Voi incerca sa fac o trecere in revista a directiile posibile de dezvoltare a celui mai puternic sistem de lovire al Fortelor Terestre Romane, LAROM, asa cum apar din sursele publice.
Actualul LAROM este rezultatul unei cooperari cu firma israeliana IMI, care a conceput un pachet de modernizare a lansatoarelor de rachete clasice de provenienta sovietica GRAD, permitand pe langa cresterea preciziei tragerilor si lansarea rachetelor mai avansate de tipul LAR-160 (Light Artillery Rocket).
In varianta clasica, cu rachete de 122mm, raza de actiune este de 20km iar in varianta LAR Mk4, de 160mm, raza de actiune este de 45km. Recent, rachetele de 122mm au fost upgradate cu motoare din import, raza de actiune dublandu-se, pana la 40km.
Toate acestea sint rachete nedirijate, cele de 122mm fiind stabilizate aerodinamic iar cele de 160mm prin rotatie insa LAROM poate folosi si varianta dirijata a LAR-160, AccuLAR.
Inca de la momentul aparitiei, rachetele de artilerie (MRLS) s-au aflat in competitie cu artileria clasica, avand avantajul razei de actiune si al suprafetei acoperite mai mari dar avand dezavantajul preciziei scazute si al costului mai mare per unitate.
Progresele artileriei clasice din ultimul timp (introducerea tunurilor L52, a proiectilelor „base bleed” si a celor asistate reactiv) au extins raza de actiune la peste 40km si, daca luam in considerare precizia ineret mai buna a artileriei clasice, aparitia proiectilelor „cargo” cu submunitii si a posibilitatii ghidarii prin GPS, avantajele artileriei reactive s-au erodat si este nevoie de o evolutie atat in privinta preciziei cat si a razei de actiune pentru ca MRLS sa ramana relevant.
Precizie crescuta
Actualul sistem determina coordonatele tintei bazandu-se pe coordonatele GPS ale platformei de achizitie si luind in calcul directia si distanta relativa a tintei masurate cu ajutorului unui goniometru si a unui laser.
Informatiile sint trimise printr-un sistem ACCS (Artillery Command And Control System) unui punct de comanda care ia in calcul informatiile obtinute de la statiile meteo Vaisala si pozitia lansatoarelor determinata prin GPS si furnizeaza bateriei ordinele de tragere.[1]
Precizia tragerilor poate fi afectata atat de erorile in determinarea pozitiei tintei, de orientarea platformei cat si de abaterea cumulata in timpul zborului rachetei.
Un prim pas propus de Aerostar, integratorul LAROM, consta intr-un sistem de urmarire al rachetelor prin intermediul unui radar Doppler si efectuarea corectiilor necesare asupra platformei lansatoare[2]. Avantajul consta in faptul ca nu sint necesare modificari ale munitiei si deci un cost scazut al upgrade-ului insa rachetele vor fi in continuare neghidate, precizia fiind afectata de abaterea de la traiectoria normala.
O solutie avansata vine de la IMI, care ofera AccuLAR, un sistem TCS (Trajectory Correction System) care utilizeaza de asemenea un radar de urmarire dar are in plus un senzor GPS si un sistem de telemetrie instalate la bordul rachetei. Pozitia rachetei este in permanenta masurata prin intermediul radarului si a senzorului GPS, iar traiectoria reala este comparata cu cea dorita de catre o statie de la sol, care trimite apoi comenzi de corectie rachetei prin sistemul de telemetrie. Avantajul acestei metode ar fi acela ca racheta este ghidata in faza terminala a zborului si erorile de navigatie sint corectate, dezavantajul fiind acela ca statia terestra poate ghida un numar limitat de rachete in acelasi timp, numarul publicat fiind 12.
Anumite surse indica Romania ca utilizator al AccuLar [3], insa nu exista o confirmare oficiala.
Urmatoarea evolutie ar fi aparitia unui sistem de navigatie complet autonom cu ghidaj inertial asistat de GPS, similar cu Lockheed Martin GMRLS, cercetarile fiind in curs.
Raza de actiune extinsa
Unul din obiectivele declarate este extinderea razei de actiune de la 20-45km, in acest moment, la 150km [4] si o alegere logica ar fi IMI Lynx. Acesta este o dezvoltare a GRADLAR, prin adaugarea posibilitatii de lansare a unei noi rachete de artilerie EXTRA (Extended Range Artillery) dar si a unei rachete de croaziera, DELILAH-GL.
EXTRA are o raza de actiune de 150km, un diametru de 300mm si o greutate de 430kg (din care 150kg este incarcatura de lupta).Ghidarea se face printr-un sistem inertial asistat de GPS [5].
Mai jos este o prezentare a IMI Lynx din dotarea Azerbaigianului, in cele trei configuratii de baza: 122/160/300mm [6].
DELILAH-GL este o racheta de croaziera cu raza de 250km, propulsata de un turboject, cu ghidaj INS/GPS si infrarosu pe portiunea finala a zborului si cu posibilitatea de a fi controlata prin telemetrie.
La final, o poza foarte interesanta, un lansator LAROM in timpul unui test cu racheta EXTRA.
Surse:
[1]www.brigada8art.ro/accs.html[2]www.aerostar.ro/doc/produse/cercetare/LANS.pdf
[3]www.asianmilitaryreview.com/upload/200712032017151.pdf
[4]www.rft.forter.ro/50_teorie/507-arm/01.htm
[5]www.imi-israel.com
[6]www.military-today.com/artillery/azerbaijan_lynx.htm
[6]www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?109837-Rockets-and-missiles-of-Israeli-origin.
Vali