Sud coreenii nu se dezmint la capitolul seriozitate si continua sa modernizeze si mai vechile tancuri Rotem K1. Posibil ca programul de modernizare a K1 a fost accelerat si de necesitatea de a intarzia anumite loturi de K2 destinate armatei nationale din cauza comenzilor externe…
Astfel, agentia sud-coreeana de inzestrare a armatei DAPA a anuntat finalizarea modernizarii pentru cel de-al treilea lot de tancuri la varianta K1E1, fara a specifica numarul de agregate, probabil de nivelul unui batalion. Fondurile pentru acest lot au fost alocate in septembrie 2022. Modernizarea tuturor celor 1000 de tancuri K1 la standardul K1E1 este planificata pana in 2026, procesul de modernizare a parcului find demarat in 2014. In inventarul armatei sud-coreene se mai afla 484 de tancuri K1A1/K1A2, 100 de K2, 597 din mai vechile M48A5 si 40 de T-80U.
Astfel tancurile K1 vor fi interoperabile datorita integrarii electronicii moderne cu parcul existent de tancuri K1A2, K2 si de MLI-uri K21. Standardul K1E1 pare o modernizare mai limitata decat K1A, parand sa pastreze tunul KM68A1 calibrul 105 mm (licenta a americanului M68), cu o rezerva de munitie de 47 lovituri, in timp ce K1A1/A2 este echipat cu KM256 calibrul 120mm (licenta a americanului M256/L44), rezerva de lovituri in agregat scazand la doar 32 de lovituri. E posibil ca K1E1 sa ramana cu aproape 2 tone mai usor decat K1A, daca nu primeste nici blindaj aditional consistent, conservand o masa de 51,5 tone. Surse mentioneaza totusi imbunatatirea blindajului la K1E1 (urcand protectia frontala la penetratori de la 500 la 600 mm blindaj echivalent otel laminat omogen), ceea ce inseamna ca diferenta de masa fata de K1A va fi data de diferenta de masa intre montajele tunurilor de 105 si 120mm. In cadrul renovarii se mai mentioneaza si planuri de imbunatatire a tractiunii, posibil prin cresterea puterii motorului de la 1200Cp la 1320Cp, dar acest aspect nu este confirmat.
Protectia mai redusa si tunul calibrul 105mm par sa fie suficiente impotriva potentialului inamic al fratilor de la nord, adica T-62 si derivatele sale. Pachetul de blindaj de baza KSAP are avea urmatoarele valori in valori echivalente blindaj omogen laminat din otel (RHA):
- 688mm blindaj frontal sasiu (versus 700mm la Abrams M1IP/A)
- 322mm blindaj lateral sasiu (versus 400mm la Abrams M1IP/A)
- 740mm blindaj frontal turela (versus 750mm la Abrams M1 respectiv 900mm la M1IP/A1/A2)
Valoarea de protectie frontala echivalenta +600 este apropiata de cea a pachetului de blindaj suplimentar DU (uraniu saracit) instalat pe Abrams, sau a pachetului suplimentar de blindaj stratificat si spatiat pentru STRV122, protectie care contribuie la ingrasarea tancurilor cu aproximativ 10 tone.
Coreeni au dezvoltat pentru tunul de 120 mm si munitie indigena, demn de retinut fiind:
- APFSDS K276 – munitie penetranta cu sabot din tungsten (calit in 20 de cicluri pentru cresterea pana la de 3 ori a duritatii materialului), cu o capacitate de penetrare superioara cu 8-16% fata de sagetile de tungsten similare, ca alternativa la penetratorul cu uraniu saracit din inventarul american (fata de care e mai putin performant cu 6-10%). Astfel s-ar asigura penetrarea a aproximativ 600 mm blindaj echivalent otel laminat omogen la distanta de 2 kilometri, unghi de 60° (sursa Wiki).
Nu se precizeaza daca ar exista planuri pentru integrarea munitiei Korean Smart Top-Attack Munition (KSTAM) si pe ROTEM K1A, aceasta fiind dezvoltata pentru ROTEM K2.
In cadrul modernizarii K1E este prevazuta instalarea unui sistem digital de management al luptei interconectat in retea (C4i), conectat la radiouri digitale de ultima generatie pentru coordonarea subunitatilor pana la nivel de sub-batalion. La acestea se adauga un sistem de identificare automata a inamicului (cu razpuns automat la interogare in banda Ka) si un receptor pentru navigatie prin satelit, pentru identificare pozitionare cu acuratete. Au mai fost adaugate camere de vedere in fata si in spate, in special pentru largirea campului vizual al soferului.
Reamintim ca din start, utilizand vizorul termic SAGEM pentru comandant, Rotem K1 are capacitati hunter-killer, putand angaja simultan, in secventa scurta, mai multi inamici, lucru devenit posibil la Abrams doar incepand cu versiunea M1A2.
Mai multe detalii despre K1E1 vs K1A1/A2 am dat in aticolul de aici: Lotul 3 de K2 Black Panther si modernizari ale K1 .
Simulator de antrenament pentru ROTEM K1E
Rotem K1, in ambele variante, foloseste tunuri de provenienta americana, putand folosi cu un anumit efort de integrare majoritatea muntiilor folosite de M1 Abrams. In acelasi timp ar putea fi o varianta mai ieftina, raida si fiabila de inzestrare rapida pentru crearea unei coloane vertebrale a fortelor terestre, putand fi complementat ulterior si gradual de mai complexul si modernul Rotem K2 Black Panther, care isi face debutul in Europa prin programul polonez de inzestrare si posibil cel norvegian. Este exact ceea ce fac si sud coreenii in acest moment, ca si abordare de modernizare a fortei lor de tancuri.
Am mai mentionat in mai multe randuri, ca avand in vedere starea infrastructurii de la noi dar si situatia terenului si infrastructurii de transport de la est de tara noastra, ar fi contraindicata achizitionarea de mastondonti de peste 60 de tone, desi acestia sunt de dorit din punctul de vedere al protectiei echipajelor.
Chiar daca fortele noastre terestre cocheteaza cu ideea achizitionarii de Leopard 2 sau Abrams… ar trebui pus in balanta daca nu cumva cea mai mare parte parcului de 276 agregate cerute de MApN ar trebui mai degraba sa se incadreze in limitele de gabarit existente la noi, pozitionand strategic poate doar unul sau doua batalioane grele impreuna cu forta americana stationata pe teritoriul Romaniei, pentru interoperabilitate.
Marius Zgureanu
Surse:
K1E1 Tank – Fighting-Vehicles.com
Altair.com.pl/news/view?news_id=38945
.