea ca macar un fragment va reusi sa atinga proiectilul si astfel sa-l destabilizeze, sa-i schimbe traiectoria, etc.

Aici mai trebuie sa precizam ca viteza unui proiectil-sageata (sau orice alt tip de proiectil perforant anti-tanc) depaseste lejer o viteza de 1,5km/s, iar acest tip de proiectil nu poate fi contracarat cu blindaje reactive.

Astfel, Izvestia ne spune ca Afganitul a fost pus la probe si a reusit, conform ministerului rus al apararii, sa intercepteze proiectile APFSDS  cu succes, astfel ca in viitor acesta va fi montat la bordul noilor tancuri T 14 si al viitoarei MLI T 15.

analysis_russian_afganit_active_protection_system_is_able_to_intercept_uranium_tank_ammunition_t-15_bmp_640_002

Masina de lupta a infanteriei – T 15 cu sistemul Afganit

Din punct de vedere tehnic, sistemul are la baza un radar AESA. Deocamdata insa sistemele active de protectie pentru tancuri sau MLIuri sunt capabile sa protejeze vehiculul impotriva rachetelor AT, doar ca viteza unei rachete este de “doar” 300m/s, adica de 5-6 ori mai mica decat a unui proiectil de tanc APFSDS .

Practic distanta de angajare maxima (in mod real) in lupta tanc vs tanc este de 1,5, maximum 2 km, ori in aceste conditii proiectilul are nevoie de cel mult o secunda pentru a atinge tancul inamic din momentul in care a parasit teava si de aici incolo incep problemele pentru sistemul de protectie activ.

In primul rand radarul trebuie sa detecteze proiectilul, sa-i calculeze traiectorie si  sa activeze incarcaturile explozive, care incarcaturi trebuie si ele sa fie extrem de rapid aruncate in fata proiectilului si sa mai si explodeze. O sa spuneti ca toate aceste operatii au loc aproape instantaneu, dar in realitate nu este asa, fiecare pas are nevoie de cateva sutimi de secunda, care se tot aduna si pot da erori importante. Iar la viteza cu care proiectilul „vine” spre tanc, radarul ala tre sa fie supercalifragilisticexpialidocious 🙂 pentru a calcula traiectoria cu erori de miimi de secunda si centimetri.

Pe de alta parte – lucru pe care rusii “uita” sa-l spuna” – Afganitul nu acopera tancul la 360* ci protejeza doar arcul frontal, intr-un unghi pe care nu-l cunoastem inca, iar daca proiectilul vine din spate sau lateral… adio si-un praz verde.

Plus ca radarul tancului poate fi si el bruiat si nici macar nu trebuie bruiat pentru o perioada lumga, ¼ sau ½ de secunda ar face ca contramasurile sa fie lansate tardiv, sau sa fie lansate gresit. Ar fi foarte complicat, din punct de vedere tehnic, ca radarul sa acopere (impreuna cu incarcaturile de lupta) intregul orizont, dar chiar si asa, pentru a creste sansele de interceptie este probabil ca sistemul de protectie sa foloseasca multe incarcaturi de lupta, ajutand tancul sa supravietuiasca in fata unei lovituri, maxim doua…

Nu spun ca nu ar conta pe campul de lupta dar sunt foarte sceptic ca acest sistem, cu tehnologia de astazi, chiar este cu adevarat functional, nu mai discutam ce s-ar intampla daca tancul ar fi atacat de la o distanta mult mai mica, de sub 1000m, caz in care este extrem de putin probabil ca Afganitul sa aiba macar timp sa se activeze.

Pe de alta trebuie sa intelegem ca Afganitul nu are rolul de a genera o bariera inexpugnabila in jurul tancului ci doar de a-i oferi T 14 cel mai mare atu in lupta dintre tancuri: prima lovitura.

Astfel daca tancul rusesc „vede” si trage primul totul este ok, rolul Afganitului devine important abia atunci cand T 14 este „vazut” primul si angajat. Cam asta ar fi teoria…

PS Insa oricum am discuta am senzatia ca Rusia s-a intins mai mult decat ii este plapuma tehnologica si financiara, in cazul T 14 si de aici poate si intarzierile. Proiectul in sine mi se pare mult prea ambitios si inalt tehnologizat pentru putinta industriei ruse si al bugetului tarii, in conditiile in care armate mult mai bine finantate nu au de gand sa foloseasca sisteme active de protectie si radare AESA pe tancuri.

De aici si senzatia ca rusii au muscat mult mai mult decat pot mesteca, sau ca macar au insfacat ceva si incearca acum sa fuga cu el in gura, rezultatul palpabil fiind insa doar modernizarea T 72 la standardul „B3” si modernizarea T 80, care numai semne bune pentru noul T 14 Armata „AESA” nu par a fi.

 

GeorgeGMT

110 comentarii:

  1. Eu dacă mă uit la turela din poză, care cam arată a joc lego asamblat cam în grabă, mă întreb dacă o rafală de mitralieră grea sau tun automat de calibru mic, nu termină cu radarul și cu toate chestiile alea în doi timpi și trei mișcări…

    Și pa Afganit.

    1
    • De cand cu balamucul asta ma tot gandesc la metode AT din categoria „rahatul, biciul si trosnitul” . Sunt curios daca o termobarica de ag7 ar reusi sa detoneze era si sa farame apendicii neprotejati ai unui tanc (antene, periscoape, camere, telemetre, grenade fumigene, etc.) caz in care ar ramane fier contra fier si se echilibreaza sensibil sansele. Iar daca tb de ag7 nu poate, ar merita gandita o lovitura care sa poata.

  2. Hai sa fim seriosi…..mitraliera usoara vs tanc☺!
    De la ce distanță ar putea cineva sa tragă cu o mitraliera usoara intr-un tanc, infanteria rusească unde e?
    Problema e ca vest europenii puternici sunt prietenii rusilor in majoritatea lor motiv pt. care vestul spune ,, nu ne trebe’ armata avem destula….iar pentru estici negociem noi…” lucru inacceptabil pt. Polonia si tarile baltice….dar noi ce facem?….dormim pe-o ureche ca asta stim cel mai bine!

    Rusii i-si updateaza tancurile cele mai bune existente in doatare ( avantaj cantitativ) si-si dezvolta device-uri noi peste cele vestice (avantaj caliativ) asta ar semăna cu pregătirile pentru o invazie undeva….avem undeva inca nu-i clar!

    • Ma refeream la accesoriile montate pe turela: senzori, antene, radar…

      • De aia eu ma gandesc doar la cal 35 pentru TBT AGILIS , daca ” vede ” orice caruta ivaneasca , o lasa oarba si surda si stirba 🙂 , ivanii putand riposta ulterior doar cu dintii de lapte si unghiile moi in primele secunde dupa contact .
        De neutralizare se ocupa cei pe care ii sprijina TBT-ul , ca sa nu stea prea multi pe statul de plata al ivanilor .

    • @Serghey, infanteria rusa este rezolvata de afganit :)))
      Sa zicem ca Armata escorteaza un convoi sau insoteste infanterie. Cred ca e de ajuns sa tragi un proiectil, si sa razi cum afganitul rezolva convoiul :)))))

      • Da #Dinu # eu în genere cred (vreau să cred :)) ca tragi din chistolul Carpati un singur glonte nimerești comandantul tancului rusesc drept în frunte și gata!! 🙂 s a rezolvat problema tulu mama lor de ruși bețivi 🙂 🙂

        • @Moldoveanu, incarcaturile alea explozive nu sunt ghidate? ele sunt trase in calea sabotului care vine cu o mila pe secunda, nu? deci cine e in preajma pe directia aia o incaseaza sau nu? Cum proiectilul tinta vine cu viteza foarte mare, banuiesc ca afganitul trage cu o viteza la fel de mare sau pe undeva similara ca sa poate intercepta sabotul inainte sa loveasca tancul 🙂
          logic se imprastie pe o distanta maricica. Ghinion pt cine e in preajma. Zi-mi daca gresesc

        • „Tragedia a avut loc într-o marți, pe la ora prânzului. Atunci, un număr de 220 bombardiere B-17 (numite Fortărețe zburătoare) și 93 bombardiere B-24 (Libertador) au intrat în spațiul aerian al României, venind din Italia. Și au făcut prăpăd.”

          B-24 LIBERTADOR??? Ahhh, ce „engleza”…frumoasa…

        • gara de nord nu e zona civila intr-un razboi ci obiectiv strategic.

    • Serghey,deocamdata infanteria rusa se pregateste sa alerge cu viteze de minim 60 km/h pe distante 100-800km pe urma vor invada Europa.

  3. radar aesa pe tancuri?!?is dati dracului sovieticii astia.
    americanii le au montate pe vapoare si baze terestre iar rusnacii pe tehnica mobila ….peste noapte au devenit maestrii minituarizarii?

  4. Mi se pare pura fantezie sa încerci sa schimbi traiectoria unui proiectil orb. Singura scăpare realista e blindajul …

    • Nu e fantezie. Iron Fist al israelienilor de la IMI pare sa reuseasca asta dar nu cu fragmente care sa loveasca proiectilul.
      Ei au incarcaturi explozive, montate pe lansatoare orientabile pe care le lanseaza impotriva APDS-ului si explodeaza chiar sub varful proiectilului, imprimandu-i o miscare de ridicare a „nasului”. Pe cei cca 25m pana la tanc, dezechilibrarea pare suficienta pentru ca sageata sa loveasca blindajul mai oblic, sa-l zgarie puternic dar sa nu-l penetreze.
      Referitor la viteza maxima a APDS-ului care poate fi interceptat de IRON FIST nu am gasit date dar, intr-un videoclip de prezentare, se vorbea despre lovituri care vin cu „about” o mila pe secunda (in jurul lui 1600m/s).

      • Dar nu avem un procent al eficientei pe câmpul de lupta . Eu personal sunt sceptic in legătura cu rezultatul unei lupte active nu doar trageri

      • Bre io nu cred ca Iron Fistul evreilor poate bloca un proiectil-sageata nici daca ma pici cu ceara. Sistemele active israeliene sunt gandite pt arabi si pocnitorile alora, pt tactica de ambuscada folosita prin muntii Libanului.

  5. Mi se pare o gogoasa.
    Unu la mana: cat de mici trebuie sa fie fragmentele aruncate de afganit pentru a crea o perdea suficient de densa in fata APDS-ului pentru a-l nimeri (sectiunea proiectilului sageata e foarte mica).
    Doi la mana: daca faci fragmentele suficient de mici pentru a avea sanse sa intercepteze lovitura, ce energie cinetica va avea un astfle de fragment (hai doua) pentru a destabiliza o sageata de cca4-4.5kg care vine cu 1700 m/s? Destabilizarea trebuie sa fie suficient de puternica pentru ca in cei cativa metri pana la tanc sageata sa fie rasucita suficient de mult fata de axul traiectoriei astfel incat sa rascaie blindajul fara sa-l patrunda.
    Sa fim seriosi. Au inceput dezvoltarea tancului bazandu-se pe colaborarile cu Franta si Germania iar acum, cu sanctiunile, au ramas in aer si incearca sa ne abureasca.

    • @ eroul bula „Au inceput dezvoltarea tancului bazandu-se pe colaborarile cu Franta si Germania iar acum, cu sanctiunile, au ramas in aer si incearca sa ne abureasca.”??
      Cand vreodata au facut rusii un tanc in colaborare cu nemtii sau francezii? Singurul blindat facut in colaborare cu cineva a fost Atomul facut de rusi in colaborare cu Renault defense truck, adica francezii. Ce importau ei au fost camerele de termoviziune de la Thales, ca aveau o problema in legatura cu producerea matricei senzorilor termo. In rest ei au liniile lor de productie si echipele de dezvoltare, nu depind de nimeni spre deosebire de altii si asta e de apreciat. Au avut tentative de a cumpara Iveco Centauro, si au cumparat niste Iveco LMV (lynx).
      Au avut acest concept de tanc fara echipaj in turela in concept inca din anii ’80, dar datorita senzorilor si camerelor care pe atunci nu erau asa de avansate au renuntat la el si au mers pe ideea de T80, T72 ca erau mai ieftine de produs comparativ cu acel proiect. La fel si acum tancul ala cred ca este cel mai scump dintre toate, chiar daca se spune altceva, si n-au inca bani sa-l multiplice in numarul de exemplare dorit, poate ca vor face doar vre-o 100-200 buc, asa ca vor ramane o buna perioada pe T72,T80,T90.
      Radar Asea, protectie activa, blindaj de ultima generatie, camere night vision, camere normale, displayuri rezistente la radiatii, tun nou, munitie noua…toate astea costa de te ustura.
      In rest tot ce gasesti la ei in inventar sunt 100% conceptie si productie sovietica/rusa (exceptie facand unele componente night vision).
      Ar fi bine sa fie cum zici tu, abureala, dar astia au cam avut mereu inovatii in privinta blindatelor. Primul blindaj compozit, primul sistem de protectie activ, primul ERA, autoloader etc.

      • e vorba de electronica si componente, multe de import, si nu de conceptul in sine.

      • fara suparare, dar eu cred ca gresiti,
        toate tarile cumpara componente de la altii,

        periscoapele lui leclerc sunt chinezesti, intr-o vreme erau cehe,
        pretu era undeva la 8.000 euro/bucata
        https://ro.wikipedia.org/wiki/AMX_56_Leclerc

        asa ca daca fracezii lui thales cumpara periscoape
        si restu pot cumpara componente de unde vor,
        mai putin rusii ca au embargou,
        n`ar fi rau sa ne apucam si noi sa cumparam componente (periscoape, upgrade la sistemul de conducere a focului si celelalte electronice, blindaje imbunatatite, etc) macar pt. tehnica actuala de lupta,
        atata timp cat ideea construirii la noi se materisalizeaza mai greu prin neuronu palavramentarilor,
        exista mai multe studii in cateva domenii (optica, etc)
        nu este obligatoriu sa importam,
        daca le-am produce in tara ar fi ideal,

        numai sa nu se intample ceva si sa fie prea tarziu
        n`ar fi prima data

        • @ capatu’ satului Sunt de acord cu tine, cateodata e mai simplu sa importi anumite componente decat sa iti bati capul si sa investesti resurse uriase sa le construiesti tu, atata timp cat acele componente nu sunt critice pentru armata tarii tale si poti oricand sa le produci tu in caz de embargouri/sanctiuni. Iesi mult mai ieftin, iar resursele care le economisesti in acest mod ar putea fi redirectionate catre altceva.
          Exemplu este Centauro, Iveco LMV si sistemul de ochire cu termoviziune de la Thales pt T90. Chiar daca ivanii puteau sa isi faca ei un Centauri al lor, in locul lui Iveco aveau Gaz Tigr au ales sa cumpere de la italieni cateva exemplare. In privinta camerelor termice acum, dupa sanctiuni se lauda ca isi produc singuri toate sistemele necesare camerelor termice.

  6. Din câte înțeleg, un proiectil tip săgeată tras de un TR85M1 are șansa reală de lovi un tanc advers cu protecție activă. Un proiectil costa cateva mii de euro, în timp ce o rachetă anti-tanc bate spre suta de mii. În economia războiului asta înseamnă foarte mult.

    • doar ca proiectilul are sanse sa penetreze sub 2,5km, in timp ce racheta poate lovi la distante duble sau triple, inainte ca tancul sa poata riposta.

    • In economia războiului nimeni nu se uita la sacrificiul financiar ci la rezultatul militar. Iar rachetele sunt mai eficiente si șansele operatorilor sunt mai mari de a scapa sau de a fugi după ce au lovit – referitor la modul in care am purta noi un război cu un agresor mult mai puternic

      • @John Connor Adică vrei să spui că rachetele AT sunt mai utile pentru un război de gherilă, de hărțuire a inamicului. Altfel în economia războiului e important să provoci pagube mari cu cheltuieli mici. Dacă poți să dobori un Ka52 cu un tun AA 2x30mm atunci e perfect. Dacă îl dobori cu un Spike LR ai deja un cost de 80.000 de euro.

        • Bineinteles ca e mai util sa dobori tinte cu cheltuieli mai mici, acest lucru nu poate fi contrazis de nimeni. Dar in momentul in care vezi Crocodilul (Ka52) si ai posibilitatea sa il dobori, ca si soldat alegi varianta cea mai simpla si sigura pentru tine – nu iti pasa cat costa racheta de spike. La asta m-am referit

  7. O corectie mica in privinta textului articolului: APDS e diferit de APFSDS si nu cred ca mai e vreun tanc modern care sa foloseasca avest tip de proiectil. Unul a evoluat din celalalt prin cresterea densitatii structurale, alungirea formei si capatarea de aripi stabilizatoare.

  8. din cate stiu anumite tipuri de armura reactiva reusisera sa blocheze lovituri sageata mai vechi.

  9. Sigur ca in teorie se poate sa te aperi de un glont tragand un alt glont eventual fix in cel care vine spre tine… 🙂

    Si sa-ti propui o mitraliera care sa te apere de alta mitraliera… 🙂

    Cred ca rusi isi doresc ca sistemul lor sa faca aia si ailalta dar sunt in teste care poa sa se intinda cine stie cat…

    La noi problema cred ca ar fi nu ce au ei ci daca noi avem ceva (orice) cu ce sa ripostam…

  10. @ George „Aici mai trebuie sa precizam ca viteza unui APFDS (sau orice alt tip de proiectil perforant anti-tanc) depaseste lejer o viteza de 1,5km/s, iar acest tip de proiectil nu poate fi contracarat cu blindaje reactive.” Fraza asta e valabila pentru ERA tip Kontact1,2 si 4. K5, Relikt si Kaktus sunt proiectate pentru a comtracara apfsds-urile. https://en.m.wikipedia.org/wiki/Kontakt-5
    La un apfsds este foarte important ca varful sa fie cat mai ascutit deoarece energia cinetica va fi concentrata intr-un punct cat mai mic, iar in momentul im care nu mai avem varful si o parte din sageata puterea de penetrare ii scade substantial. De ex daca un apfsds penetreaza in mod normal echivalentul a 1000mm RHA, in momentul in care el pierde 20%dl din masa lui va penetra maxim 800mm.
    Diferenta intre un apfsds (armor piercung fin stabilized discarding sabot) si un apds (armor piercing discarding sabot) este ca apfds-ul are aripioare de stabilizare iar apds-ul nu, deci sunt cam la fel. Diferite sunt apcr-urile (armor piercing composite rigid), apc (armor piercing capped).
    Legat de turela lui T14, fara tablele de suprafata arata cam asa:
    http://www.google.ca/search?q=t14+turret&site=webhp&prmd=ivsn&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjk8r_k2pbRAhVEZCYKHTpuCKUQ_AUIBygB&biw=360&bih=559&dpr=2#imgrc=PmEBflUCv5XUiM%3A
    Asta inseamna ca tot ce este acoperit de tablele alea are o vulnerabilitate ridicata la proiectilele de calibru mediu, pe scurt poti scoate din uz totul cu o mitraliera de 20mm, adica adio senzori.

    • Pentru Afghanit este in lucru M829A4. A3 nu are probleme cu sistemele actuale de protectie activa. Ce ai vazut la lucru in Siria arata ca sistemele ERA sunt departe de a fi atat de bune pe cat clameaza rusii l. Dovada sta in numarul mare de T72 pierdute de sirieni si toate, fara exceptie aveau ERA. T-90-ul, in singura lui aparitie publica, de unde cred ca il menajeaza a luat o lovitura norocoasa pentru el oarecum frontal, ma indoiesc ca mai aveau ce repara daca era Javelin. Tancurile M1 si Leopard A4 fara exceptie au fost distruse de lovituri laterale sau din spate in timp ce in cazul T72 cu ERA sunt si penetrari din arcul frontal. A4-urile turcesti sunt din primele serii cu blindaj din otel perforat, un NERA timpuriu si nu au kitul de upgrade dezvoltat ulterior de firma germana.

      • La ce spui tu pot sa completez cu tancurile rusesti pierdute in Cececia care au fost pierdute exclusiv din cauza loviturilor incasate in lateral si de sus. Nici unul nu a avut partea frontala penetrata asta in conditiile in care tancurile nu aveau explozibilii in placutele Era.
        Referitor la T90-ul lovit de Tow, facand o analiza a tancului din poze dupa lovitura vedem ca blindajul principal nici macar nu este zgariat. Asta in conditiile in care Bgm71 Tow este tandem Heat si se spune ca penetreaza 800 mm dupa blindajul Era.
        Sursa aici:
        https://en.m.wikipedia.org/wiki/BGM-71_TOW
        Asta ce inseamna? Iti zic eu, K5-ul a spulberat practic racheta, adica a facut-o praf, deci e isi face treaba pentru care este conceput.
        T-72 urile dun siria au blindaj tip K1 si K2 aduca depasite si nu fac fata rachetelor moderne. Eu nu am vazut nici un vide-o cu T72 lovit frontal si distrus, in schimb am vazut video cu lovituri in frontale cu tancul fara Era si nu s-a intamplat nimic. Poate imi arati tu unul.

        • Nu era nici macar zgaraiat? Eu zic sa te uiti mai bine. Oricum lovitura a fost norocoasa…..pentru tanc. Diseara o sa-ti pun un link cu un clip cu Abrams-uri in Irak lovite de ATGM si RPG inclusiv celebrul RPG 29 cam din toate partile si continua sa lupte. Si culmea este un filmulet de propaganda destul de stangaci al rezistentei.

          • Arata-mi tu unde a fost zgaraiat ca poate nu mai vad eu bine
            https://southfront.org/wp-content/uploads/2016/04/564544_original.jpg?x62573
            Au fost 2 T 90-uri lovite, si nici unul nu are blindajul principal atins, lasand la o parte placutele Era care nu mai sunt si Stora avariate.

            • Ce poza este asta? Bine ca nu mi-ai dat una din spatele tancului.

              • Asta e o poza din partea dreapta a turelei din care lipsesc placutele era dupa ce au facut contact cu un TOW . Blindajul dupa cum se vede este intact, deci blindajul Era, (la fel cum este scris si in cartile pe care ti le recomandasem sa le vezi acum ceva timp, care erau teste si cu sageti perforante) isi face treaba cu brio.
                Arata-mi tu o poza in care sa sustii ce ai scris mai sus te rog, ca sunt curios.

                • Mda am cazut in capcana ta cu cu „zgaraietura” din moment ce loviturile HEAT nu lasa urme masive de distrugere la exterior. Si nu ma bate la cap cap cu cartile lui Pazvante ca-s zero barat. Rusii nu aveau penetratorul american ca sa faca demonstratii pr Bishma iar testele cu care ma freci la cap le-au facut americanii si vest germanii cu M829A1 si in urma lor a aparut M829 A2. Aici ai o lovitura neconcludenta cu un tanc din care stii sigur ca doar unul a scapat cu viata iar pozele de dupa facute de rusi publicate de rusi nu-ti dau garantia ca este vorba despre acelasi tanc. Asa ca putem specula pe marginea problemei mult si bine.
                  Uite si linkul promis cu M1 Abrams care rezista la RPG 29 de aproape ca baietii dau imagini pana la explozie, dupa nimic (similaritati cu filmul cu T90?) iar spre final 2 Abrams saudite in Yemen probabil dupa ce se trage in ele ca la balamuc se pare ca unul este in sfarsit lovit avand ca urmare moarte echipajului. Si totusi downgradate cum sunt tancurile saudite cu echipajele slabe cum le au au rezistat unui tir destul de intens. In prima parte sunt tancurile din Irak. Arata-mi filme similare cu tancuri rusesti rezistand la atatea lovituri.
                  https://www.youtube.com/watch?v=5nlwh4ocfz4

                  • „Mda am cazut in capcana ta cu cu „zgaraietura” din moment ce loviturile HEAT nu lasa urme masive de distrugere la exterior”
                    Imposibil asta, ar fi trebuit sa fie o urma cat de mica, dar nu exista nici una pentru ca racheta a fost facuta praf. HEAT inseamna jet cumulativ, adica practic la momentul impactului din incarcatura iese un jet concentrat de metal topit care topeste practic blindajul. Asa functioneaza cumulativele (HEAT). Alea care nu lasa urme sunt HESH-urile care lovesc blindajul iar energia lor fac ca din partea opusa loviturii din blindaj sa se desprinda bucati care se imprastie. Uite aici cum arata un blindaj penetrat de o cumulativa:
                    https://www.researchgate.net/figure/225740791_fig10_Fig-11-Penetration-hole-profile-in-the-medium-steel-target-a-ordinary-shaped-charge
                    Legat de autenticutatea pozei lui T 90, poate fi intradevar interpretabila, dar un lucru e cert la poza aia, a fost o lovitura de atgm/rpg deoarece ERA nu se declanseaza la proiectile de calibru mic, srapnele sau alte chestii.
                    In legatura cu RPG29, repet, e de ajuns ca a trecut prin blindajul frontal cu tot cu ERA al lui Chally 2 despre care se spunea ca e cel mai bine protejat tanc.
                    Legat de video-uri cu T72-uri cu lovituri multiple..really? E de ajuns sa te uiti la tancurile din siria la halul in care arata si inca merg ca sa iti dai seama ca sunt rezistente si au incasat ceva lovituri.
                    Uite aici cateva
                    https://m.youtube.com/watch?v=cir2ynBGN74
                    https://m.youtube.com/watch?v=_Kzz57vHu9A

                    • Pai daca blindajul nu a fost afectat inseamna ca n-a fost incarcatura tandem, deci este un TOW vechi. Si asta mai arata ca lovitura s-a dus prost.Filmuletele tale sunt tot rasul, in primul n-am vazut o lovitura clara pe tanc in schimb toate par sa cada langa tanc, la prima se vede clar iar al doilea film arata un tir cu ceea ce pare a fi AG9 la limita razei iar a doua explozie este o lovitura trasa de tunul tancului din mers.

        • Rachetele AT ale rebelilor sirieni sunt la fel de depasite ca si protectia tancurilor siriene.

          • Tow-urile, Rpg29 si korneturile sunt depasite?
            Uite aici un kornet:
            https://m.youtube.com/watch?v=aJyEkpycwmE

            • Astea sunt raritati. Grosul sunt TOW generatie veche , Fagot si RPG7.

              • Cum sunt raritati daca in toate clipurile sunt Tow 2A si Rpg29? Korneturile sunt mai rare.
                As vrea sa imi arati un T72 dstrus de un RPG 7.

                • TOW 2A ? Cum iti dai seama ca este un TOW nou din clipurile de pe youtube.
                  Eu cred ca era modelul 71D si nu 71E asa cum spui. CE sa mai vorbim de 71F cu capacitate de top attack. Vezi asa ceva? Ti se pare ca aia de a lovit T-90 avea incarcatura in tandem?
                  T-72 vs RPG 7
                  https://www.youtube.com/watch?v=I7xpTLeQ-sw

                  • @ anla’shok din video intradevar nu ne putem da seama exact de modelul de racheta daca e BGM-71D sau E, dar in mod clar nu a fost un BGM-71F.
                    Uite aici una din surse care spune ca sunt si rachete din 2012-2013 deci putem intalni toate modelele de TOW mai putin 71F.
                    https://southfront.org/tow-2a-vs-t-90-detailed-analysis/
                    In orice caz, oricare din variantele de tow a fost (exceptand BGM-71F) nici macar nu a zgaraiat blindajul principal al T 90-ului si asta spune multe despre eficienta K5 ERA.
                    Gandeste-te daca ar fi montat pe TR85M Bizon-ul nostru ar avea sanse mult mai mari importiva ATGM-urilor/RPG-urilor.
                    Referitor la video-ul care l-ai pus, din pacate lipseste partea mai importanta din clip si anume impactul. No comment
                    Acuma cu siguranta din lateral poti distruge un amarat de tanc, dar tine cont ca si ala a fost la randul lui export model. Daca ar fi avut un sistem de protective active gen Arena cu siguranta rezultatul ar fi fost altul.
                    Uite, de exemplu, T72B-ul asta a luat 2 bucati TOW 2 in freza si nu are nimic. Din cate vad eu in clip una a fost in sasiu si cealalta in turela
                    https://www.youtube.com/watch?v=yburtcgEOuY&app=desktop

                    • Pînă la urmă concluzia e că TOW e prost. Filmul ăsta ultimul e plin de ciudățenii, cu tancul ăla stînd așa de pașnic pe vîrful dealului, echipajul urcînd calm în el și apoi, bang, două lovituri. Ai citit și comentariile? Rachetele alea sînt chiar TOW 2?

                    • a doua lovitura care in fata tancului loveste pamantul. zic sa iti pui ochelarii

    • „Aici mai trebuie sa precizam ca viteza unui APFDS (sau orice alt tip de proiectil perforant anti-tanc) depaseste lejer o viteza de 1,5km/s, iar acest tip de proiectil nu poate fi contracarat cu blindaje reactive.”
      Faceti o confuzie destul de constanta as zice intre proiectile perforante si munitia subcalibru.
      APDS (Proiectil subcalibru cu sabot), APFSDS (Proiectil sageata sau proiectil subcalibru stabilizat cu aripioare) si APCR (proiectil subcalibru, classic) nu au aceeasi viteza cu un APCBC (proiectil perforant clasic).
      Cea mai mare viteza o are APFSDS iar cea mai mica o are un APCBC pentru ca difera masiv greutatea proiectilelor si incarcatura de azvarlire.

      • Ma tot uit la discutiile stupide desre sageti,heat,era…
        Toti discuta din carti si filmulete de pe youtube…Si aici eu radeam cu lacrimi.
        Daca vreunul ar fi pus mana pe o urma de astfel devitura intr-un blindaj oarecare,sigur discutia era mult mai scurta si mult mau obiectiva…
        In schimb,se bat campii cu brio ca de obicei!
        Apropo:vine primavara,a asteapta poligoanelee cu drag.Se vor trage ca de obicei si astfel de incarcaturi..Poate aveti sansa sa vedeti realitatea si sa nu mai bateti apoi campii!
        Spor!

        • @Nemo. Hai bre sa nu ne mai dam rotunzi ca aratam stupid. Eu am vazut tanc lovit de sageata si de HE si de cumulativa. Ce anume vrei sa-ti povestesc?! Sa-ti descriu in detaliu cum arata fiecare astfel de lovitura?! Si pe exteriorul turelei si pe interior?!

          Nu putem scrie toti articole omagiale ca-i prea mare concucurenta si cum n-avem nici talent la dastea ramanem la astfel de discutii unde batem si noi campii.

          Apropos, doi ofiteri de stat major olandezi reprezinta exact opusul a ceea ce crezi tu ca reprezinta, adica ne-au dat cu flit si tu te bucuri si bati campii: Schengen, portul Constanta, corvete (pt doi ofiteri sa le dam 1,6 miliarde de euro, atat de tampiti ii consideri tu pe olandezi?!)

          • CE ZICI BRE???
            nustiucum sa-ti explic,dar poate EU sa povestesc ce si cum si in ce fel,atata timp cand prima mea arma a fost art. antitanc !!! Asa ca,sa lasam povestile .
            Si apoi….ce treaba au olandezii cu discutia asta si ofiterii de stat major cu portul,corvetele si bucuria mea?Nu sunt cam amestecate naibii??????????????
            Sau ai scris odata pentru mai multi?
            Oricum,nu-ti ma bate capul sa-mi raspunzi,ca nu mai dau refresh la art asta si-l inchid.

  11. Referitor la afganit, trebuie sa tinem cont ca ei sunt la a doua generatie de protectie activa, iar daca la Arena vedem video-uri cu teste care arata succesul in interceptarea atgm-urilor fapt pentru care a fost conceput, nu vad de ce nu ar fi adevarat si in privinta apfsds-urilor. Practic tancul asta are, la fel ca si T90 3 layere de protectie.
    1 sistemul activ de interceptare
    2 blindajul reactiv (care l-am vaut cu totii in siria)
    3 blindajul pasiv
    Cu precizarea ca sunt concepute la 25 de ani fata de alea de pe T 90 deci si tehnologia a mai evoluat.
    Legat de unghiul de protectie, da, din cate se vede sistemul asta de protectie spre deosebire de Arena se axeaza doar pe partea frontala, deci, va fi vulnerabil la atgm-urile/rpg-urile/apfsds-urile trase din lateral, dar asa sunt toate tancurile.
    Referitor la „rusii zic”, daca ei exagereaza ar fi bine, inseamna ca realitatea e in favoarea noastra, daca insa spun adevarul, nu e bime pentru noi, care daca stm putim sa judecam, la conditiile armatei noastre nici faptul ca ei au nu stiu cate mii de t72-uri nu e deloc bine.

    • Poi tocmai lateralele si spatele sunt cele mai vulnerabile si din punct de vedere al blindajului

    • Cred ca are protectie totala pentru rachete, si doar fata pentru proiectile. Cel putin cu protectia contra rachete asa se laudau prin niste filmulete.

    • @AlexIs. In fata unui proiectil-sageata, ce tip vrem noi sa alegem, doar blindajul pasiv a dovedit ca ar putea face ceva. Blindajul reactiv e cam vax, iar cel activ este doar la stadiul de promisiune.
      Eu nu cred ca astazi cineva are capacitatea de a calcula traiectoria, lansa contramasuri si acestea sa si explodeze intr-un timp atat de scurt la o precizie de ceasornicar elvetian.
      Nu mai vorbim ca oricat de performant ar fi Afganitul, acesta are si el un „unghi” mort, adica o distanta sub care nu mai are ce face.
      Cat sa fie aceea distanta? 500m, 1000m, 1500m?! Ca daca tancul inamic lanseaza un proiectil de la 10k metri, pe traiectorie balistica ar putea sa fie eficient.

      • @ George Referitor la modul de functionare precis si detaliile sistemului Afganit, nu le cunosc si nu pot sustine ca sunt eficiente impotriva sagetilor perforante pana nu vad cu ochii mei cum ivanii scot un video care sa arate acest lucru. Adica sa vad cum face praf sau macar sa avarieze/devieze o sageata care vine cu aproape 2km/s.
        Dar referitor la Era am citit destule care sa ma convinga ca alea chiar sunt eficiente impotriva sagetilor. Cum spuneam si mai sus, e de ajuns sa avariezi sageata sau sa-i retezi varful ca ea sa nu mai fie 100% eficienta. Asta o poate sustine oricine care are cunostinte de fizica si putina tehnologia metalelor.
        Formula energiei cinetice este masa x viteza, adica ea creste odata cumasa sau viteza sagetii. Avnd astea doua cunoscute, cand vorbim de penetrarea blindajului, energia se concentreaza in punctul in care sageata atinge blindajul si isi face loc sa intre. Aici intra in ecuatie si densitatile celor 2 tipuri de metale respectiv ale sagetii si a blindajului. Dar..in momentul in care sageata este forfecata de un blindaj era, si cea mai mica pierdere de masa are un impact in ecuatie, si e clar ca isi pierde varful la inceput ca doar ala face primul contacul cu blindajul. Neavand varf si pierzand putin din masa el nu va mai avea capacitatea de penetrare pe care o avea initial, iar de oprirea a ceea ce a mai ramas din sageata se ocupa blindajul pasiv.
        Este ca si cum a vrea sa faci o gaura cu o dalta ascutita in beton. Cu cat e mai ascutita cu atat e mai eficienta, daca nu ar mai avea deloc varf nu mai faci nimic cu ea.

  12. Eu cred ca este doar o Inovație , un fel de prototip protecție suplimentară , un punct de la care sa se pornească in viitorul (mai mult sau mai puțin ) apropiat si nicidecum nu are pretenția de a deveni echipament standard . Iar daca analizam razboaiele moderne observam ca ele sunt purtate in mediul urban, ceea ce crează multe dezavantaje tancurilor

  13. Nu e nici o puraa fantezie. Aici e sistemul in actiune. Min 1.32
    https://m.youtube.com/watch?v=YpmcmKwWzYo

  14. Oare cum procedeaza Afganitul daca tancul pe care e montat e insotit de alte vehicule sau de infanterie? Desi e tipic rusesc sa nu-ti pese de astfel de daune. Eu numar 2×12 incarcaturi. sa zicem ca un tanc inamic trage, iar Afganitul riposteaza. In afara de scenariu in care tancul e singur-singurel, si se produce sau nu interceptia, alte scenarii se pot dovedi dezastruoase in special pt vehicule usoare si infanteria insotita.

    • @ Dinu uite aici raspunsul
      „One of Drozd’s shortcomings was that it was only able to protect a 60-degree arc around the forward part of the turret. Each unit costs around $30,000, was 80 percent successful against incoming RPGs in Afghanistan, but proved to provide too high of a collateral damage issue to surrounding troops that were dismounted from their armored vehicles”
      Sursa:
      https://en.m.wikipedia.org/wiki/Drozd
      Chiar daca este vorba despre Drozd, primul sistem activ de pe un tanc, principiul este cam la fel.
      Un sistem ca asta este bun in conditiile in care fiecare tanc este insotit de alte masinj de lupta grele gen T15 sau BMPT-72 Terminator. Daca ai infanterie pe langa sau apc-uri/tab-uri, soldatii aia sunt clar victime colaterale, adica in cel mai fericit caz avand un tab plin cu soldati pe langa in momentul un care interceptezi o racheta, salvezi tancul si echipajul lui, dar ii sacrifici pe aia care se afla in Tab sau pe langa tanc.
      Deci sistemul asta e bun doar pentru tancurile care se afla la distanta de infanterie/taburi slab protejate.

      • nickk,crezi ca apuca bizonii sa le szgarie vopseaua?:))…in caz de bubuiala masiva..predarea masiva..apoi scuzele de rigoare..noi am fi vrut..dar nu s a putut..bine ca am salvat vietile oamenilor,bine ca nu am pierdut mai mult..si binecunoscutul..doamne ajuta

        • @ ciprian Eu zic sa predam doar politicienii. In lupta nu ne vom preda niciodata pentru ca trebuie sa ne aparam tara, sotiile, copii, familiile, pentru ca noi suntem un neam de eroi, si nu ar trebui sa ne calce nimeni in picioare.
          Doar clasa noastra politica ne poate calca in picioare pe noi ca popor, cum se si intampla de altfel.

        • VORBE MARI..din gura uni om mic..no offense..sper sa ma intelegi..nu vreau sa te jignesc//dezamagesc…dar fara politicieni..fara o structura de comanda..nu ai cum sa lupti..eventual doar partizan in munte..fara prea mari sanse de izbanda in ziua de astazi..si crede ma..astia in caz de razbel..ne vor parasii/partizana cu inamicul..primii.

      • dar sistemul e unul automat, nu? si asta poate fi o tactica, tragi o racheta mai veche (poate cu telecomanda), tancul isi lichideaza grupa de protectie, apoi poti trage sa zicem un Spike si tancul e istorie. Drozd, Afganit sunt sistemul cu un singur foc, nu?
        NATO oare de ce nu foloseste asa ceva?

  15. da,si? ptr. noi si t-90 este sf.oricum,t-14 va dota diviziile de tancuri de garda care,in caz de „bubuiala”, nu au treaba cu zona asta a europei.ptr. a rezolva caricaturile din dotarea armiei romane sunt suficiente cateva regimente de tancuri dotate chiar si cu „retrasul” t-64bv. cu apfds-urile din dotare dau gaura bizonilor lejer in timp ce 100 mm-urile noastre doar le zgarie vopseaua.

    • Din pacate pentru noi. Ar trebui sa se uite si responsabilii Armatei noastre, adica aia care se ocupa cu inzestrarile, sa vada ca si americanii au ramas in urma la capitolul asta iar noi am ramas la ani lumina, si sa faca ceva in privinta asta. Daca nu pot sa cumpere tancuri noi, macar mai multe tipuri de atgm-uri sa avem si in numar suficient de mare cat sa putem tine piept unei eventuale „invazii” blindate, indiferent e natura acestora. Ca saracele Maliutka si AG-9 sunt de pe timpul lui Stefan cel Mare de acum.

      • problema asta se pune de ceva timp..cativa zeci de ani cel putin.raspunsul celor de la mapneu..pe noi nu ne ataca nimeni..simplu si la subiect

        • Pai daca nu ne ataca nimeni inseamna ca nu avem nevoie de sute de genalerali, locotenenti etc cu salarii imense, si nici tot stafful din ministerul apararii, consumator de lovele. Ar trebui taiate toate pensiile speciale si banii aia (si sunt vre-o cativa) sa-i lase la soldati sa-si cumpere ei echipamentele necsare, ca pun pariu ca s-ar descurca mult mai bine si am avea si noi o armata mai in randul lumii.

          • te ai prins de smecherie..:)).pt armata de parada de 1 decembrie..anuala..suntem super dotati si performanti..armata de parada..

            • Pai de Ziua Nationala imi aduc aminte ca in fiecare an, pe fiecare canal TV spuneau comentatorii lu’ peste ca suntem extrasupermega dotati, de stateai sa te intrebi cum de nu suntem o superputere, dar realitatea saraca e ca suntem cam ultimii din Nato (exceptand bulgarii si ungurii)
              Asta e la noi, se intampla asa pentru ca este permis.

        • Faza tare e „ca cam au dreptate”.pe unde puii mei Sa NE atace rusii? Traversand toata ukraina sau printr-o debarcare imposibila peste 400 km de mare neagra?

          • @nikk, din Crimea ajungi in mai putin de o zi cu vaporul la Constanta. In plus cu desant aerian ajungi si mai repede. In plus rusii cam au granita comun, au Moldova unde au deja trupe. E un scenariu improbabil, dar perfect posibil
            Noroc ca suntem tara NATO

            • o debarcare nu inseamna doar ocuparea unor plaje.transportul unitatilor de tancuri,artilerie grea si a proviziilor e un cosmar pe distante mari.cu 11 nave de desant cate au rusii in marea neagra nu fac mare lucru.vezi debarcarea din normandia si ce flota a fost implicata ptr. traversarea a doar 100 km de mare.cu desantul aerian la fel.cu avioanele duci soldatii si niste brdm-uri.noi pe rusi nici in ww2 nu ii vedeam pe aici daca nu ne manca undeva sa ne aliem cu hitler.

              • „pe rusi nici in ww2 nu ii vedeam pe aici daca nu ne manca undeva sa ne aliem cu hitler”
                Pai i-am vazut in 1940 in Basarabia, inainte sa ne aliem cu Hitler, sau aia nu se pune? Si te-ai gandit ca tocmai de-aia ne-am aliat cu Hitler?

              • nikk, erau pregatiti sa ne invadeze in 1941, doar ca i-au devansat nemtii cu 10-14 zile. Aveau o superarmata cu zeci de divizii (foarte multe de vanatori de munte, blindate, etc) gata-gata sa intre peste noi. De altfel au ajuns repede intr-o situatie critica pt ca i-au depasit pe flancuri nemtii, tocmai pt ca ei erau desfasurati pt a intra peste noi.
                11 nave de desant si cate avioane? mai toata tehnica lor blindata incape bine in avioane de transport. Daca le-ar trece prin cap sa debarce crezi ca am avea cu ce sa ne opunem?

    • Bizonul e cu siguranță inferior, dar te asigur că în lateral și în spate poate penetra un T-90.

      • eu nu prea cred..si pe langa asta..nu cred ca ajunge bizonul in situatia asta..:))

        • Au ajuns ele in spatele Abrams-urilor si n-or sa ajunga in spatele T-90?

          • Sa nu comparam un exercitiu intr-o padure din Germania cu o situatie de razboi…
            Apropos, la „renumitul” exercitiu tancurile noastre au surprins Abramsurile, majoritatea tancurilor americane fiind lovite din fata. Tactic a fost un succes nu si tehnologic. Bravo ofiterilor nostri, dar a fost doar un exercitiu tactic…

            Acum, crede vreunul dintre voi ca intr-o situatie reala de lupta, face-to-face TRul ar avea vreo sansa?! Americanii aia ar mai umbla ei nauci fara infanterie, fara cercetare, fara drone, etc?!
            E exact acelasi tip de exercitiu pe care indienii se tot lauda ca doboara toate alea: F 16, F 15, ET (am muscat si eu momeala recunosc spasit), adica un exercitiu in care astia mai smecheri se pun in inferioritate voita sa vada cum ies…

            • despre asta e vorba…din pacate..acelasi raspuns vroiam sa l ofer si eu.ala era un exercitiu in real…nu ar umbla tancurile alea neinsotite de infanterie,recunoastereaeriana si terestra executata de humvee bradley..+infanterie..etc.din pacate..ma repet..cu ce avem acu pe bizoni..sgariem vopseaua in mare parte.lovituri norocoase da..exista..dar astea sunt exceptii..

            • poate vede si specialistul de carton VICTOR

            • Nu le-au surprins din fata, ale noastre au luat-o prin padure si le-au cazut in spate.

              • asta e totusi un scenariu realist pt o confruntare intre noi si rusi pe teritoriul nostru. Nu cunosc planurile de lupta, dar sunt sigur ca nu presupun o infruntare fata in fata cu tancurile rusesti ca la El Alamain sau la Kurk. Mai logic ar fi sa ne ascundem in padurile din zona subcarpatica, unde cunoastem fiecare vale si deal. acolo ar avea o sansa mai mare si bizonii nostrii

              • @Anla. Nope, ai nostri AU STAT IN PADURE, americanii inaintau fara sa cunoasca pozitia, ai nostri cu creanga si frunza pe ei au spus FOC!, si asa am castigat gloria eterna in lupta cu Abramsul.
                In viata reala, in fata T 90, n-as incerca miscarea. Eu personal am oroare de pozitii fixe.

        • Un lucru sigur îl știm despre tancurile rusești: îl lateral și spate au protecție execrabilă. Din cate știu, la revoluție un T-72 a fost lovit și penetrat în spate de un TR în condițiile în care muniția APFSDS nu apăruse încă în dotarea armatei române, care folosea proiectile antice a căror putere de penetrare nici nu sunt sigur că atingea 250mm RHAe (comparativ cu proiectilul BM-421 Sg dezvoltat în colaborare cu Israel care poate penetra 419mm RHAe la 2000m din câte îmi amintesc).
          Să revenim la T-90 totuși. Când s-a pus problema unui nou tanc, rușii au avut de ales între Object 188, un upgrade relativ simplu al lui T-72B, și Object 187, un proiect ceva mai avansat. Probabil din motive economice, au ales prima variantă. De asta, la început, T-90 era numit T-72BU. Despre protecția lui T-72B ce să zic, pană la B, schimbările din punct de vedere al protecției nu au fost chiar drastice, poate doar la turelă. Având în vedere că sursele spun că diferența dintre T-72M1 (pe care în au ungurii în număr de 15 bucăți în dotarea armatei ☺) și T-72B cu ERA kontact 1 e de cam 20% în zona frontală a șasiului (se estimează că ar fi 400mm la T-72M1 și 480 la T-72B cu ERA dar nu bag mâna în foc în legătură cu numerele astea), putem presupune că T-72B fără ERA ar avea aceeași protecție ca T-72M1 (din nou, in zona frontală a șasiului) adică aproximativ 400mm RHAe (cum am spus nu sunt sigur dar cred că e pe aproape).
          Daca revizuim ideile deja menționate: TR poate penetra frontal orice T-72 care nu are ERA; T-90 e un upgrade relativ simplu al lui T-72B, și protecția din lateral și spate e mult inferioară comparativ cu cea din față (mai ales la tancurile rusești), concluzia e că TR poate penetra în lateral și spate orice tanc din dotarea armatei ruse, exceptând poate T-90MS/SM și T-14 pe care probabil le poate penetra doar in spate.

          • mamah..ma ti innebunit cu penetratu asta..:))deja ma gandesc la altceva..:)Pce sa zic..posibil..dar cat % sanse sa lovesti un tanc din spate?dak aveam in dotare un leopard a6+.abrams.etc..alteleterau sansele de reusita.parerea mea..ah da..si app..cand intra noile achizitii in dotare..?ma refer la spikeurile alea pt infanterie?mai stie cineva ce capabilitati de penetrare au alea?si din nou app..mi se pare infirma achizitia..prea putine..ms

            • De acord, upgradat, cum e, TR-ul e mult inferior din orice punct de vedere față de un tanc modern. Mie mi-ar plăcea să luăm Leopard 2 PSO nou-nouțe ?.
              Legat de rachete, eu nu știu câte au luat pentru infanterie, și nici nu găsesc.

          • Nope, dimpotriva
            http://www.rumaniamilitary.ro/despre-t-72-ul-dambovitean-4
            T 72ul s-a comportat onorabil, mai ales ca distanta de tragere a fost foarte mica.

            • George, pana la urma baietii de la Caracal au tras cu T55 sau cu TR-ul in T72 acela? Eu am citit acolo ca au venit cu T55 ca-l cunosteau mai bine. Stiu ca TR e derivat din T55

              • Cel care a povestit pe forumul cartula.ro este și el ofițer de tancuri. Probabil știe ce spune, iar tancul T-72 lovit la văzut cu ochii lui în perioada aia. Dacă tanchiștii de la Caracal erau mai bine antrenați sau mai calmi (stresul din zilele alea era imens) și dacă știau ce au în față poate și T-72 românesc sfîrșea ca cele din filmele de pe youtube, în flăcări și cu turela sărită, iar de echipaj se alegea praful.

    • Interesant:

      „A mai stat onor guvernul vreun an să mai cumpănească lucrurile şi a pus la cale o altă gugumanie şi anume cumpărarea a câtorva sute de maşini amfibii de luptă 8×8 de la (ce surpriza!) aceaşi firmă germană Rheinmetall, furnizor controversat al armatei ruseşti de altfel. De data aceasta, ingineria financiară constă in aşa-zisa asimiliare a maşinii de luptă in România, motiv pentru care Rheinmetall şi Uzina Automecanica Moreni au format un joint-venture (50%-50%) pentru a produce această maşină de luptă.

      Şmecheria aici este următoarea: Rheinmetall nu are in portofoliu o maşină blindată amfibie ci, de fapt cumpără o caroserie care este gândită de către cercetătorii armatei române, pe care va dezvolta un produs care incă nu există, doar pentru a-şi vinde maşinile in România.

      Acum, trebuie să inţelegem că echipa competent-guvernamentală de fapt refuză să realizeze acelaşi joint-venture cu o firmă americană (General Dynamics este cel puţin o candidată serioasă, dar nu singura) care dispune de o astfel de maşină! Punem pariu că, până la urmă nemţii vor livra vreo 200 de maşini fabricate pe la vreun alt partener german şi când să se mai facă ceva şi la Moreni se va opri contractul? Cunoscătorii ştiu că Rheinmetall se plimbă de vreo cinci ani prin România incercând să realizeze acest contract, dar până acum nimeni nu a fost dispus să batjocorească legea română şi interesul naţional in asemenea hal.

      Şi uite aşa, de dragul Rheinmetall, miniştri alminteri serioşi ajung să cumpere cu livrare in 2018 o maşină cu specificaţii din 2011!!! Ceea ce au in comun cele două contracte menţionate mai sus este incredinţarea fără licitaţie aceleiaşi firme germane a două programe de achiziţie de tehnică militară, adică pe româneşte bani româneşti cheltuiţi pentru satisfacţia lui Mutti.”

  16. Într-un război Rusia se va remarca cu siguranță prin pierderile uriașe pe care le va avea.
    Irakienii cu renumita tehnica rusească au pierdut 100 000 de oameni versus 148 ai coaliției în primul război respectiv 30 000 versus 130 în al doilea război. Vai de mama rușilor,ce au avut în WW 2 ca pierderi va fi nimic.

  17. Usor cu mobila d Musoiu asta e contract serios :).Cantecul de lebada al lui Ciolos via Iohanis.

  18. Rușii folosesc FPGA-uri ALTERA(Coreea de Sud) si Xilinx(USA) pentru placi de procesare a semnalelor radar cat si pentru electronica din diverse rachete….păcat ca nu mai stiu numele firmei rusești……concern Granit sau asa ceva

  19. Din informatiile disponibile cred ca este ca la Radio Erevan: este adevarat ca Afganitul are succes impotriva APSD/APFSDS, dar in anumite conditii (proiectile cu viteza la iesirea de pe teava de maximum 1500m/s, eficienta de x%, unde x tinde la 60-70%, in arc frontal de 90-120 de grade, cu proiectile trase de la o distanta de minimum 1000 de metri si folosite toate sistemele de protectie).

    1. Sistemul ar trebui vazut prin prisma intregului (este doar o parte a protectiei, alaturi de blindajul pasiv si activ)
    2. Scopul fiind doar de a destabiliza sageata, pregatind actiunea urmatorului nivel de protectie
    3. Testele au fost efectuate cu proiectile proprii, rezultatul asteptat fiind bazat pe un model matematic dezvoltat din informatiile disponibile despre proiectilele posibililor adversari (asta daca nu au dus sistemul la testat live sau in poligoane in tari unde exista deja asemenea proiectile)
    4. Lovitura este parte a unui sistem de protectie, care include radarele si unitatile DSP. O scurta incercare de reverse engineering urmeaza.
    Vorbind de radar, ar putea fi:
    – sau de peste 20 GHz (banda K/Ka, banda NATO K) pentru a avea o densitate suficient de mare a elementelor antenei si a face prelucrari mai complexe – precizie mai mare in azimut, informatii despre elevatie; implica un cost mai mare dar aduce ca beneficiu informatii foarte precise
    – sau intre 10-20 GHz (banda X/Ku, banda NATO J) pentru un cost mai mic al unitatii RF, nefiind dezvoltat ca sistem state-of-the-art (nu are informatii despre elevatie ci doar azimut
    Singurele caracteristici AESA utilizabile sint in acest caz beam steering si frequency agility. Posibil ca in viitor sa vedem capabilitati de scanare pasiva, anti jamming & jamming si fire control.
    Prelucrarea semnalelor ar putea fi realizata cu o combinatie software/hardware. Deja din 2011-2012 DSP-urile sint concurate de procesoarele avansate (ex Intel i7), existind module DSP bazate pe o combinatie de procesoare Intel si FPGA.
    5. Probabil este inca in curs de dezvoltare; daca ar fi fost in productie:
    – ar fi fost anuntat un program de upgrade al tancurilor existente deja pentru a include si acest sistem (contra: costul este un factor)
    – sistemul de pe T14 ar fi fost construit foarte solid (pare firav daca il compar cu Trophy sau AMAP-ADS)
    Pare, deci, sau o varianta de dezvoltare sau se asteapta sa fie schimbate foarte des pe teren.
    6. Pe linga fiecare antena, mai exista un senzor – probabil pentru detectarea iluminarii laser si/sau camera.

    Cit despre succesul blindatelor moderne, acesta incepe sa depinda tot mai mult de capabilitatea de a isi proteja zonele sensibile cit mai mult sau de a suplini prin alte metode senzorii nefunctionali. Cresterea numarului de senzori le face vulnerabile la atacul cu mijloace mai ieftine, care sa scoata din uz senzorii – ma gindesc la munitia de calibru mic autoghidata (ex: EXACTO sau varianta ruseasca), proiectile exploziv de proximitate cu fragmentare.

    Oricum, rusii se misca si par a fi primit ajutor tehnologic ‘pe sub mina’.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *