Romania Military

Aripi romanesti : Elicopterele Romaniei…

This entry is part 7 of 11 in the series Aripi Romanesti

Arme de razboi – IAR 330 Puma Socat…

                  IAR 330 Puma Socat cu lansatoare de rachete Spike ER                                                   

    Dintre elicopterele pe careRomania le-a fabricat sub licenta, se remarca de departe, IAR-330 PUMA SOCAT.

                                                         IAR 330 Puma Socat

Acest program de modernizare a debutat in anul 1995 si s-a impus ca urmare a dreptului castigat de Romania, la Conferinta Pentru Limitarea Armamentelor Conventionale de la Viena din anul 1990, care “aloca” Armatei Romane un numar maxim de 120 de elicoptere de atac.

Ca urmare a faptului caRomanianu dispunea de elicoptere de atac, programul SOCAT s-a derulat in parallel cu AH-1 RO DRACULA (AH-1W SUPER COBRA, facut sub licenta si pe specificatiile noastre la IAR Brasov; program ce din pacate a fost anulat).

Programul, ce din fericire s-a finalizat cu succes, a dus la modernizarea unui numar de 24 de elicoptere IAR-330 cu Sistemul Optoelectronic de Cercetare si Lupta Antitanc (SOCAT); modernizare ce s-a facut cu suportul firmei ELBIT-ISRAEL. Gradul de implicare al industriei nationale a fost ridicat, firme precum AE Electronics, Simultec, Straero, Comoti si Aerofina, participand cu echipamente, componente si chiar simulatoare de zbor, la dezvoltarea programului. De asemenea elicopterul dispune de echipamente foarte moderne produse de firme de renume, precum: Rafael si Elisra (Israel), GIAT/AXON/LEACH (Franta), GEC Marconi (Anglia), Honeywell/Litton/Mason (SUA).

Modernizarea s-a axat pe urmatoarele obiective:

-cresterea capacitatii platformei in combaterea blindatelor, obiectivelor fortificate si a fortelor terestre inamice;

-adaugarea de capabilitati de supraveghere si cercetare aeriana in conditiile campului de lupta modern;

-posibilitatea de a executa misiuni de escortare si asalt;

-posibilitatea de a executa misiuni de aparare aeriana, incluzand aici posibilitatea acrosarii de rachete AA;

-cresterea nivelului de autoprotectie in mediul inamic (ce la vechiul elicopter era inexistenta), echipamente chaff/flare;

-adaugarea capacitatii de zbor in orice conditii meteo, ziua si noaptea, cu armament modern, de ultima generatie, compatibil NATO;

-reducerea substantiala a incarcarii de lucru a pilotilor, prin adaugarea de senzori de navigatie, elemente sistem electrooptic, de ultima generatie. Elicopterul se bazeaza pe concepte moderne de avionica integrate si databus de comunicare MIL-STD 1553 B –toate echipamentele, sistemele si avionica sunt legate strans la calculatorul central HMRC (Helicopter Multi-Role Computer), pentru comanda si control. Aceasta configuratie permite integrarea sistemelor de bord intr-o retea computerizata gestionata de HMRC.

Elicopterul are o interfata moderna “om-masina”, bazata pe conceptual EFIS (Electronic Flight Instrument System), ce asigura transmisia rapida si eficienta a informatiilor: din campul tactic, functionare echipamente, gestionarea acrosajelor, comunicatii, etc –catre piloti.

Sistemul SOCAT se compune in principal din:

-sistem integrat de comanda si control al zborului, precum si a misiunilor de lupta;

-calculator central pentru controlul si comanda sistemelor;

-databus dual de comunicare 1553 B;

-statii de comunicare V/UHF cu salt de frecventa, secretizate;

-sistem de navigatie INS/GPS integrat;

-sistem HOCAS pentru controlul sistemelor prin mansele de comanda;

-manse GRIPS pentru control armament si element electrooptic (EOP). Acesta este girostabilizat si include sistem de vizualizare in infrarosu (camera termala,FLIR), camera video CCD, sistem telemetric cu laser (LRF) si poate fi comandat de la mansele GRIPS sau se aliniaza dupa linia de vizare a castii pilotului/copilotului.EOPpermite tragatorului sa detecteze, localizeze, identifice si sa stabileasca tintele prioritare.

Odata selectate tintele se activeaza automat functia de autotracking, initiindu-se sistemele de ghidare ale rachetelor AT SPIKE-ER;

-sistem de vizualizare pe timp de noapte NVIS;

-display multifunctional pilot/copilot, format din doua ecrane interactive MFD (Multi-Functional Display) si un ecran central MFCD (Multi-Functional Colour Display), pe care sunt afisate datele de navigatie, datele tactice si imagini ale obiectivelor inamice, starea armamentului de bord si a sistemelor. Harta digitala a zonei avand optiunea de selectare a scarii, pozitia aeronavei, situatia tactica a campului de lupta, relief, obstacole, obiective, etc (toate permitand zborul fara probleme la nivelul solului –zbor MoE –Map of the Earth, cu evitarea obstacolelor si a zonelor inamice), sunt afisate pe ecranul central.

Un echipament deosebit aflat in dotarea SOCAT este casca pilot/copilotHMD(Helmet Mounted Display), de provenientaIsrael. Aceasta dispune de display-uri integrate ce permit vederea pet imp de noapte si afisarea informatiilor de navigatie si tactice esentiale, precum si vizarea si tragerea asupra tintelor cu tunul de bord doar prin simpla privire a acesteia de catre pilot/copilot, fara a mai fi necesara manevrarea elicopterului.

De asemenea elicopterul dispune de o unitate de transfer date (DTS) foarte moderna, ce permite inainte de decolare incarcarea in memoria HMRC a planurilor de misiune prelucrate in statiile de la sol; planuri ce pot fi adaptate si actualizate cu informatii culese in timpul zborului. De asemenea SOCAT are capacitatea de a transmite si receptiona informatii asupra campului de lupta prin semnale radio digitale codificate; toate informatiile au flux liber intre aeronava si statiile de la sol, fara a mai apela la comunicatiile verbale. Elicopterele participante la misiune pot schimba instantaneu informatii legate de o imagine tactica completa a campului de lupta, precum si de la/ si cu, statiile de sol.

Tunul de bord este de tip GIAT THL 20 LT (asemanator celui de pe TIGER) si are urmatoarele caracteristici:

-masa maxima 123kg;

-forta de recul redusa sub 250 daN;

-fiabilitate ridicata a subsistemelor si a software-ului;

-dispune de doua servomotoare electrice ce permit orientarea tunului dupa linia de vizare a castii tragatorului sau a sistemuluiEOP, ce pot opera intre +/-110 grade in azimut si +21/-50 grade in elevatie.

De asemeneaPUMASOCAT poate acrosa doua rachete AA si blocuri de lansare PRND. Dar principala sa arma ramane racheta AT SPIKE-ER, ce poate distruge vehicule blindate si tancuri, la o distanta cuprinsa intre 400-8000 de metri.

Capabilitatile rachetei SPIKE-ER sunt extrem de moderne, facand din IAR-330 PUMA SOCAT o platforma letala; elicopterul putand acrosa pana la 8 asemenea rachete containerizate, usor de montat.

SPIKE este un sistem tactic integrat C4ISR, avand domeniu interactiv, uşor de folosit care oferă:
-limbaj comun şi simplu între diferite forţe (racheta poate fi montata inclusiv pe vehicule terestre fara modificari majore –deci elicopterul poate fi aprovizionat cu rachete de la orice alt vehicul terestru care are montat acest sistem ER);
-creste capacitatea de riposta si atac a elicopterului, racheta fiind agila şi precisa;
-dispune de senzori proprii de cercetare şi  atac;
-autodiagnosticare si incarcare misiune înainte de lansare;
-dispune de management de incendiu foarte avansat, prevenind accidentele, dispunand de sisteme de siguranta si anulare misiune in caz de urgenta;
-este integrabila cu orice capacitatea existenta in reţeaua de comunicaţii a MapN.
Racheta dispune de capabilităţi moderne, precum:
-misiunea şi planificarea acesteia se face automat dar si manual in caz de defectiuni;
– capabilitati de navigatie de tip „Trage si Uita”, minimizand expunerea fortelor proprii si marind sansele de supravietuire in mediul ostil, al elicopterului si echipajului acestuia;
-poate fi folosita cu succes in sprijinul fortelor proprii, in distrugerea diferitelor tipuri de tinte, altele decat cele blindate, racheta avand diferite tipuri de focoase;
-afiseaza automat situaţia sistemului, starea rachetelor, gestionand acrosajele;
-sistemul face automat/manual achizitia ţintelor si aloca pe cele prioritare;
-misiunea poate fi revizuita oricand, in functie de situatia campului tactic intalnita de elicopterele in misiune.
Sistemul poate fi încorporat în forţele speciale şi operaţiuni urbane de război, fiind foarte precis, dar montat pe un trepied usor de instalat in greutate de 30 kg.

SPIKE-ER: racheta de tip „Trage si Uita”; Link fibra optica; senzori electro-optici CCD / IIR sau duali; poate fi echipata cu o varietate de focoase; lungime în canistră-1670 mm, diametru exterior -170 mm, greutate în recipient – 33 kg.

SOCAT dispune de echipamente chaff/flare foarte moderne, de conceptie romaneasca. Acestea sunt destinate contraactiunii procedurale in domeniul radiatiilor electromagnetice in gama infrarosu/ cu incarcatura termica. Distanta de activare este cuprinsa intre 5-10 metri de la lansator, iar persistenta incarcaturii termice/IR este de 10-15 secunde –timp suficient pentru bruiajul rachetelor AA. Fiecare lansator cuprinde minim 30 de unitati.

Cu toate acestea IAR -330 PUMA SOCAT, nu reprezinta decat un hibrid, o combinatie extrem de reusita intre un elicopter de transport si unul de atac. El nu este totusi un elicopter de atac pursange.

Randurile urmatoare, legate de ceea ce-ar fi trebuit sa devina ELICOPTERUL DE ATAC pursange al Armatei Romane, IAR AH-1 RO DRACULA, le scriu cu mahnire si parere de rau, datorita faptului ca acest proiect ar fi adus Romaniei 96 de elicoptere de atac, multe beneficii si locuri de munca, daca s-ar fi concretizat. Sunt convins insa ca si dumneavoastra veti avea un gust amar dupa ce veti citi acest articol!

Acest proiect a debutat odata cu programul SOCAT si s-a desfasurat dupa SPECIFICATIA TEHNICA a MapN, urmand a se fabrica la IAR Brasov, prin acordarea de catre firma Bell Helicopter Textron (SUA), a LICENTEI de fabricatie a elicopterului AH -1 W SUPER COBRA (versiunea cea mai performanta la acea vreme). Deci, punctez inca o data, ACORDAREA LICENTEI, ceea ce insemna foarte mult pentru industria autohtona, aceasta avand astfel acces la tehnologie de varf din domeniul aeronautic!

Cu toate ca negocierile cu firma Bell au fost complexe si s-au incheiat cu rezultate pozitive pentru NOI, din pacate asa cum se intampla mereu in spatiul mioritic, s-au gasit „specialistii” de serviciu din presa si aiurea, care s-au napustit asupra acestei initiative a MapN, de a construi in tara un elicopter de atac ultramodern. Acestia s-au apucat sa „desfiinteze” acest contract, fiindca trebuie sa mentionez, au existat contracte interdependente incheiate si parafate, spunand acelasi lucru: mita, fier vechi, lipsa implicare industrie autohtona, elicopter aflat la sfarsit de cariera (sau „inselat” gugustiucii fiindca COBRA zboara si-n prezent si va mai zbura inca multi ani de-aici incolo), etc. Lucruri cunoscute, repetabile, nu-i asa?

Ciudat cum apar toti „specialistii” astia, atunci cand se vorbeste despre contracte mamut si industria locala!

AH-1 RO DRACULA, cum era el numit de catre FAR, urma a fi realizat in conformitate cu cerintele operationale ale acestora, la IAR Brasov in cadrul unui program de transfer de licenta, scolarizare, asistenta tehnica, livrare de materiale, echipamente, piese de schimb, subansamble, inclusiv program de integrare a fabricatiei. Bell acceptase inclusiv ca Romania sa dezvolte in viitor platforma, ceea ce era absolut extraordinar pentru industria si cercetarea romaneasca. Integrarea fabricatiei in Romania ar fi redus substantial dependenta fata de furnizorii straini, o intretinere usoara si ieftina a elicopterului. Armata Romana ar fi avut astfel in dotare un elicopter de atac foarte performant, ce dispunea de avionica similara SOCAT, fiind total compatibil si standardizat cu acesta.

La o prima evaluare costul per aparat se ridica la 13 milioane de dolari, mult sub cel de 30 milioane pentru Apache (acesta a si fost luat in consideratie pentru fabricare locala, dar industria nationala ar fi avut un grad de implicare scazut –Boeing neacceptand transfer masiv de tehnologie- la care sau adaugat costurile mari de operare), urmand ca Aviatia Romana sa cumpere nici mai mult, nici mai putin de 96 de elicoptere! Da, dragi cititori, 96 de aparate…

Datorita faptului ca 96 de elicoptere de atac in dotarea FAR ar fi reprezentat o forta de descurajare teribila, Romania a fost supusa la mari presiuni externe, in special din partea Rusiei si a Ucrainei, aliatul sau (pe atunci nu eram inca in NATO). Deh, vechile metehne nu se uita, mergandu-se pana acolo in a ne acuza de „pretentii teritoriale” si „supra-inarmare”!!! Asta cu concursul lichelelor bine infipte SUS, de la noi…

Chiar si vecinii, precum Ungaria, Bulgaria, Cehia si chiar Polonia, ne admirau si ne invidiau totodata, pentru REUSITA noastra, unii fiind chiar interesati in a cumpara elicopterul. Am fi ajuns astfel, cu perspective viabile, exportatori de tehnologie inalta. Un vis frumos spulberat insa de incompetenta, servilism si „diplomatie” prost inteleasa si aplicata, asta ca sa nu mai zicem de lipsa de patriotism si aport la INTERESUL NATIONAL.

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=lRs50zq_sds?rel=0&w=480&h=390]

Da, dragi cititori, INTERESUL NATIONAL! Fiindca, in urma analizelor economice si de perspectiva facute de catre MapN si Ministerul Industriilor (pe atunci), au reiesit urmatoarele avantaje conexe acestui contract:

-ROAF s-ar fi dotat cu 96 de elicoptere de atac noi, la un pret minim de 13 milioane de dolari/bucata; bani ce erau investiti in industria nationala;

-86% din manopera aferenta derularii programului de facea in societati romanesti, precum: IAR Brasov. Turbomecanica (ce urma sa construiasca sub licenta General Electric, motoarele T 700-GE-401, ce aveau o putere instalata de 3380 CP; DRACULA avand doua asemenea motoare), Straero, Arsenalul Armatei, Ratmil, Simultec (urma a construi simulatoarele de zbor pentru DRACULA), Comoti, Aerofina, Aeroteh. Mii si mii de locuri de munca si transfer de tehnologie de ultima generatie, duse pe apa sambetei…Conform studiilor, la fiecare 3 dolari cheltuiti pentru achizitia elicopterelor, 2 dolari s-ar fi intors in industria noastra. Pacat de „trenul” pierdut!

-industria aeronautica romaneasca ar fi beneficiat de tehnologie de varf, modernizari, transfer de know-how si investitii din partea companiilor Bell si General Electric, iar IAR Brasov s-ar fi aliat cu un producator de renume mondial in domeniu (Bell urma sa cumpere 70% din actiunile IAR Brasov); devenind astfel centrul activitatilor acestor companii pentru Europa de Est in ceea ce priveste elicopterele;

-Bell ar fi sustinut IAR Brasov in valorificarea la export a elicopterului DRACULA, in special pe pietele fostelor state ex-Varsovia.

Avem toate motivele sa le „multumim” celor ce-au anulat acest contract, absolut benefic pentru industria nationala si Armata Romana…Deci, MULTUMIM!

Elicopterul AH -1 RO DRACULA, ar fi fost capabil sa execute o gama larga de misiuni, precum:

-distrugerea mijloacelor de lupta blindate si de transport logistic inamice;

-distrugerea amenajarilor genistice;

-apararea aeriana impotriva elicopterelor si avioanelor;

-supravegherea si cercetarea aeriana, cu transmiterea in timp real a datelor tactice;

-autoprotectie in mediu inamic, prin: avertizarea echipajului asupra iradierii radar si laser, lansarea unor elemente de bruiaj pasiv, blindarea cabinei si a partilor laterale ale aeronavei, tratarea suprafetelor exterioare ale aeronavei pentru diminuarea amprentei radar si in infrarosu (capabilitati stealth, ceva nou in Armata Romana pe atunci), protectie NBC;

-indeplinirea misiunilor de atac si de cercetare in orice conditii meteo, ziua si noaptea, in zbor tactic la joasa inaltime;

-rezervoare suplimentare de combustibil, largabile;

-zbor la nivelul solului cu avertizare asupra obstacolelor terestre (cabluri, antene, poduri, pomi, diverse obiective);

-armament de ultima generatie compus din: tun turelat GIAT de 20 mm, identic cu cel de pe SOCAT; rachete inteligente AT SPIKE –ER, in doua versiuni, in functie de blindajul si tipul tintei; rachete aer-aer  cu ghidare termica, infrarosu, camera video; lansatoare PRND si de bombe;

-elicopterul ar fi dispus de doua motoare de tip GE T 700-GE-401, cu o putere nominala de 3380 CP, putand decola/ateriza si cu un singur motor, avand o viteza ascensionala de 10 m/s.

Aceste performante extraordinare cerute de catre MapN situa DRACULA peste cea mai moderna varianta de COBRA, aflata in exploatare AH-1W SUPER COBRA, lucru recunoscut dealtfel de catre firma Bell.

Elicopterul AH-1 RO DRACULA, ar fi avut urmatoarele performante:

-greutate maxima 6700 kg;

-sarcina utila 2800 kg;

-viteza maxima 300 km/h;

-viteza ascensionala 10 m/s, printre cele mai agile pe atunci;

-plafon practic 5000 m;

-raza de actiune complet echipat, cu rezervoare interne, peste 550 km.

Anularea contractului a venit din senin si a deszamagit profund. Credibilitatea Romaniei in afaceri a scazut, inclusiv in fata firmelor de renume. De ce s-a intamplat asta? In mare parte datorita presiunilor externe. Ce va urma? Nu stim! Inca…

Stim doar ca ROAF nu are inca elicoptere de atac si totodata stim sigur caPUMASOCAT se apropie de pensionare.

Si mai stim ceva! Armata Romana isi doreste cu ardoare un asemenea elicopter…

WW

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Series Navigation<< Aripi romanesti : MIG – 23 Flogger , in RoAFAripi romanesti : MIG 29 in RoAF… >>
Exit mobile version