Lotul 3 de K2 Black Panther si modernizari ale K1

In 25 noiembrie Hyundai Rotem au incheiat un contract cu DAPA (Administratia Programului de Aparare Sud-Coreeana) pentru livrarea celei de a treia transe de tancuri Rotem K2 Black Panther.

Daca doar banuiam cat costa un K2 Black Panther… acum avem si valoarea exacta!

K2

Contractul prevede livrarea a 54 de masini (un batalion) pana in 2023 pentru suma de 53 de miliarde de woni (482 milioane dolari), pretul fiind de 8,92 mil.$/ vehicul livrat de fabrica (deci fara piese, munitii, formare si mentenanta aditionale). Comanda permite mentinerea in activitate a liniei de productie.

Primele tancuri K2 au fost comandate in 2010, fiind aproximativ 100 de vehicule, iar livrarile acestora au fost finalizate in 2015 iar operationalizarea pana in 2017. Un alt lot de 100 de tancuri a fost comandat in 2014, cu finalizarea livrarilor in 2021.

Potrivit Balantei militare 2020 fortele sud-coreene totalizeaza 2221 tancuri, cu urmatoarele modele si efective: 1000 K1/K1E1, 484 K1A1/K1A2, 100 K2, 597 M48A5 si 40 T-80U.

Interesant de retinut ca mai au inca aproape 600 de tancuri M48A5 Patton  nepensionate, ceea ce inseamna ca efectivul cumulat de K1 si K2 nu este suficient numeric pentru necesarul sud-coreean. Prin prisma parteneriatului strategic cu Coreea de Sud, puteam sa ii ajutam cu o consiliere si sa le sugeram sa le taie, cum am facut noi deja inclusiv cu TR-85, un tanc superior lui M48… Ca doar asa procedeaza adevaratii piloni de stabilitate regionala si furnizorii de „Securitate” (stim noi de care!): taie tancuri cu sutele si apoi se scobesc prin buzunare daca au bani sa cumpere din import cateva zeci, sa-i sperie pe rusi.

Si daca, dupa ultimele zvonuri, Abrams pare favoritul pe lista mioritica de cumparaturi, iata ca americanii se plang de masa de 72 de tone a noului Abrams M1A2C (SEPv3), acesta avand dificultati de  compatibilitate cu trailer-ele, vehiculele de recuperare si echipamentele de traversare apa existente inventarul U.S. Army. Totusi, raportul oficial infirma aceste afirmatii.

„Norocosi”, noi inca jucam in liga cu infrastructura de transport firava si limitata majoritar la mase de 50 de tone specifice tancurilor noastre – deci ghinion penru americanii care vor sa mai plimbe Abrams pe la noi. Chiar si proaspat achizitionatele (de MApN) platforme de transport Iveco ar putea sa aibe probleme in anumite conditii rutiere la mase transportate de peste 70 de tone.

Si de unde a plecat Abrams cu 54 de tone initial. Sus, de la stanga la dreapta: Chrysler XM1, M-60 si General Motors XM1 (sursa Pinterest)

 Randul de sus – Chrysler XM1 (viitorul Abrams) – jos General Motors XM1

Ca sa ajungem si la ceva poate mai potrivit pentru noi, sa ne amintim de ultimul derivat al liniei XM1, si anume fratele mai tanar si mai „subtirel”, Rotem K1-88. Astfel stirea este ca inclusiv inventarul cel  mai modern de 480 tancuri K1A2 va fi modernizat la un nou standard, potrivit anuntului de anul trecut facut de ministerul apararii sud-coreean. Directiile de ameliorare au fost evaluate intre iunie-octombrie 2020.

Prototipurile XK1, de doar 51 de tone

Printre propuneri amintim:

  • un nou sistem de constienta situationala,
  • periscop cu vedere termica pentru sofer;
  • un nou blindaj suplimentar cu performante ridicate, care sa il inlocuiasca pe cel actual;
  • un sistem de protectie activa hard-kill contra rachetelor antitanc, aditional celui softkill instalat pe versiunea A2 si derivat din cel al K2 Black Panther;
  • o statie de arme teleoperata pentru comandant,
  • un sistem modern de protectie NBC si control ambiant in interior,
  • un motor mai puternic: fie crescand puterea actualului motor MTU 871 Ka-501 la 1300-1380CP fie inlocuindu-l cu un nou agregat.
  • inlocuirea suspensie hidropneumatice (pretentios de intretinut) cu o suspensie in brate similara cu cea de pe K2.
  • instalarea unei unitati auxiliare de putere (APU) pentru modul activ in stationare;

Prototip XK1 in teste

In acelasi timp se studiaza posibilitatea de a avea o versiune fara echipaj uman (Unmanned Ground Vehicle) a Rotem K1.

Aproximativ 1000 de exemplare sunt inca versiunea K1  (tun cal. 105mm KM68/licenta M68E1 bazat pe Royal Ordinance L7), dintre acestea 210 fiind oferite in 1997 Malaieziei.

Se intentioneaza modernizarea tuturor K1 la standard E1 cu urmatoarele:

  • Sistem nou de tuburi pentru traversare vad/scufundare : adancimi de pana la 4,1m cu pregatire de pana la 30 de minute;
  • control automat al comenzilor cu IFF (identificare amic-inamic);
  • pozitionare GPS/NS;
  • comunicatii si afisaje wireless digital;
  • sistem de protectie activa impotriva proiectilelor reactive si rachetelor antitanc.
  • C4I Network-centric battle management;
  • Camere de luat vederi in unghiuri dificile, pentru constienta operationala 360°;

XK1-Type 88 – linii generale prototip (Sursa Sturgeonhouse)

Printre avantajele Rotem K1/A1/A2, enumeram:

  • masa redusa la maxim 54 de tone, ceea ce ofera rezerva de masa pentru alte modernizari ulterioare;
  • presiune redusa pe sol, datorita senilelor late (poate folosi aceleasi senile ca si M1 Abrams);
  • tensiunea in senila poate fi crescuta/scazuta la comanda, din interiorul cutiei blindate, in functie de teren neted /accidentat;
  • capacitate de a se inclina sau cobora/ridica garda la sol datorita suspensiei hidropneumatice partiale, putandu-si reduce expunerea fata de inamic precum si controla astfel unghiul blindajului frontal. In plus se dubleaza capacitatea de inaltare-coborare a tunului : +20  la -9.7 grade la K1 vs +10 la -5 la M1
  • stabilizare crescuta a platformei datorita aceleiasi suspensii, ceea ce face ca stabilizarea tunului sa fie mai buna in mers comparativ cu tancurile cu suspensie clasica;
  • echipabil cu tunul M256/L44, acelasi cu cel folosit pe M1 A1 Abrams, de unde posibilitatea de a folosi, cu anumite modernizari, gama de munitii americane. Aceasta face posibila echiparea si cu mai usorul tun XM360/E, care echipeaza prototipul GDLS Griffin, pentru a economisi masa;
  • existenta unei game de munitii cal. 120mm sud-coreene, cum ar fi APFSDS dar si lovitura inteligenta de tip trage-si-uita si lovire de sus – Korean Smart Top-Attack Munition (KSTAM) – cu distanta de tragere de 2-8km. KSTAM coboara franata de o parasuta in timp ce un radar in banda milimetrica incorporat alaturi de senzori infra-rosu si radiometric cauta tinte fixe sau in miscare, tinta fiind selectata apoi de echipaj.
  • inaltime redusa fata de Abrams, putand avea insa o garda la sol mai mare:

diferenta de inaltime intre Abrams si Rotem K1 in pozitie coborata a suspensiei

Inaltime Abrams vs Rotem K1 in pozitie inaltata a suspensiei

  • Vizoare pentru comandant si tragator la standard similar cu Abrams M1A2
  • Motorul diesel MTU 871 Ka-501 este un derivat mai compact al motorului folosit pe Leopard 2

 

Valori probabile ale blindajului compozit de baza KSAP al Rotem K1, posibil o varianta de Chobham (primele variante foloseau SAP(Special Armor Plate)), in valori echivalente blindaj omogen laminat din otel (RHA):

  • 688mm blindaj frontal sasiu
  • 322mm blindaj lateral sasiu
  • 740mm blindaj frontal turela

 

De la stanga la dreapta: K1E1, K1A1, K1A2

Daca ai nostri tot se chinuie cu achizitia a unul sau doua batalioane de Abrams, oare K1 nu ar fi o solutie mai potrivita, chiar si de ar fi doar in completare fata de catafractul de 72 de tone? Si nu e prima oara cand intreb…

 

Marius Zgureanu

 

Surse:

Altair.com.pl/news/view?news_id=32330

ArmyRecognition

https://www.janes.com/defence-news/news-detail/hyundai-rotem-aims-to-roll-out-unmanned-k1-mbt-testbed-by-2024

https://www.janes.com/defence-news/news-detail/south-korea-to-develop-unmanned-technologies-for-k1-mbt-and-k9-sphs

https://nationalinterest.org/blog/buzz/south-korea-planning-upgrade-its-k1a2-main-battle-tank-144242

https://thediplomat.com/2020/04/south-koreas-army-plans-to-upgrade-k1a2-main-battle-tank/

https://sturgeonshouse.ipbhost.com/topic/1660-finding-a-book-featuring-south-korean-k1-88-tank/

https://twitter.com/Ninja998998/status/1132231229300912131/photo/3

https://www.docdroid.net/zvIkXJz/130101741-m1-abrams-in-action-pdf

 

Citeste si:

Coreea de Sud operationalizeaza 100 de tancuri K2 Black Panther pana in 2017

Rotem K1 si 2

Leopard-2a7 si k9 Thunder

K2pl Wilk-lupul polonez

K9 Thunder pe cai mari

http://www.rumaniamilitary.ro/reinfiintati-arma-cavalerie-inlocuirea-tunului-antitanc-cal-100mm

http://www.rumaniamilitary.ro/ce-facem-cu-tancurile-noastre

 

 

 

53 de comentarii:

  1. Tancuri si iar tancuri! Felicitari pt articol! 72 de tone are M-1 A2 C (Sepv3) Abrams. MAPN pt ArmRo va lua M-1 A1 Abrams sh deci undeva pe la 63 de tone. Clar uele poduri din Romania vor crapa cand vor trece peste ele tancurile de 63 de tone + trailerul.
    Mai mult de 2 batalioane (108+2) de M-1`A1 Abrams sh nu va avea ArmRo pana in 2025 cu meare noroc si pe alea daca le va avea. Parea mea.
    Da K-1 A2 ar fi o super solutie pe ArmRo chiar cu un transfer de tehnologie si/sau licenta de fabricare. Dar la DPA al MAPN se pare ca domneste nemernicia si prostia combinate cu coruptia si ticalosia care duc la tradare de neam si tara!!!
    Au taiat jigodiile si TR-85, care cu modernizari putea sa faca o buna figura in ArmRo pana in 2030 cand pote vor fi bani pt un nou si performant MBT pt ArmRo.
    Chiar ar trebui sa se afle si DNA-ul si procuratura militara sa se implice, cine a dat oridinul de distrugerea capacitatii de lupta a ArmRo, prin taierea tehnicii militare, unele capabilitati fiind noi-noute. Indiferent daca aceste ordine au venit din afara Romaniei pt atingerea unor anumite scopuri politice!!!

    16
    • @nl81, sunt mai multe actiuni ilogice care pun mari semne de intrebare: Tr85 casat si pastrat T55, IAR 93 cu resursa de cateva zeci de ore (de ce nu l-au vandut macar) si utilizat MIG 21 pentru CAS ???, Delfinul pus in parc rece pentru niste acumulatori, achizitia celor 2 fregate fara pachet de armament si tergiversarea achizitiei pana le caseaza si pe astea, tergiversarea dotarii cu o noua arma de asalt, fabrica de pulberi pusa pe butuci, COS Targoviste vandut la rusi si topit, Resita ruina, decizia de a anula o comanda pentru corvete si a demara o licitatie publica, stiind ca exista risc de contestatii infinite ca la drumuri … si cred ca putem completa lista asta pe cateva pagini.
      Ce vreau sa spun este ca daca le cumulam pe toate sa avem in big picture, nu par decizii militare ci politice. Mai ales ca ceilati estici nu au avut asemenea derapaje, cu exceptia Ucrainei care pur si simplu si- a destructurat armata inainte de Crimea.
      Actiunile sunt in contradictie cu politica unchiul Sam, serparia locala de „n” ani a ros temeinic la temelia unei capacitati combative a armatei romane. De s-a facu asta? Cred oricine poate intui cui ii este in avantaj. E clar ca am fost penetrati la greu pe aproape orice palier, ne dam vasnicii aparatori ai flancului sudic, dar cu actiunile astea in spate eu cred ca mai bine lasam ciocu’ mic si sa ne facem curat in menajerie ca pute rau de tot.

      25
      • Da se poate sa fi siu fost penetrati de catre serviciile secrete din est care asa ne-au sabotat din interior cel putin in armata, si cine ne poate garanta ca aceleas servicii nu au penetrat direct la varful NATO?
        A fost un zvon ca in momentul preaderarii Romaniei la NATO una din conditii a fost reducerea efectivelor si tehnicii ArmRo, conditie de care s-a profitat ca sa se ia deciziziile ciudate si aberante de scoterea din dotere si in unele cazuri taierea tehnicii militare precum TR-85, IAR-93, OSA-1, MIG-23/-29, etc, totul combinat cu o mare coruptie si hotie amestecate cu interese personale si de grup.
        Cine de la conducerea NATO a impus aste Romaniei si armatei sale + dc, si in numele cui de fapt a impus ceasta decizie……este de cercetat!? Se shtie f bine ca multi din vest pt interesele lor (gaze, energie) duc o politica de a nu stresa si incita prea mult russia si fac TOTUL in acest sens!!!
        Tot atunci la preaderarea in NATO la negocieri, cu mare greutate s-a obtinut infintarea brigazilor 9 din Dobrogea si 18 din Banat, care nu erau initial in planul de reorganizare al ArmRo dupa aderearea la NATO. Trebuie sa caut link-uri din presa pe net ca sa demonstrez asta. Poate unii mai informati ca mine de pe acest forum deja au aceste link-uri din presa vremii.
        Cum s-a distrus industria si economia Romaniei dupa 1990 asa s-a distrus si armate ei +industria militara romaneasca prin mega courptie si hotie, interese externe si de grup/individuale interne protejate de o clasa ploitica in majoritate nemernica si criminala care a tradat romanii si Romania!!!

        3
  2. Salut. Deci noi ca sa asiguram asa cum ne laudam securitatea in regione si ca sai speriem putin pe ivani ne trebuiesc 1000 de testoase?.

    2
    • 5 battalions de Abrams/Leo2 Sunt sufficiente,alaturi de 5 battalions de IFV gen Jder/Puma/Lynx…..noi suntem in curul gol la Shorad,aviatie cu o singura escadrila F16 Block 15 si aia,de marina nu zic,afara de “limited “ “skills retension “ sunt doar buni de parada si anti piracy missions….AA nu au(Strela,???),AN nu au (Styx,???)….
      Ma scuzati,ceva au,baterii de vin….pt alea le-a iesit licitatia…?

      5
    • Nu, doar 54… pacat ca nu tine doar cu 12 si apoi inca 5 🙂
      Ar putea incerca cu 31, cum era vechiul efectiv…
      Alea 1000 sunt ca sa ii sperie pe nordcoreeni!

      2
  3. belea americanii?tot îi atârnă chestii cu fiecare nou standard de modernizare si acum se miră că rupe cântarul din baie.

    6
  4. Era un baiat,Potrivnik ii zicea,a fost banat ca e negativist….el tot zicea,nu se va lua,nu se va face….avea dreptate,care l a banat ar trebui sa si ceara scuze,ce tancuri,astia nu au luat cateva UAV,Hermes/Predator,whatever,Beretta ARX 160 ….S-A SEMNAT CONTRACT= 0 ,nimic,in Pom si Pomul in aer ?……Potrivnik avea dreptate,mama lor de nenorociti,au luat inapoi la buget si restul de 200 milioane ramasi pe 2020…Potrivnik avea dreptate…..NU SE VA FACE,daca nu forteaza US sa luam avioane si tancuri mai vb prin anii 2030….avem jenerali,amirali,secretare si baterii de vin….dupa mine potopul…..
    Apropo,gandirea cu nu luam Abrams ca I greu si cade podul e gaunoasa tare,TREBUIE SCHIMBATE PODURILE,daca Ai 2 armasari ca lumea si o caruta putrezita,schimbi caruta,nu armasarii…?‍♂️?

    5
    • Trebuie schimbata clasa politica! Niște incompetenti plini de ei, care nu sunt în stare sa facă nimic bun pentru tara asta. Eventual troc pt funcții. Suntem în februarie și încă nu avem bugetul pe 2021!!!

      4
    • din 1990 stim ca trebuie intretinute si apoi schimbate podurile si rezultatul este… ala constatat si negativ. Cred ca a afirma ca avem mai putine poduri decat in 1990 nu este deloc fals, sa nu mai vorbim de starea celor ramase, majoritatea fiind serios degradate.

      Presupunand ca aliatul strategic ne forteaza mana tremuranda de atata frecat… mai mult de unul-doua batalioane pe termen scurt nu vad fezabil pentru Abrams sau ce o fi.

      Ok, le luam si apoi cat dureaza sa aducem la zi infrastructura? 10, 15, 20 de ani?

      Bine un batalion sau doua le „blochezi” prepozitionate prin campiile de est ale tarii (cu dificultatile inerente ulterioare daca planurile de bataie se schimba si trebuie iar mutate: tot alaiul de trailere, trenuri, poduri, batalionul de genisti gata de ajutat treceri de apa, etc).
      Insa pentru restul vei avea nevoie sa le poti aduce cumva macar pana acolo

      4
  5. Cum marines americani renunță la Abrams ( 4 batalioane din care 3 active pentru un total de 221 „scule”) vom cumpăra second hand cite avem nevoie. Cînd o să avem voie. ?
    Abrams din dotarea USMC cântărește ” doar” 62 de tone.
    Are tun 120 mm țeavă lisa lung 44 calibre.
    40 lovituri in dotare.
    Chiar daca le cumpărăm cindva ( sau oricare alt tanc cu tun standard NATO) nu va bucurați că nu producem nici un proiectil in calibru 120 mm.
    Deci părerea mea e că lipsa producției autohtone de proiectile împiedica oricare achiziție.
    Chiar cumpărate tancurile in rate , cadou moka , daca nu producem muniția și nici măcar praful/ pulberea de lansare a oricărui proiectil, importam muniția sau cheltuim zeci de milioane pentru a reconstrui ce am distrus ? Întrebare de baraj. ?

    15
  6. bune alea unmaned, teleghidate, mai ales ptr. RO Army care si asa are probleme de efectiv. ca la alea poti pune si un burtos de 1,80m care n-ar incapea intr-un tanc adevarat. luam teleghidate. asa emiem si noi ptetentia ca sintem la butoane.

    1
  7. Numai tanchist sa nu fi in razboaiele moderne din zilele noastre! 🙁

    7
  8. Un articol interesant în OPEX360.
    Realizarea unui tanc usor (asa zis „întrebuintabil”) numit « Enhanced Main Battle Tank » E-MBT fàrà sà se mai astepte tancul franco-german MGCS.
    Dacà (si cu parcà) Nexter ar lansa programul acum, ar fi gata în 2022.
    http://www.opex360.com/2021/02/02/la-france-aurait-elle-interet-a-lancer-un-projet-de-nouveau-char-sans-attendre-le-mgcs

    2
    • Eh, asta e mai mult vocea consortiului KMW-Nexter sa mai vanda ceva in genul strutocamilei Leoclerc pana la aparitia unui nou tanc, decat vreo nevoie a fortelor armate franceze sau germane.
      Leclerc-ul e ultimul aparut in Europa si mai are marja de modernizare si crestere a masei. Trecerea la sasiu de Leopard inseamna mai multa protectie si rezerva de masa pentru a adauga si mai multa protectie inclusiv pe turela de Leclerc, mai deficitara decat cea actuala de Leo2 la protectie.
      Insa Leoclerc-ul, prin absenta celui de-al 4-lea membru al achipajului si a protectiei aferente ar putea economisi vreo 5 tone daca nu mai mult, fata de Leo2 care tinde sa se ingrase spre 70 de tone.

      1
  9. Fain.
    Tanc, oricare ar fi, dar concept mai nou, si o varianta de centauro. Pzh-urile alea de asemenea daca vrem sa ne apropiem macar conceptual de mare unitate blindata.
    Mi se pare fantastic ca nu avem in discutie mobilitatea, avand efective reduse. Bine ca cineva in nemarginita sa inteligenta s-a gandit ca poti apara Romania cu 2 divizii de infanterie.

    3
  10. Bun articol. +1 pt K1 modernizat si eu :)))
    Dar, nu va suparati domnule Zgureanu, nu am inteles partea cu „TR-85, un tanc superior lui M48”. Cu tot respectul, daca e sa comparam variantele „stock”, M48 vs. TR85, sunt totusi 36 de ani intre ele, si da, TR este superior, desi comparatia e inutila. Daca luam TR85 vs M48A5, balanta ar atarna mai greu. M-ul 48 a dotat fortele NATO cand a iesit de pe linie. Iar in cazul TR-ului, de pe linie a iesit o caruta, un tanc imabtranit, a fost o ultima zvacnire a CANDVA maretului T55 care a fost metisat prost cu un design vestic. Singurul lucru bun al tuturor proiectelor autarhice al cizmarului de geniu geto-daco-trac, a fost know-how-ul, pe care, din pacate l-am si pierdut intre timp. Sper ca domnii care mai frecventeaza site-ul sunt ceva mai optimisti decat mine. Maximul de optimism, dpmdv, ar fi sa ne punem cu toti din partea asta de europa la masa, participam toti la o modernizare de K1, unii mai mult, altii mai putin, fiecare dupa posibilitati, si astia mai saraci, care nu-si vor umple efectivele cu K1X, vor avea si un T72 modernizat si standardizat.

    7
    • TR-85 e Superior si lui M-60, nu doar M-48, multi folosind inca tancurile astea (coreenii ,taiwanezii, turcii).
      Noi intre timp am taiat si mare parte din parcul de TR-85, nu doar T-55, fara a avea altceva in loc. Mai mult la aspectul asta se refera comparatia, ca am taiat un tanc mai nou si mai capabil decat alea.

      2
      • Va rog sa ma credeti, nu vad cum un TR85 ar putea fi mai bun decat un M48A5, daramite un M60. Tunul si SCF este clar superior la vestice. Viteza maxima e mai buna la TR. Nu gasesc specificatiile de blindaj pentru TR85, am gasit doar pentru 85M1. Dar luand in calcul si problemele de fiabilitate la TR85, tind sa inclin tot spre Patton-uri(da, M60 nu e oficial un „Patton”). Daca gresesc, va rog sa ma iertati.

        7
        • pai vorbim in primul rand de TR-85M1, ca il comparam cu modernizari ale celorlalte. Si da, de protectie e vorba!
          SCF-ul TR-85M1 e superior alora iar tunul cal. 100mm nu e mult inferior.
          De acord si cu mobilitatea.

          1
          • Imi pare rau, eu nu pot sa compar decat masinarii cam de aceeasi varsta. TR85 stock(sfarsitul anilor 80′), o varianta imbunatatita de T55(anii ’50) cu un alt tanc de la sfarsitul anilor 80′ M48A5, care e o varianta a unui tanc din anii 50′. TR85M1 poate fi, luand in calcul anii de productie, comparat cu indulgenta cu M60A3/A3TTS, Magach 6. Trebuie sa fie comparat cu Sabra, M60 Phoenix, Magach 7C.

            6
            • @Gaz, aveti o logica tip world of tank sau alt joc de asta…

              tancurile alea M48 sunt tinute in rezerva pentru ca in caz de razboi apar pierderi inevitabile; uitati-va la israelieni, koreeni, popoare care au la granita dusmani, au refolosit si modernizat toate tancurile vechi, nu le-au aruncat ca pe jucarii stricate, oare de ce?

              TR-85M1 e un tanc decent odata rezolvate problemele de fiabilitate si adaptat la mediul nostru, cu un tun 105 si munitie NATO probabil ar fi fost o modernizare putin mai buna iar in comparatie cu M60 mereu a avut protectie mai buna, mai putin cea suplimentara tip ERA sau echivalent

              Nu inteleg afirmatia ca TR-85M1 ar trebui comparat cu Sabra, Phoenix cand modernizarea TR-85 la standardul M1 a inceput in 1994 si finalizata in cativa ani iar Sabra/Phoenix (si cred ca si Magach 7C) au inceput in jurul anilor 2005, cam un deceniu mai tarziu.

              Dar da, e boala grea romaneasca sa critici de dragul criticii si sa arunci cu rahat in tot ce-i romanesc.

              3
              • Va salut.

                >Nu inteleg afirmatia ca TR-85M1 ar trebui comparat cu Sabra, Phoenix
                Sunt mai apropiate ca varsta de M1 decat M60A3

                >tancurile alea M48 sunt tinute in rezerva
                Nu am zis nicaieri ca un TR85M1.5 cu 105mm si mesteruit pe ici-pe-colo nu ar putea fi in rezerva

                >aveti o logica tip world of tank sau alt joc
                nu joc decat warthunder si acolo ma rup copiii din belarus sau de unde or mai fi ei

                >e boala grea romaneasca sa critici de dragul criticii si sa arunci cu rahat in tot ce-i romanesc
                eu nu critic niciodata de dragul criticii. daca asta ati inteles, inseamna ca nu am stiut sa-mi transcriu ideile intr-un mod corect, caz in care, imi cer scuze. Recunosc insa, am un bias negativ, o parere nu chiar buna, in general despre tehnica produsa in perioada de final a „epocii de aur”. Si poate dintr-o dorinta de a avea tehnica militara cat mai buna, tind sa fiu rautacios. Poate fi, metaforic vorbind, contra-greutatea la parerile unui grup destul de mare de oameni(in general de pe social media) care lauda excesiv tehnica autohtona, cand chiar nu e cazul. Va cer scuze, daca v-am suparat, si nu doar dumneavoastra, ci si altor potentiali useri care au citit bucatelele astea si au ramas cu un gust amar, desi, repet, nu asta a fost intentia mea. O seara/zi faina.

                10
                • „nu joc decat warthunder si acolo ma rup copiii din belarus sau de unde or mai fi ei”

                  cum banuiam, opinia va este in mare formata de astfel de jocuri unde se compara tanc cu tanc in cel mai bun caz, caracteristicile sunt de multe ori masluite din motive „politice”; doar asa poti ajunge sa compari un tanc modernizat cu ce era la dispozitie in 1994 cu alte modele modernizate cu ce exista in 2004-2005…probabil ati trait vremurile alea si stiti cam ce avans tehnologic a existat in mai putin de 1 deceniu, am trecut de la walkman la telefoane mobile cu internet (un avans tehnologic mult mai mare in comparatie cu diferentele dintre sfarsitului deceniului 7 si inceputul deceniului 8 din secolul trecut cand a aparut M60A3. Nu poti sa compari modernizare TR-85M1 (inceputa 1994) cu modernizarea Sabra / Phoneix (cca 2004-2005). Deci practic faceti cam aceeasi eroare ca si cea pe care o condamnati, mai ales ca in anii aia nu apareau modernizari asa, peste tot.

                  Nu mai luati de bune jocurile alea, iti dau si un efect de tunel, multe informatii sunt afisate fara o ponderare/punere in context, au limitele lor si confruntari ca acolo nu prea o sa vedeti in realitate (sunt si eu gamer…)

                  „Nu am zis nicaieri ca un TR85M1.5 cu 105mm si mesteruit pe ici-pe-colo nu ar putea fi in rezerva”

                  tocmai din cauza atitudinii asteia de superioritate si criticii cu orice pret, indiferent de circumstante si de termenii de comparatie au ajuns la taiat…. nu-s dom’le bune ca nu are motz ca M666 extra super, am citit io undeva, stim noi mai bine, ramanem cu T-55 ca pleaca la prima cheie, ce daca are placa frontala jumate din grosimea aleia de TR (Care mai are si ceva tungsten pe dinauntru).

                  Nu sunt un fan al tehnicii romanesti cu orice pret insa cred ca suntem prea saraci sa le aruncam ca pe jucarii stricate si trag concluzia asta nu din admiratie pentru armele romanesti ci din ce fac altii care au probleme mai mari ca noi si le fac fata cu succes (Israel, Finlanda, Coreea)

                  Israelienii cel putin au folosit fiecare chestie pe senile sau blindata pe care au avut-o la maxim, n-au aruncat nimic, au scos tot ce au putut din ele. N-au mai fost bune de tancuri, au pus pe ele niste rachete AT, AA sau le-au facut transportoare/mli

                  Sa ai un tanc decent, mult peste T-55 (blindaj, mobilitate, SCF) cu niste probleme intr-adevar dar nu de nerezolvat si tu sa-l dai la taiat si sa-l tii pe ala vechi e pur si simplu prostie, indolenta

                  Al doilea argument este ca armatele enumerate mai sus au inteles ca numarul conteaza, nu poti sa stai cu 2-3 batalioane sau 200 de tancuri pentru ca in razboi, invariabil, intervine uzura.

                  Dupa 2-3 saptamani cele 2-3 batalioane sunt pe la 50% din capacitate, daca mai exista si aia si n-au fost anihilate de aviatie/mlrs-uri si atunci ce faci? Ar fi bine sa mai ai cateva caci nici stocurile de rachete AT nu mai sunt ce-au fost.

                  Cam asa se gandeste un razboi, nu pe principiu ca TR-85M1 (1997) ar trebui comparat cu Sabra (2007).

                  2
                  • >cum banuiam, opinia va este in mare formata de astfel de jocuri

                    draga domnule, daca intru intr-o mizerie de joc o data la 2 saptamani, joc 3 meciuri cu toti plozii din europa de est, iar nivelul tancurilor e de ww2, ca mai departe nu am ajuns (nu sunt cel mai bun jucator) asta nu inseamna ca-mi iau informatiile de-acolo. :))

                    >nu pe principiu ca TR-85M1 (1997) ar trebui comparat cu Sabra (2007)

                    corect. trebuia sa spun trebuie comparat MAI DEGRABA cu Phoenix/Sabra. DECAT cu modelele de M60 de anii’ 70. Asa „din avion”, fara sa mai caut informatii stiam ca Phoenix-u’ a fost facut in 2004-2005, programu’ 85M1 s-a terminat in 2009, am zis ca ar merge o comparatie, putin fortata ce-i drept. Da’ cu PT91 polonez merge sa-l comparam? Nu mai zic de T72M4CZ ca ala e deja 2003, la fel si cu T72SIM-u gruzin (2006).

                    In rest, ce sa zic, sunt de acord cu dumneavoastra. Si eu mi-as dori sa transformam tot stocu’ de 85 la un 85M1.5 cu 105mm. Nu stiu, sa le dam la Garda Nationala, care inca nu exista, si care va trebui formata :)). Va salut.

                    4
  11. Da! Big picture is very important. Trebuie sa avem mereu in vedere ansamblul. Nu a fost o decizie singulara, ci un set de decizii bine concertate. Casarea TR-85 si a IAR-93, abandonarea Mig-ului 29, transformarea a peste 70 de Mig-uri 21 in avioane de atac la sol (fara valoare reala in lupta), achizitia de fregate fara arme la bord, suspendarea tuturor programelor de cercetare-productie in domeniul militar si privatizarile suspecte, abandonarea oricaror ambitii de a realiza ceva in tara, achizitiile de tehnica second-hand sau third-hand in stare avansata de uzura fizica si morala, abandonarea la cheu a submarinului Delfinul, toate acestea au urmarit sistematic slabirea capacitatilor de aparare ale tarii si crearea conditiilor pentru o dependenta majora de parternerii externi in materie de aparare. Acesta a fost obiectivul stratic si politic al decidentilor. Am ajuns ca inainte de Primul Razboi Mondial, sau chiar mai rau. Aceste aspecte trebuie analizate de CSAT, Guvern, Comisiile de profil din Parlament. Poate cel mai important rol l-ar juca Comisia de Aparare, care sa atraga atentia alesilor poporului asupra acestor aspecte. Din pacate altfel nu se poate. Se impun decizii politice. Despre tancul sud-coreean ce sa zic. Ar fi perfect pentru noi. Uitati-va la Polonia care si-ar dori sa-l fabrice in licenta in cel putin 800 de exemplare.

    14
    • @vice12, cu descrierea ai dreptate, dar cu big picture cred ca trebuie sa te ridici putin mai sus ca sa o cuprinzi. Scopul la prima vedere pare a fi ceea ce spui, interese obscure de import. Dar viata bate filmul…ce dracu am luat noi din import? In afara de programe G2G cu US, mai sunt programele cu eveii si cam asta e tot . Mai sunt cele 2 fregate care venau cu armament de al lor, dar…nu l-am cumparat. Deci cu ce am favorizat noi importul prin distrugerea a ceea ce am avut ? Nimic din ce au luat nu produceam noi si nimic din ce a fost distrus nu a fost pus la loc din import. Deci unde este interesul de care spui? Legat de capacitatea industriala, nu vesticii au cumparat COS ci rusii nu vesticii au pus pe butuci Nitramonia ca sa cumparam de la ei, ci cumparam de la sarbi si bulgari care folosesc nitrat de amoniu via Rusia. Iar legat de sub, ala chiar era singura capacitate navala care le putea da ivanilor batai de cap in MN, macar ca si capacitate de culegere date. Ti se pare ca am cumparat macar un batiscaf de la vestici ?
      Deci teoria asta cu imperialistii care au distrus Romania ca sa ne vanda ei deseuri, nu o vad. Crezi ca evreii nu iti puneau avionica pe IAR 93 asa cum au pus bine merci pe IAR 99 ?
      Sau ca francezii nu iti dadeau echipamente sa treci prin update tot parcul de TR85. Legat de mana a 3 a, banuiesc ca te referi la F 16, nu imi aminteac sa ne fi rugat cineva sa le luam, ba din contra am scormonit pe la toti sa gasim asa ceva. Cred ca iese din discutie ca Portugalia ar fi avut un rol in distrugerea celulelor IAR 93 sau Mig 29.
      Cred ca totul se rezuma la 3 cuvinte capacitate de descurajare, a existat un interes ca aceasta sa fie scazuta, iar vesticii nu au cum sa-si doreasca asa ceva.

      5
    • @vice12 „se impun decizii politice”. Corect! Asta e esenta tuturor problemelor noastre dar și cheia rezolvării lor! La noi, din pacate, problemele nu se rezolva logic/tehnic ci politic. Cine ne-a urmărit „capabilitatile” precis a inteles. Iar noi avem un politic slab, a cărui dificultate nu consta în a accepta concepte noi, ci în a le schimba, in a scăpa de cele vechi. A schimba un concept înseamnă să schimbi oameni și fluxuri financiare. Dar dacă politicul rămână blocat în conceptele vechi ca sa își protejeze avantajele financiare proprii, poate fi ușor manipulat, determinat, convins sa decidă prost, sa persiste in prostie. In concluzie, de asta nu avem autostrăzi gata nici după 30 de ani. Ca sa nu mai vorbim de restul.

      3
      • @RS, ce spui corect mai sus se reduce la un singur cuvant „strategie”. In tarile cu politica matura nu orice maimutoi care ajunge vremelnic la parghia de putere decide strategia de aparare. Conceptul asta trebuie sa fie intangibil de influenta politica si trebuie sa fie o linie dreapta catre scop, indiferent de culoarea gastii ajunse la putere. Aici s-a produs la noi problema, din varii actiuni ale politicului cu sau fara un interes direct (prostia este mult mai periculoasa ca hotia) s-a ajuns in situatii ca cele din exemplele de mai sus.
        Strategia de aparare ar tb sa fie prin constitutie aparata de orice influenta politica. Strategia odata stabilita, guvernu trebuie sa ii asigure resursele, parlamentul cadrul legislativ iar structurile de forta sa execute. Ca orice proiect trebuie sa aibe un owner, iar ala nu poate fi decat presedintele.
        Daca vrem sa mai dam un exemplu despre cum s-a distrus, cred ca cel mai de actualitate este institutul Cantacuzino.
        Orucum, trebuie sa recunoastem ca de la episodul Crimea lucrurile par sa se indrepte.

        1
  12. Citez dintr-o conferinta de presa:

    „Nu credem că în viitorul apropiat în Europa vom avea un război de tipul războaielor mondiale care le-am avut în secolul XX. Și atunci este clar că trebuie să ne adaptăm strategia. Lucrurile au devenit mult mai complicate. Inamicul de data aceasta probabil nu o să mai vină cu tancul, ci cu dezinformarea.”

    Deci daca e vorba de tancuri pentru noi, astea sunt vise. Cel putin in viitorul apropiat. In rest, pentru cand va fi pusa problema tancurilor, poate reparam si noi podurile. macar unele dintre ele.
    In rest articol fain, multumesc.

    2
  13. Este interesanta cadenta mica de fabricatie , respectiv in medie 100 buc in 5 ani . Cred ca de fapt comenzile sunt mai ales pentru pastrarea specialistilor si a liniilor de fabricatie la cald decat pentru inlocuirea efectiva a parcului de tancuri din dotare cu noi tancuri de lupta moderne. Un mod de gandire care era necesar si pentru mentinerea capacitatilor industriei de aparare din Romania.

    4
  14. „acesta avand dificultati de compatibilitate cu trailer-ele si vagoanele de cale ferata existente inventarul U.S. Army”

    Vagoane de cale ferata? Asta de unde a mai venit? Nu citim si noi raportul?

    „The M1A2 SEPv3 is not transportable
    by current recovery vehicles, tactical bridges, or heavy
    equipment transporters.”

    https://www.dote.osd.mil/Portals/97/pub/reports/FY2020/army/2020abrams-m1a2.pdf?ver=8YvBd9qRklJDXHFaAtPGKA%3d%3d

    Marius tot insisti cu porcaria aia de eRHA care nu are nicio baza empirica. Numai de curiozitate, dar as vrea sa vad si yo o turela cu 740 mm de RHA. Se gandeste cineva care ar fi masa unui asemenea dispozitiv?

    1
    • da, mi-o asum si o retrag aia cu calea ferata, era pentru noi (cum deja declarase Ben Hodges) si pentru majoritatea echipamentului greu, nu pentru reteaua americana:
      “The Abrams M1A2 SEPv3 upgrades introduce suitability concerns,” the Director of Operational Test and Evaluation wrote in a recent report covering the program’s full operational test and evaluation and some live fire testing. “Weight growth limits the tank’s tactical transportability. The M1A2 SEPv3 is not transportable by current recovery vehicles, tactical bridges or heavy equipment transporters.”

      Raportl oficial contrazice:
      „service’s program office within the Program Executive Office Ground Combat Systems, the version is “recoverable, bridgeable and transportable with no new restrictions above the current Abrams fleet.

      1
    • cat despre RHA, da te rog o alta referinta si cu o sursa legata de protectia lui Rotem K1, ca sa o putem compara cu Abrams sau altceva, macar aproximativ si orientativ.

      Aici si posibile date legate de Abrams, in acelasi sistem contestat:

      https://www.quora.com/How-much-armor-does-the-M1A2-Abrams-have
      M1A2 SEP V3, as estimated by Steven Zaloga.

      Turret front –
      960 mm (38 inches) vs APFSDS,
      1,320 – 1,620 mm ( 52 to 65 inches) vs HEAT

      Lower hull front –
      580 – 650 mm (23 to 26 inches) vs APFSDS,
      800 – 870 mm (32 to 35 inches) vs HEAT

      Glacis –
      560 – 590 mm (22 to 24 inches) vs APFSDS,
      510 – 1,050 mm (20 to 42 inches) vs HEAT

      sau asta:
      https://forum.warthunder.com/index.php?/topic/402034-m1-abrams-incorrect-armour-values/

      https://forum.warthunder.com/uploads/monthly_2018_03/5aa0612b892fb_M1Armour2.jpg.d4c329dee388f695ae4aecca19332379.jpg

      si o modelizare de joc, pentru o idee
      http://www.steelbeasts.com/sbwiki/images/0/00/M1armour.jpg

      • Marius toate chestiile astea sunt niste aiureli care sunt pur si simplu inventate, iar informatii reale pentru muritorii de foame nu exista. Ca sa-ti poti da seama de protectia oferita trebuie sa te uiti la masa vehiculului, iar asta iti da cel mult un „educated guess.”

        5
        • ma rog, pentru mine ramane o indicatie orientativa, o modelizare. Doar masa in sine nu e suficienta, ca unii folosesc inca mult otel prost, altii aluminiu si sandwich-uri cu mase plastice si alte materiale.
          Ideea era ca acest K1 e ceva mai putin protejat decat Abrams, dar decent din punctul meu de vedere, apropiat de Leclerc spre exemplu si posibil de Ariete-ul italian.

          2
      • Lasà-l pe Alex, cei care se referà la eRHA „este” prosti, chiar dacà TOTALITATEA fabricantilor europeni se referà la echivalenta asta. Numai americanii „este” destepti.
        Am discutat de multe ori cu el pe tema asta.

        1
  15. Acuma inteleg de ce se modernizeaza drumul si podurile dinspre Sighisoara spre Agnita -> Cincu, toata lumea se mira de ce sau stricat si se reiau de la zero toate podurile

    1
  16. Cred ca viitorul tancurilor e pe model T 14, cu automatizari si echipaj cat mai mic sa nu mai pui tone de blindaj…. Am inteles ca are 48Tone? Daca e asa mai are loc sa puna blindaj pana la un 58…… Vesticii ce incerca?, sa faca echipaj cat mai mare si tone de blindaj? Nu e directia in care trebuie sa se mearga…..au sa ajunga ca tancurile germane prototip din 1944, ce erau niste colosi….dinozauri..

    1
  17. Nu mai vorbiți prosti, trailerele se pot configura după masa încărcăturii și nu ar fii nici o problema cu transportul, se adaugă atâtea axe câte sunt nevoie și nu e nici o problema cu transportul lor pe sosea, astăzi se transporta pe sosea încărcături peste 100 tone, ce e dificil sa pui 2 girofar și o mașină cu pilot de dirijare și atenționarea traficului?

    2
  18. Modelul acesta de transportor se incadreaza peste tonajul tancurilor occidentale actuale
    http://www.military-today.com/trucks/western_star_6900xd.htm

    Dupa 48 de comentarii, din care o buna parte au fost legate de masa vehiculului si de faptul ca podurile romanesti au fost proiectate pentru 50 tone (asta nu inseamna ca mai rezista la 50 tone dupa ce au fost lasate de izbeliste 30 de ani – vezi si documentarul realizat de Romania te iubesc pe youtube legat de starea podurilor rutiere si feroviare) ma mir ca nimeni nu a vorbit despre tancul japonez Type 10, un tanc modern de 40-48 tone.

    • la Type 10 cateva lucruri de mentionat:
      – nimic comun cu Abrams, totul e specific japonez
      – un tanc scump, la concurenta cu Leclerc si K2 Rotem
      – nu au propus niciodata la export
      – nu exista posibilitate de achizitie din stoc existent. Abia au produs vreo 100 de bucati.
      Sper sa scriu candva despre el, insa nu se cunoaste mai nimic, ca detaliu tehnic.

      3
    • de retinut, studiu care la noi nu intereseaza pe nimeni, noi fiind in trendul „hai sa luam din ala” sau „pentru ca aliatul strategic are…”

      „One of the issues with the Type 90 Kyū-maru Main Battle Tank was its weight of 50.2 tons. Due to weight limits of many roads and bridges in some of the more rural areas of Japan, the Type 90 was only deployed in Hokkaido.
      A requirement of the Type 10 was that it was much lighter, and it achieved that. Unloaded, which is how it would be transported, it only weighs 40 tons, as previously mentioned. This means that 84% of Japan’s 17,920 bridges are now passable with the Type 10, compared to only 65% of the Type 90, and a meager 40% for the average western tank.”
      https://tanks-encyclopedia.com/modern/japan/type-10-hitomaru

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *